O observație deosebit de rară: acești giganți ai mărilor trăiesc de obicei în abis, la o adâncime de până la aproape 1000 de metri. Ei măsoară în medie între 5 și 7 metri, dar recordul cunoscut este mult mai impresionant: un exemplar de 17 metri și aproximativ 200 de kilograme, potrivit Le Figaro.

Din imaginile filmate la fața locului, în Mexic, se vede că aceste creaturi se disting prin corpul lor lung, argintiu, în formă de panglică. „A fost un moment absolut magic”, a spus una dintre turistele într-un videoclip postat pe YouTube.

Cele două femei au reușit chiar să elibereze una dintre creaturi.

În ciuda aspectului lor, care a inspirat multe legende despre monștri marini, peștii panglică nu reprezintă niciun pericol pentru om. Această specie se hrănește cu plancton mic și nu are dinți adevărați. De-a lungul anilor, mai multe exemplare moarte au fost aduse la mal și raportate în Cabo San Lucas și în alte părți din sudul Californiei.

În Taiwan, este chiar poreclit „peștele seismului” sau „peștele apocalipsei”, deoarece pescarii au făcut o asociere între observarea sa și cutremurele al căror epicentru se află în mare. Oamenii de știință nu au reușit încă să demonstreze această legătură.

În noaptea de 10 martie, o bază militară din Al-Azraq, Iordania, unde sunt staționați soldați din Bundeswehr ( Armata Germaniei) și Forțele Aeriene ale Statelor Unite, a fost atacată cu rachete, potrivit Der Spiegel.

Conform publicației, rachetele au fost lansate din Iran. Nu se știe deocamdată dacă au existat lovituri directe sau dacă resturile rachetelor interceptate au căzut pe teritoriul taberei.

Soldați germani și americani sunt staționați acolo. Aceștia au căutat adăpost. Amploarea pagubelor este încă neclară, relatează The Welt.

Der Spiegel scrie că unul dintre proiectile a lovit o clădire unde era cazat un contingent german, însă soldații se aflau în adăposturi în momentul atacului, deci nu au existat victime.

Bundeswehr se află la baza din Al-Azraq de câțiva ani și participă de acolo la coaliția internațională împotriva grupării teroriste „Statul Islamic”.

Pe fondul escaladării situației din Orientul Mijlociu, Germania a redus anterior numărul soldaților de la bază, unde se aflau anterior câteva zeci de soldați din Bundeswehr.

Senatorul republican Lindsey Graham a cerut ca „bazele aeriene și avioanele” Statelor Unite și ale aliaților lor să fie mutate din Spania pentru că Madridul nu a susținut campania militară americană împotriva Iranului.

„Vreau ca bazele noastre și bazele aeriene să plece din Spania”, a declarat Graham, senator republican din Carolina de Sud, într-un interviu acordat luni postului Fox News, citat de EFE, în care a cerut și aliaților din NATO să adopte măsuri similare.

Potrivit acestuia, toate avioanele americane și cele ale aliaților „ar trebui să plece din Spania”, deoarece, în opinia sa, Madridul s-a opus participării la operațiunile menite să „răstoarne regimul” din Iran. Declarațiile au fost făcute în timp ce senatorul analiza primele zece zile ale campaniei militare americane pe teritoriul iranian.

Tensiuni între SUA și Spania

Săptămâna trecută, președintele Donald Trump a amenințat că va întrerupe comerțul cu Spania și că ar putea impune un embargo comercial, după ce guvernul de la Madrid a refuzat să autorizeze utilizarea bazelor militare de la Baza navală Rota și Baza aeriană Morón pentru operațiuni militare împotriva Teheranului.

„Spania nu are absolut nimic de care să avem nevoie, în afară de oameni extraordinari. Au oameni extraordinari, dar le lipsește o conducere puternică”, a declarat Trump.

La rândul său, premierul spaniol Pedro Sánchez a calificat operațiunile împotriva Iranului drept o „greșeală”, avertizând că acestea ar putea avea consecințe importante.

Spania găzduiește mai multe instalații utilizate de Statele Unite și NATO în cadrul arhitecturii de apărare din Mediterana. Printre cele mai importante se numără baza navală de la Rota și baza aeriană de la Morón, puncte strategice pentru operațiuni militare, logistice și pentru desfășurarea rapidă de forțe ale Alianței în Europa, Africa și Orientul Mijlociu.

Ministerul Apărării din Turcia anunță că un sistem NATO de apărare antirachetă Patriot a fost desfășurat în Malatya, ca parte a unor măsuri sporite de apărare aeriană și antirachetă pe fondul creșterii tensiunilor regionale.

Baza radar NATO Kurecik, care furnizează date vitale pentru alianță și a ajutat la identificarea a două rachete balistice iraniene care se îndreptau spre Turcia, se află în Malatya.

Ministerul Apărării Naționale din Turcia a declarat că sistemul este pregătit pentru funcționare, menit să ajute la protejarea spațiului aerian turc.

Ankara a declarat că se coordonează îndeaproape cu NATO și țările aliate și va continua să monitorizeze evoluțiile, depunând eforturi pentru stabilitatea regională.

Două rachete iraniene au vizat Turcia în ultimele zile. Cele două rachete au fost contracarate de amplasamentele NATO.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a îndemnat Teheranul să se abțină de la orice acțiuni care „aruncă o umbră asupra relațiilor noastre de vecinătate și fraternitate vechi de o mie de ani”, afirmând că acesta continuă să ia „măsuri extrem de greșite și provocatoare” în ciuda „avertismentelor sincere” din partea Ankarei.

Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat că Teheranul este pregătit să continue atacurile cu rachete împotriva adversarilor săi „atât cât va fi nevoie” și că negocierile cu Statele Unite nu mai sunt o opțiune.

Mesajul Teheranului

„Lansările continuă, iar noi suntem bine pregătiți să continuăm să îi atacăm cu rachetele noastre atât cât va fi nevoie și atât timp cât va fi necesar”, a spus oficialul iranian într-un interviu acordat luni postului american PBS News, citat de Times of Israel.

El a exclus reluarea dialogului cu Washingtonul, invocând experiențele anterioare. „Avem o experiență foarte amară în discuțiile cu americanii”, a afirmat ministrul iranian, adăugând că negocierile cu Statele Unite „nu mai sunt pe agenda iraniană”.

Iranul îl contrazice pe Trump

Mesajul transmis de ministrul iranian contrazice declarațiile făcute duminică de președintele american Donald Trump, care a spus la Casa Albă că războiul cu Iranul s-ar putea încheia „foarte curând”.

Araghchi a susținut, de asemenea, că Statele Unite și Israelul „au eșuat” în încercarea de a produce o schimbare de regim în Iran în primele zile ale războiului și că acum sunt „fără direcție”.

Semne ale unui conflict de durată

Conflictul a început pe 28 februarie 2026, când Israelul și Statele Unite au lansat o serie de lovituri aeriene asupra unor ținte din Iran, într-o operațiune militară coordonată care a vizat instalații militare și lideri ai regimului de la Teheran. În urma acestor atacuri, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis, iar Iranul a răspuns cu lovituri cu rachete și drone împotriva Israelului și a unor baze americane și aliați ai SUA din regiune.

În paralel, luptele s-au extins și în Liban, unde gruparea Hezbollah, aliată Iranului, a lansat atacuri asupra Israelului, determinând armata israeliană să intensifice operațiunile militare în sudul Libanului.

Analiștii avertizează că războiul ar putea intra într-o fază de uzură, în care Iranul mizează pe capacitatea sa de a continua atacurile cu rachete și drone pentru a prelungi confruntarea și a pune presiune asupra adversarilor.

„Peste 6.800 de miliarde de dolari s-au „evaporat” din piețele internaționale în ultima săptămână. Numai „liniștirea” volatilității de ieri pe piata petrolului, pe indicii de pe Wall Street și pe dobânzile pe marile valute (euro, dolar, în special) au costat peste 2 trilioane de dolari. A fost o criză temporară de lichiditate pe piețele financiare „calmată” cu perfuzii din băncile centrale. În lume, nu este doar despre petrol, deși petrolul este cel mai important proxy pentru orice tensiune în piață. De aceea, am văzut și anunțul Președintelui Trump legat de sfârlitul razboiului din Iran. Anunț care a „calmat” piețele”, spune, marți, fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, pe Facebook.

Potrivit acestuia, în spatele anunțului erau în pericol cel puțin 5 economii din cele mai importante 10 economii ale lumii (două din Asia-nu China, una din Golf) dar și investiții de peste 10 trilioane de USD ale unor investitori din Golf în US.

„Lucrurile par frumoase când te uiți la poze de moment (ex: baril de petrol brent la 92 USD). Nimeni nu se întreabă cine a vândut masiv petrol aseara târziu la un preț cu 10% mai mic decât piața, reușind să scadă cotațiile! Deși răspunsul ar fi simplu de intuit: cineva (o țară) care oricum a câștigat peste 40 USD/baril, vânzând la 85 USD. La finalul zilei îți vine să răsufli ușurat! Deși… daca te uiți atent, nu s-a rezolvat nicio problemă structurală a lanțurilor de aprovizionare sau a piețelor financiare sau a economiilor. Un singur lucru rămâne, azi: inflația va crește cu cca 0,7 pp. Ce va fi mâine, vedem! Nu am ieșit din anticameră!”, adaugă Câciu.

Parlamentarii britanici au respins luni propunerea de a interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, preferând în schimb acordarea unor puteri mai flexibile miniștrilor pentru a limita utilizarea platformelor online, potrivit BBC.

Un model similar a fost introdus în Australia la sfârșitul anului trecut, când autoritățile au interzis copiilor sub 16 ani accesul la platforme precum TikTok, Instagram sau Snapchat, devenind primul stat care adoptă o astfel de măsură. În ianuarie, mai mulți membri ai Camerei Lorzilor din Marea Britanie au susținut ideea unor planuri similare.

Dezbatere intensă

Printre susținătorii interdicției se numără actorul Hugh Grant. Criticii, printre care organizația pentru protecția copilului National Society for the Prevention of Cruelty to Children, au avertizat însă că o interdicție totală ar putea împinge tinerii spre zone mai puțin reglementate ale internetului.

După vot, parlamentarii liberal democrați au afirmat că refuzul guvernului de a susține o interdicție este „pur și simplu inacceptabil”. Printre opozanții unei interdicții generale se află și tatăl lui Molly Russell, adolescenta de 14 ani care s-a sinucis după ce a vizionat conținut dăunător online. Acesta consideră că guvernul ar trebui să se concentreze pe aplicarea strictă a legilor existente.

Propunerea de interzicere a rețelelor sociale pentru minorii sub 16 ani a fost introdusă ca amendament la proiectul de lege privind bunăstarea copiilor și sistemul școlar, Children’s Wellbeing and Schools Bill.

Planul guvernului

În dezbaterea din Camera Comunelor de luni, ministrul educației Olivia Bailey le-a cerut parlamentarilor să respingă amendamentul și să susțină o abordare mai flexibilă.

„Mulți părinți și organizații de campanie au cerut o interdicție totală a rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani”, a declarat Bailey. „Alții, inclusiv organizații pentru protecția copilului, avertizează că o interdicție generală ar putea împinge copiii către zone mai puțin reglementate ale internetului sau i-ar putea lăsa nepregătiți atunci când vor intra online”.

Guvernul britanic a lansat o consultare publică pentru a stabili pașii următori și pentru a găsi soluții prin care copiii să aibă o relație „mai sigură și mai sănătoasă” cu mediul online. Consultarea va analiza inclusiv introducerea unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale și dezactivarea unor funcții considerate adictive, precum autoplay.

Planul alternativ al guvernului ar urma să îi ofere secretarului pentru știință, Liz Kendall, puterea de a restricționa sau interzice accesul copiilor de anumite vârste la servicii de social media și la chatboți. De asemenea, ar putea fi limitate funcțiile considerate dăunătoare sau adictive, utilizarea VPN-urilor de către minori și chiar modificată vârsta consimțământului digital în Regatul Unit.

„Dacă rețelele sociale ar fi un medicament, ar fi interzise”

Parlamentarii au respins cu o majoritate clară propunerea Camerei Lorzilor de a introduce o interdicție totală, susținând planul guvernului care lasă totuși deschisă posibilitatea unor restricții în viitor.

Peste 100 de deputați laburiști s-au abținut. Printre ei și Sadik Al-Hassan, deputat laburist de North Somerset, care a declarat că, dacă rețelele sociale ar fi un medicament, ar fi interzise.

„Ca farmacist, știu că dacă un medicament ar provoca un astfel de nivel de prejudicii, ar fi retras sau strict controlat. Avem dovezi clare ale impactului negativ și avem puterea de a acționa”, a spus el în timpul dezbaterii.

La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Liberal Democraților pentru educație, Munira Wilson, a acuzat guvernul că nu tratează problema suficient de serios: „Refuzul guvernului de a se angaja pentru interzicerea rețelelor sociale dăunătoare nu este suficient. Familiile au nevoie de garanții concrete acum”.

Sistemul de învățare automată a analizat scanările cerebrale ale unor persoane cu vârste între 69 și 84 de ani. Lotul a inclus 281 de scanări cu funcții mentale normale, 332 cu tulburări cognitive ușoare și 202 cu Alzheimer confirmat, conform The Independent.

Algoritmul a examinat 95 din cele aproape 200 de regiuni distincte ale creierului. Principalul factor predictiv identificat a fost pierderea de volum cerebral în zone precise.

Zonele afectate includ hipocampusul, care formează memoria, amigdala, care procesează frica, și cortexul entorhinal, responsabil de simțul timpului. Modificările în aceste zone semnalează debutul bolii.

„Am descoperit că tehnologiile de învățare automată pot analiza cantități mari de date pentru a identifica schimbări subtile”, a explicat Benjamin Nephew, profesor asistent la institut.

Diferențe între bărbați și femei în predicția Alzheimer

Cercetarea a relevat că boala evoluează diferit în funcție de sex. La femei, pierderea de volum cerebral apare în cortexul temporal mijlociu stâng, implicat în limbaj și percepție vizuală. La bărbați, zona afectată este cortexul entorhinal drept.

Cercetătorii cred că aceste diferențe sunt legate de modificările hormonale. Pierderea de estrogen la femei și de testosteron la bărbați ar putea explica tiparele distincte observate.

De ce contează diagnosticul precoce al Alzheimerului

Diagnosticarea timpurie oferă pacienților și medicilor timp crucial. Pot fi luate măsuri pentru a încetini progresia bolii înainte ca simptomele să devină severe.

„Diagnosticarea precoce poate fi dificilă, deoarece simptomele se pot confunda cu îmbătrânirea normală”, a subliniat Nephew. Inteligența artificială în predicția Alzheimer ar putea schimba fundamental această realitate.

Peste 7,2 milioane de americani suferă în prezent de Alzheimer, potrivit Alzheimer’s Association. Cercetările continuă pentru identificarea altor factori predictivi.

Fondurile de criză alocate în Suedia vor fi împărțite în trei tranșe egale. O treime merge pe generatoare, o treime pe rezerve locale de produse esențiale. Restul finanțează infrastructura pentru puncte de întâlnire sigure ale liderilor locali, scrie Novinite.

Inițiativa nu este prima de acest fel. În 2024, guvernul suedez a trimis tuturor gospodăriilor o broșură cu instrucțiuni clare. Documentul detalia cantitatea de apă potabilă recomandată și modul de acces la știri în caz de pană de curent.

Bohlin a subliniat că statul trebuie să își îndeplinească responsabilitățile. Totodată, cetățenii trebuie informați cum își pot reduce propria vulnerabilitate.

Municipalitățile prioritare din planul de apărare civilă

Agenția pentru Apărare Civilă va supraveghea distribuirea fondurilor. Aproape 500 de milioane de coroane merg către mai puțin de 100 de municipalități prioritare. Identitatea acestora rămâne deocamdată necunoscută.

Scopul programului este clar: municipalitățile trebuie să funcționeze chiar și în condiții de alertă ridicată sau război. Stocurile de alimente, combustibilul și generatoarele sunt esențiale în acest scenariu.

Banca centrală: 1.000 de coroane cash, pentru orice eventualitate

Pregătirea pentru criză vizează și fiecare locuitor în parte. Banca centrală a Suediei recomandă fiecărui adult să păstreze aproximativ 1.000 de coroane în numerar. Suma acoperă nevoile de bază pentru aproximativ o săptămână, dacă sistemele de plată digitale cedează.

Îngrijorările privind securitatea regională au crescut după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Conflictul din Orientul Mijlociu amplifică și el această tensiune. Suedia răspunde cu măsuri concrete și finanțare consistentă.

Atacurile SUA și Israelului asupra Iranului au provocat turbulențe pe piața globală a petrolului. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene și escaladarea tensiunilor în regiune, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din 2022, scrie Politico.

Pentru Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume, această evoluție reprezintă un câștig major. Veniturile din energie sunt principala sursă de finanțare a bugetului de stat și a operațiunilor militare ale pornite de Vladimir Putin.

Economia rusă se confrunta cu presiuni

Înainte de izbucnirea conflictului din Iran, situația economică a Rusiei devenea tot mai dificilă. Veniturile din energie scăzuseră la începutul anului la cel mai redus nivel din 2020, iar sancțiunile occidentale, dobânzile ridicate și lipsa forței de muncă puneau presiune asupra economiei.

Analiști citați de experți în energie spun că autoritățile de la Moscova luau în calcul reducerea cheltuielilor și chiar limitarea anumitor costuri legate de războiul din Ucraina. Creșterea prețului petrolului schimbă însă radical situația, oferind Kremlinului resurse suplimentare.

Rusia ar putea beneficia și de relaxarea sancțiunilor

Creșterea tensiunilor din Orientul Mijlociu a determinat Statele Unite să acorde temporar unele derogări pentru achizițiile de petrol rusesc, pentru a menține stabilitatea pieței globale. Astfel, India – unul dintre principalii cumpărători de petrol rusesc – a primit o derogare temporară care îi permite să continue importurile.

În același timp, cererea pentru petrolul rusesc ar putea crește, mai ales din partea unor mari importatori precum China și India, care încearcă să își asigure aprovizionarea într-o perioadă de incertitudine pe piața globală.

Un avantaj pentru Putin

Experții avertizează însă că avantajul economic pentru Rusia depinde de durata conflictului din Orientul Mijlociu. Dacă prețurile petrolului rămân ridicate pentru o perioadă lungă – aproximativ un an – Rusia ar putea obține beneficii semnificative pentru bugetul de stat și pentru finanțarea războiului din Ucraina.

Dacă însă creșterea prețurilor este temporară, efectul va fi limitat și va amâna doar deciziile dificile pe care Kremlinul ar putea fi nevoit să le ia pentru stabilizarea economiei.