Un grup de senatori democrați a declarat că va continua să propună voturi privind puterile de război ale președintelui pentru a-l forța să solicite aprobarea Congresului înainte de orice acțiune militară suplimentară împotriva Iranului. Aceștia au cerut ca secretarul de stat, Marco Rubio și secretarul apărării, Pete Hegseth să participe la audieri publice în fața forului legislativ. 

„Nu cred că pot apăra acest război. Cred că vor pierde voturi în Senat dacă vor trebui să se prezinte în fața publicului american și să explice de ce prețurile la benzină sunt atât de mari, dacă suntem implicați într-o schimbare de regim sau nu, cum vor obține armele nucleare și materialul nuclear fără o invazie terestră”, a spus Christ Murphy, senator din Connecticut, citat de CNN. 

Inițiatorul ultimului vot privind puterile de război ale președintelui, Tim Kaine, senator din Virginia, a spus: „Nu este vorba de un vot de miercurea trecută, care se termină o dată și gata. Acesta este începutul a ceva, nu sfârșitul a ceva”. Acesta a mai spus că guvernul afectează puterea senatorilor de a răspunde alegătorilor: „Este aproape ca un ordin de confidențialitate care să ne împiedice să aducem aceste întrebări în atenția publicului”.

Senatorul din New Jersey, Cory Booker, a declarat că democrații sunt pregătiți să folosească „toate pârghiile disponibile” pentru a opri funcționarea obișnuită a Senatului dacă nu se ajunge la un acord cu republicanii privind organizarea audierilor, informează Associated Press. 

Ministrul energiei din Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic, a anunțat luni că exporturile de țiței, motorină și benzină vor fi suspendate până la 19 martie. Măsura se aplică tuturor modurilor de transport și are scopul de a menține stabilitatea pieței interne.

„Esența acestei interdicții (temporare) este de a proteja piața internă de penurii și creșteri bruște ale prețurilor cauzate de perturbările globale de pe piața mondială”, se arată în comunicatul citat de Reuters. 

Și alte state din regiune au adoptat măsuri pentru a limita efectele economice ale războiului din Orientul Mijlociu. 

Croația a introdus un plafon temporar pentru prețurile combustibililor până la 23 martie. Andrej Plenkovic, premierul de la Zagreb, a spus ă fără această măsură prețul motorinei ar putea crește cu aproximativ 16%, până la 1.72 euro pe litru. Plafonul impus limitează prețul la 1.55 euro pe litru. 

Serbia menține însă un plafon al prețurilor la combustibil încă din februarie 2022. Guvernul stabilește prețurile maxime de vânzare pentru motorina Euro Diesel și benzina Euro Premium BMB 95. 

Președintele Statelor Unite, Donald Trump a anunțat că regimul de la Teheran era dispus să lanseze atacuri asupra aliaților americani din regiune dacă SUA nu ar fi atacat Iranul. „Dacă nu-i loveam eu pe ei primii, ei urmau să-i lovească pe aliații noștri primii. Urmau să cucerească Orientul Mijlociu”, a spus Trump, într-o conferință de presă, citat de Reuters. 

Întrebat despre evoluția războiului, Trump a spus: „Facem progrese majore către îndeplinirea obiectivului nostru militar, iar unii ar putea spune că este destul de bine finalizat. Am eliminat complet fiecare forță din Iran”. Liderul de la Casa Albă a explicat că vede conflictul drept „începutul construirii unei noi țări”. 

Despre negocierile purtate cu reprezentanții Teheranului, înainte de începerea războiului, Donald Trump a susținut că oficialii iranieni ar fi exprimat dorința de a continua dezvoltarea armelor nucleare. „În ciuda acestor nenumărate oportunități de a renunța la ambițiile lor nucleare, pe care le-au avut cu puțin timp în urmă, ei i-au spus lui Witkoff: „Vrem să continuăm să construim. Vrem să continuăm să construim arme nucleare”, potrivit CNN. 

„De asemenea, luăm în considerare și renunțarea la anumite sancțiuni petroliere pentru a reduce prețurile. Așadar, avem sancțiuni în unele țări și le vom ridica până când situația se va rezolva. Poate nu va trebui să le punem înapoi că va fi atâta pace”, a spus Trump în conferința de presă pe tema crizei iraniene.

Trump a părut să sugereze, de asemenea, că ar putea ridica sancțiunile petroliere împotriva Rusiei, relatează The New York Times.

Și agenția Reuters interpretează la fel declarația președintelui SUA, care a evitat să numească țara căreia i se va ridica sancțiunile. „Trump ia în considerare relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei și alte măsuri pentru a scădea prețurile petrolului”, transmite Reuters.

Zilele trecute, și șeful Trezoreriei SUA, Scott Bessent a sugerat același lucru într-un interviu la Fox.

Măsura s-ar aplica doar încărcăturilor de petrol rusesc aflate deja în tranzit, declara vineri secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, pentru Fox Business.

Această analiză vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump se străduiește să stabilizeze piețele energetice globale, în contextul uneia dintre cele mai severe perturbări ale aprovizionării cu petrol din ultimele decenii , în urma atacurilor americane și israeliene asupra Iranului și a atacurilor de represalii ale Teheranului în statele din Golf. 

Aproximativ o cincime din transporturile mondiale de țiței – aproximativ 15 milioane de barili pe zi – trec în mod normal prin Strâmtoarea Ormuz – blocată de război – ceea ce o face unul dintre cele mai critice puncte de blocare din sistemul energetic global.

În acest context, Bessent a declarat că Washingtonul ar putea relaxa restricțiile asupra unor țițeiuri rusești deja blocate pe mare pentru a contribui la creșterea ofertei și la calmarea piețelor. 

„Există sute de milioane de barili de țiței autorizat pe apă”, a spus Bessent. 

„Prin nesancționarea lor, Trezoreria poate crea efectiv o ofertă suplimentară.” 

SUA au impus sancțiuni asupra unor mari companii energetice rusești , inclusiv Rosneft și Lukoil, în octombrie, după ce Moscova nu a reușit să demonstreze ceea ce oficialii au descris ca fiind un angajament serios de a pune capăt războiului din Ucraina. 

Măsurile vizau sufocarea veniturilor Kremlinului, exporturile de petrol și gaze constituind o sursă cheie de finanțare pentru războiul Rusiei în Ucraina. 

Zielele trecute Washingtonul a acordat Indiei o derogare de 30 de zile pentru a cumpăra petrol rusesc. 

Șeful guvernului canadian, Mark Carney va vizita Norvegia pentru a observa exercițiul NATO „Cold Response”, condus de autoritățile norvegiene. 

Exercițiul Alianței are loc o dată la doi ani și implică aproximativ 25.000 de militari din 14 state, printre care Canada, Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Țările de Jos, Franța, Suedia și Finlanda, care se antrenează pentru operațiuni terestre, aeriene și navale în condiții arctice. 

Pe lângă observarea exercițiului militar, premierul de la Ottawa urmează să se întâlnească cu omologul său norvegian, Jonas Gahr Støre. Pe agenda întâlnirii se află teme precum comerțul, investițiile, energia curată, mineralele critice și sectorul aerospațial.

„Canada este și va fi pentru totdeauna o națiune arctică. În fața noilor amenințări, consolidăm colaborarea în domeniul apărării cu partenerii noștri arctici pentru a crea o lume mai puternică, mai prosperă și mai sigură pentru Canada și pentru toți”, se arată în comunicatul emis de biroul premierului canadian, citat de Associated Press. 

În plus, Carney va participa la Summitul Canada-Nordic, unde se va întâlni cu liderii țărilor nordice pentru a discuta modalități de consolidare a cooperării geopolitice.

De asemenea, înainte de întoarcerea în Canada, prim-ministrul canadian se va opri la Londra cu scopul de a se întâlni cu Keir Starmer, premierul Marii Britanii. Cei doi vor discuta subiecte legate de apărare și de războiul din Orientul Mijlociu. 

Discuții în coaliție despre ministra de Externe

Dominic Fritz a confirmat că subiectul a fost discutat în coaliție și că PSD ar dori trimiterea Corpului de control al premierului la Ministerul Afacerilor Externe, instituție condusă de Oana Țoiu.

Liderul USR consideră însă că o astfel de măsură este nepotrivită în acest moment, în contextul în care criza din Orientul Mijlociu nu este încă încheiată, iar autoritățile lucrează pentru repatrierea românilor aflați în regiune.

„În momentul în care pompierul stinge încă focul, tu îl chemi în birou să faci o anchetă. Asta îi pune în risc pe toți cei care încă sunt vulnerabili. Avem încă peste o sută de români în regiune care trebuie aduși înapoi”, a spus Fritz.

„Nu a fost scoasă de pe nicio listă”

Președintele USR a respins afirmațiile potrivit cărora fiica lui Victor Ponta ar fi fost eliminată de pe lista pentru un transport organizat de autoritățile române.

„Nu a fost eliminat nimeni de pe nicio listă, pentru că nu a fost înscrisă pe lista oficială. Cum s-ar fi urcat în avion dacă nu era pe listă?”, a declarat Dominic Fritz, adăugând că tânăra avea deja un bilet comercial de avion.

El a subliniat că discuția publică ar trebui să se concentreze pe principiul tratamentului egal pentru toți cetățenii, nu pe intervenții în favoarea unor persoane privilegiate.

„Românii s-au săturat de privilegii”

Fritz a spus că situația reflectă o problemă mai largă din societatea românească, în care persoane cu influență încearcă adesea să obțină avantaje.

„Fiecare român cunoaște situația în care nu mai prinzi un loc pentru copilul tău la grădiniță pentru că s-a băgat cineva în față. Sau când nu primești un medicament pentru că s-a băgat un privilegiat înaintea ta”, a afirmat liderul USR.

Potrivit acestuia, mesajul transmis de ministra de Externe a fost clar: regulile trebuie aplicate la fel pentru toată lumea.

„Doamna ministru a spus foarte clar că trebuie să ne asigurăm că toți sunt tratați egal și că nu scoatem pe nimeni de pe listă doar pentru a pune copilul unui privilegiat în față. Este o atitudine morală și exact ceea ce așteaptă românii. Trebuie să oprim această republică a privilegiaților”, a declarat Dominic Fritz.

Evaluarea crizei, după repatrierea românilor

Președintele USR a adăugat că activitatea Ministerului Afacerilor Externe în această criză va trebui analizată, dar doar după ce toți românii care doresc să revină în țară vor fi aduși în siguranță.

„După orice criză trebuie să facem o evaluare. Putem analiza dacă în primele ore s-au mobilizat suficiente resurse sau dacă anumite decizii puteau fi luate altfel. Dar această evaluare trebuie făcută după ce ultimul român care vrea să se întoarcă este înapoi în siguranță”, a spus Dominic Fritz.

Sursa video: Digi24

Fritz a explicat că România se află momentan într-o poziție mai bună decât alte state europene, deoarece pe piață există încă stocuri de combustibil cumpărate la prețuri mai vechi.

„Este mai bună (situația din România, n. red.) decât în alte țări europene, pentru că încă sunt carburanți pe stoc, deci calculul încă nu a intrat în achiziția pentru noi stocuri și până acum se pare că firmele care vând carburanți nu au încercat să profite de situație”, a spus Fritz.

Potrivit acestuia, prețurile actuale reflectă costurile reale ale distribuitorilor. „Prețurile încă reflectă realitatea prețurilor cu care ei cumpără carburanți la rândul lor”, a adăugat el.

Autoritățile, chemate să supravegheze piața

Președintele USR a avertizat însă că autoritățile trebuie să monitorizeze atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale majorări artificiale de preț.

„Consiliul Concurenței, ANAF-ul și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, toți acum trebuie să fie cu ochii pe acești vânzători de carburanți să nu crească prețurile artificial”, a declarat Fritz.

Creșteri mari pe piețele internaționale

În același timp, Fritz a subliniat că evoluțiile de pe piețele globale sunt îngrijorătoare, în contextul conflictului din Iran.

„Este extrem de grav ce se întâmplă pe piețele internaționale, a crescut enorm de mult și dacă nu se încheie acest conflict în sensul în care să se deschidă căi de acces la mare, atunci într-adevăr o să simțim consecințele și în România”, a afirmat vicepremierul.

În acest context, Guvernul a decis să prelungească schema de sprijin pentru transportatori, pentru a reduce presiunea generată de scumpirea combustibililor.

„Însă este extrem de grav ce se întâmplă pe piețele internaționale, prețul (la carburanți, n. red.) a crescut enorm de mult și dacă nu se încheie acest conflict în sensul în care să se deschidă căi de acces la mare, atunci într-adevăr o să simțim consecințele și în România și tocmai de aceea astăzi am optat să prelungim schema care ajută transportatorii mari să ia un pic din presiunea prețurilor pentru că acolo începe de fapt lanțul inflației și va trebui să analizăm și în continuare ce poate să facă statul. Însă trebuie să fim realiști că nu o să putem ajunge într-o situație de exemplu în care să subvenționăm carburanții”, a spus Fritz.

Reducerea accizelor sau TVA, încă în analiză

Întrebat dacă Guvernul ar putea reduce accizele sau TVA-ul la carburanți, vicepremierul a precizat că nu există încă un prag de preț stabilit care să declanșeze o astfel de măsură.

„Nu am astăzi stabilit acest nivel. Am cerut Ministerului Finanțelor să vină cu niște scenarii, niște calcule”, a explicat el.

Fritz a avertizat însă că astfel de reduceri ar avea un impact asupra bugetului de stat.

„O reducere a acestor accize are și consecințe pe buget. Sunt bani care ar putea să lipsească altundeva”, a spus el.

Consumul începe să scadă

Fritz a mai precizat că există deja semne că tensiunile economice se resimt în comportamentul consumatorilor.

„Se pare că și consumul s-a redus deja în ultimele zile și, încă o dată, îngrijorarea nu este doar prețul carburanților, ci, de fapt, tot lanțul de aprovizionare. Asta înseamnă o inflație mai mare”, a declarat vicepremierul.

Fritz: Conflictul are riscuri enorme

Dominic Fritz a mai spus că, deși conflictul nu implică direct România, consecințele sale pot afecta economia globală.

„Trebuie să spunem că nu este războiul nostru”, a afirmat el, adăugând că situația are „riscuri enorme pentru întreaga umanitate”.

În același timp, președintele USR a făcut un fel de referire optimistă la uciderea liderului suprem iranian: „a fost decapitat acest om absolut oribil, care are zeci, dacă nu sute de mii de oameni pe conștiință”.

Forever chemicals și efectele lor asupra corpului

Ridurile și liniile de expresie ne arată vârsta pe exterior, dar anumite substanțe sintetice din casă afectează țesuturile interne și accelerează îmbătrânirea biologică. Cercetările indică că bărbații de vârstă mijlocie sunt cel mai vulnerabili, scrie NYPost.

Un studiu din Shanghai a analizat substanțele per- și polifluoroalchilice, cunoscute drept PFAS sau „forever chemicals”. Cercetătorii s-au concentrat pe două chimicale, PFNA și PFOSA, și au identificat markeri de îmbătrânire biologică și dezechilibre în metabolismul lipidic.

Expunerea la aceste chimicale inhibă capacitatea organismului de a regla inflamația, de a repara ADN-ul și de a metaboliza proteinele. S-a constatat și o senescență celulară mai mare, adică oprirea diviziunii celulare. Alte studii au arătat că inflamația cauzată de PFAS poate duce la leziuni tisulare, disfuncții musculare, probleme mitocondriale și declin metabolic sistemic.

Studiul american și diferențele de gen

Cercetătorii au analizat probele de sânge a 326 de persoane în cadrul US National Health and Nutrition Examination Survey (1999–2000). PFNA și PFOSA erau prezente la aproape 95% dintre participanți. Nivelurile ridicate de PFNA la bărbații între 50 și 64 de ani au fost asociate cu o îmbătrânire epigenetică mai rapidă decât la femeile de aceeași vârstă, fără o explicație clară. Posibile cauze includ stilul de viață, dar diferența de gen nu este complet explicată.

PFAS au fost dezvoltate în anii 1940 și introduse pentru consumatori în anii 1950, datorită proprietăților rezistente la apă, grăsimi și căldură. Le regăsim astăzi în pelerinele de ploaie, tigăile antiaderente, tapițerie și ambalaje alimentare. Ele nu se descompun ușor, carbonul-fluor din structura lor putând persista peste 1000 de ani.

Expunerea la PFAS este asociată cu creșterea colesterolului, eficiență redusă a vaccinurilor, afecțiuni hepatice, hipertensiune indusă de sarcină, preeclampsie, greutate mică la naștere și risc crescut de cancer renal sau testicular. Chiar și alternativele mai noi PFNA și PFOSA nu par să fie sigure pentru anumite grupuri de populație.

Până la reglementări mai stricte, specialiștii recomandă să limităm consumul de alimente ambalate și să evităm încălzirea în cuptorul cu microunde a recipientelor de tip fast-food. Prezența „forever chemicals” în apă, ploaie și sânge poate face organismul mai vulnerabil la boli în anii care preced bătrânețea, când apar schimbări biologice și vulnerabilități crescute, cum ar fi boli cardiovasculare, tulburări metabolice și degenerare tisulară timpurie.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a îndemnat Teheranul să se abțină de la orice acțiuni care „aruncă o umbră asupra relațiilor noastre de vecinătate și fraternitate vechi de o mie de ani”, afirmând că acesta continuă să ia „măsuri extrem de greșite și provocatoare” în ciuda „avertismentelor sincere” din partea Ankarei.

Președintele Turciei a reiterat că obiectivul principal al Ankarei este de a împiedica Turcia să fie atrasă în război, continuând în același timp să pledeze pentru diplomație.

„Ca și în alte războaie, Turcia este de partea dreptății și susține rezolvarea conflictelor prin dialog”, a spus Erdoğan, citat de publicația turcă Daily Sabah. 

Acesta a afirmat că Turcia are capacitatea de a răspunde amenințărilor care vizează securitatea și suveranitatea sa.

„Republica Turcia este puternică și capabilă în toate domeniile. Are capacitatea de a respinge orice atac și de a înfrânge forțele care îi amenință supraviețuirea”, a declarat Erdoğan.

Declarațiile lui Erdoğan au fost făcute după ce NATO a doborât o rachetă balistică lansată din Iran. Racheta lansată a intrat în spațiul aerian turc înainte de a fi doborâtă în estul Mediteranei. Unele resturi ale rachetei au căzut într-un câmp gol din Gaziantep.

Reamintim că, săptămâna trecută, o altă rachetă iraniană a intrat în spațiul aerian al Turciei, acela fiind primul atac al Iranului asupra unei țări membre NATO. Cu toate acestea, alianța nu a invocat atunci Articolul 5 al Tratatului Alianței Nord-Atlantice, Rutte, Secretarul General al NATO, precizând, că „nu este cazul”.

Donald Trump a declarat luni seară la postul CBS că războiul împotriva Iranului este „aproape finalizat” și a susținut că nu a mai rămas „nimic din punct de vedere militar” în țară.

„Nu au marină, nu au comunicații, nu au forțe aeriene. Rachetele lor sunt împrăștiate. Dronele lor sunt aruncate în aer peste tot, inclusiv producția lor de drone. Dacă te uiți, nu le-a mai rămas nimic”, a spus el într-un interviu acordat luni CBS.

Comentariile lui Trump au venit la nouă zile după începerea războiului și au urmat unei creșteri a prețurilor petrolului care a amenințat să afecteze economia globală și să crească inflația.

În interviu, Trump a avertizat Iranul: „Au tras tot ce aveau de tras și mai bine nu încearcă nimic drăguț, altfel va fi sfârșitul acelei țări.”

Financial Times remarcă faptul că prețurile petrolului au scăzut brusc în urma comentariilor lui Trump.

Țițeiul Brent, referința internațională, s-a tranzacționat la 89,89 dolari pe baril în tranzacțiile de după-amiază de la New York, depășind 119 dolari în timpul sesiunii din Asia. Indicele american West Texas Intermediate a scăzut la 86,89 dolari, de la un maxim de 119,48 dolari.

Acțiunile americane au crescut și ele, indicele S&P 500 crescând cu 0,9%, iar indicele Nasdaq Composite cu 1,4%.

Un oficial israelian îi răspunde lui Trump: Pentru i24 News, oficialul israelian spune că operațiunile împotriva Iranului sunt „departe de a se fi încheiat” și ar putea continua timp de câteva săptămâni.