Cercetarea, publicată în revista științifică Remote Sensing și citată de Euronews, a analizat două dintre cele mai vulnerabile localități din Parcul Național Cinque Terre – Monterosso și Vernazza – folosind cele mai recente scenarii climatice elaborate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC). Potrivit autorilor, nivelul mării ar putea crește cu între 60 de centimetri și 1,17 metri până la mijlocul secolului următor, ceea ce ar amplifica semnificativ riscul de inundații în zonele de coastă.

Porturi, plaje și infrastructură turistică, printre cele mai expuse

Cercetătorii avertizează că cele mai afectate ar putea fi plajele mici, porturile și docurile folosite de turiști și pescari. În scenariile climatice cele mai pesimiste, furtunile puternice ar putea genera valuri de peste 13 metri înălțime. Aceste fenomene ar putea amenința inclusiv linia feroviară care traversează Cinque Terre și care reprezintă una dintre principalele căi de acces pentru milioane de turiști care vizitează anual regiunea.

Autoritățile pregătesc măsuri de adaptare

În fața acestor perspective, specialiștii recomandă măsuri de adaptare care să reducă vulnerabilitatea zonei. Printre soluțiile propuse se numără modernizarea sistemelor de drenaj, ridicarea infrastructurii portuare și protejarea obiectivelor turistice. Parcul Național Cinque Terre lucrează deja la un plan de adaptare la schimbările climatice. O atenție specială este acordată conservării zidurilor de piatră tradiționale care susțin terasele agricole și contribuie la stabilitatea versanților.

Cinque Terre reunește cinci sate de coastă construite pe stânci de-a lungul coastei ligurice. Este unul dintre cele mai emblematice și fotografiate peisaje ale Italiei. Sursa foto: X

Cinque Terre este una dintre cele mai fotografiate regiuni ale Italiei și atrage anual milioane de turiști din întreaga lume. Noile date arată însă că efectele schimbărilor climatice ar putea transforma radical acest peisaj celebru în următoarele decenii, dacă măsurile de protecție nu vor ține pasul cu evoluția fenomenelor extreme.

În noaptea de 14 spre 15 iunie un bombardament rusesc a incendiat Catedrala Adormirii Maicii Domnului, relatează presa de la Kiev, care speculează că monumentul a fost o țintă directă, nu colaterală unui alt atac.

Potrivit Kyiv Independent, este vorba de un bombardament cu 27 de rachete și drone, asupra regiunii Kiev, în decurs de o oră, soldat, după estimările preliminare, cu moartea a patru persoane și rănirea a cel puțin 23 de persoane, printre care un copil și o femeie însărcinată.

Călugării au încercat să salveze cele mai prețioase odoare din biserica medievală a complexului

Incendiul a cuprins acoperișul Catedralei Adormirii Maicii Domnului, biserica medievală principală a complexului, construită în secolul al XI-lea.

Călugării au scos icoane antice, antimisuri și alte obiecte de „valoare națională și universală”, spune starețul Lavrei, episcopul Avraamii.

Curentul electric a fost întrerupt pentru aproximativ 140.000 de locuitori. Mai multe blocuri rezidențiale au fost, de asemenea, afectate.

În aceeași noapte au avut loc bombardamente și în regiunea Harkov, declanșând incendii în tot orașul.

„Una dintre cele mai grave crime împotriva patrimoniului cultural mondial”

Atacul asupra acestei catedrale este cu atât mai simbolic cu cât lavra este un sit al Patrimoniului Mondial al UNESCO și beneficiază de protecție sporită în temeiul celui de-al Doilea protocol la Convenția de la Haga din 1954 – un statut menit să împiedice astfel de locuri să fie incluse pe orice listă de obiective.

Lovirea acesteia este „una dintre cele mai grave crime împotriva patrimoniului cultural mondial”, a spus Tatiana Berejna, viceprim-ministrul Ucrainei pentru politica umanitară și ministrul Culturii.

Lavra este mai veche decât orașul al cărui fondator o adăpostește.

Fondată în 1051, este anterioară cu aproape un secol primei mențiuni a Moscovei – din 1147.

Catedrala a mai suferit distrugeri în 1941

UNESCO a înscris mânăstirea în Patrimoniul Mondial în 1990 și a adăugat-o pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol în 2023.

Catedrala Adormirii Maicii Domnului a mai suferit o distrugere în 1941.

Ultima oară a fost reconstruită de Ucraina în anul 2000.

În ianuarie, o dronă rusească a avariat intrarea în Peșterile Departe și o biserică din apropiere – prima dată de la al Doilea Război Mondial când o structură a mănăstirii a fost lovită, potrivit oficialilor complexului.

„Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, oprește-l pe Irod!”

Mitropolitul Epifanie, conducătorul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, a scris pe rețelele de socializare:

„Ca urmare a bombardamentelor rusești care au loc chiar acum, în noaptea de 15 iunie, acoperișul unuia dintre cele mai sfinte locuri din lumea creștină – Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Kiev – Pechersk – este în flăcări.”

Vă cerem rugăciunile pentru salvarea acestui loc sfânt de la distrugere.

Încă o crimă rusească împotriva umanității, împotriva istoriei, împotriva creștinismului.

Ce altceva trebuie să facă Anticristul Kremlinului pentru ca lumea să realizeze că trebuie să acționeze decisiv pentru a pune capăt terorii rusești împotriva Ucrainei și împotriva însuși principiilor păcii?

„Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, oprește-l pe Irod!”, scrie acesta.

„Ce dezastru și aici, și în mintea noastră!”

Andrei Caramitru a comentat pe contul său de Facebook:

„Rușii au atacat și parțial distrus catedrala Lavra, din 1051, cea mai veche și importantă catedrală ortodoxă, fondată cu mult înaintea apariției Moscovei ca oraș.

Așa ca să mă lase toți care zic ca rușii sunt creștini, ortodocși, și că Putin e bun. Mă întreb ce o să zică BOR, AUR, PSD, zuzuranistii. Nimic, evident.

Ce dezastru și nenorocire și acolo, și aici, și în mintea noastră”.

Luni, Plaja Coogee din Sydney s-a redeschis sub supravegherea atentă a salvamarilor și a patrulelor de jet ski, după ce în weekend, o femeie a fost dusă la spital în stare critică, în urma unui atac săvârșit de un rechin. Atacul a determinat o schimbare a măsurilor de siguranță pe litoralul Australiei, potrivit Reuters. 

Atacul s-a petrecut sâmbătă dimineață. Femeia cu vârsta de 35 de ani înota la 30 de metri de țărm, când a fost mușcată de un rechin de 3-4 metri lungime. Ea a suferit răni grave la brațe, dar și în partea inferioară a piciorului strâng. Femeia rămâne internată la spital, dar se află în stare stabilă.

Autoritățile locale au îndemnat înotătorii să fie prudenți.

„Salvamarii noștri vor continua patrulele cu jet-ski pe tot parcursul zilei, iar organizația Surf Life Saving NSW folosește o dronă pentru depistarea rechinilor la plaja Coogee”, a declarat Consiliul Local Randwick într-un comunicat.

Consiliul va organiza la sfârșitul acestei săptămâni, o întâlnire cu comunitatea pentru a discuta despre acest incident.

Cel mai recent dintr-o serie de atacuri

Atacul din weekend a fost cel mai recent dintr-o serie de atacuri în largul plajelor australiene. Cu o săptămână în urmă, un bărbat a murit sfâșiat de un rechin în timp ce se afla la pescuit cu harponul, alături de familia lui. 
Luna trecută, un bărbat de 39 de ani a murit după ce a fost atacat în timp ce pescuia în Marea Barieră de Corali din Queensland.

Cu zece zile înainte, un bărbat de 38 de ani a fost sfâșiat mortal în largul unei insule din apropierea orașului Perth, în Australia de Vest.

Zeci de plaje de-a lungul coastei de est a Australiei, inclusiv în Sydney, au fost închise în ianuarie după patru atacuri de rechini în două zile. Atacurile rechinilor au fost generate de ploile torențiale care au tulburat apa și au redus vizibilitatea acestora.

Deși întâlnirile cu rechinii sunt, în teorie, rare, frecvența acestora a crescut în ultimul deceniu, înregistrându-se, în medie, 29 de incidente pe an, în creștere față de media de aproximativ 16, care se înregistra în anii 2000, transmite Reuters, citând baza de date australiană.

Președintele Donald Trump a avertizat că Franța trebuie să renunțe la taxa de 3% aplicată marilor companii de tehnologie. În caz contrar, Statele Unite ar putea impune tarife de 100% pentru vinurile și șampania franțuzești, a relatat luni New York Post.

„I-am cerut (președintelui Macron – n.r.) să nu taxeze companiile americane, iar dacă o face, nu am de ales decât să impun un tarif de 100% pentru toate șampaniile și toate vinurile care vin din Franța”, a declarat Trump pentru NY Post.

„Tot ce trebuie să facă este să elimine taxa pe vânzări, și nu ar mai fi supus unei astfel de presiuni”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

Declarația a fost făcută înaintea summitului G7, care are loc în perioada 15-17 iunie, la Évian-les-Bains, în Franța. Reuniunea vine pe fondul unor tensiuni între Statele Unite și aliații săi.

Taxa pe serviciile digitale, aprobată de parlamentarii francezi în 2019, prevede o taxă de 3% pe veniturile brute generate în Franța de marile companii de tehnologie, inclusiv de giganți americani precum Amazon, Meta și Alphabet.

Exporturile către SUA reprezintă aproximativ o cincime din vânzările globale totale ale industriei franceze a vinului, adică aproximativ 2 miliarde de dolari anual.

INS arată luni că principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2026, au totalizat 10.482,4 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 356,7 mii tep față de perioada similară din 2025.

Producţia internă a însumat 5.498,6 mii tep, în scădere cu 83,9 mii tep (-1,5%) faţă de aceeași periodă din 2025, iar importul a fost de 4.983,8 mii tep, în scădere cu 272,8 mii tep (-5,2%).

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 23.834,3 milioane kWh, în creștere cu 570,6 milioane kWh față de perioada 1.I-30.IV.2025.

Producţia din termocentrale a fost de 5.783,7 milioane kWh, în scădere cu 214,7 milioane kWh (-3,6%), cea din hidrocentrale a fost de 5.119,3 milioane kWh, în creștere cu 1225,6 milioane kWh (+31,5%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 3.820,5 milioane kWh, în scădere cu 115,5 milioane kWh (-2,9%).

Producţia din centralele electrice eoliene a fost de 2.391,7 milioane kWh, în creștere cu 265,1 milioane kWh, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.432,0 milioane kWh, în creștere cu 298,9 milioane kWh.

Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 16.533,0 milioane kWh, cu 2,7% mai mic față de perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2025, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,4%, iluminatul public a crescut cu 0,8%, iar consumul populației a scăzut cu 10,1%.

Exportul de energie electrică a fost de 5148,8 milioane kWh, în creștere cu 708,7 milioane kWh.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2152,5 milioane kWh, în creștere cu 325,4 milioane kWh.

Rata şomajului în trimestrul I din 2026 a fost de 6,5%, în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de cea ȋnregistrată în trimestrul IV al anului trecut.

Valorile ratei şomajului au fost egale, 6,5%, atât la bărbaţi, cât și la femei.

În ceea ce privește mediile rezidenţiale, ecartul a fost de 6,8 puncte procentuale (10,3% în mediul rural, faţă de 3,5% în mediul urban).

Pe grupe de vârstǎ, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (27,4%) în rândul tinerilor de 15-24 ani.

Datele INS arată că rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost în trimestrul I al anului 2026, de 62,6%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul IV 2025.

Rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (71,0%, faţă de 53,9% la femei) şi la persoanele din mediul urban (69,5% faţă de 55,3% în mediul rural).

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 16,5%.

„În această perioadă lucrăm la mai multe regulamente pentru a aduce mai multă ordine și mai multă predictibilitate în București. Prea des, spațiul public este abuzat: clădirile de patrimoniu sunt împopoțănate, trotuarele sunt ocupate, iar ceea ce ar trebui să fie excepția ajunge să devină regulă”, a notat pe Facebook, Ciprian Ciucu. 

Edilul a transmis că mediul de afaceri se confruntă cu dificultăți generate de lipsa unor proceduri clare. Potrivit acestuia, procesul de autorizare a teraselor durează prea mult și este uneori subiectiv. 

„În același timp, mediul de afaceri nu beneficiază de reguli clare. Autorizarea teraselor durează prea mult, și din vina noastră, a Primăriei, și este, uneori, arbitrară. Legea nu este aplicată consecvent, conformarea voluntară este sporadică, iar sentimentul general este că fiecare se descurcă după propriile reguli. Un oraș nu poate funcționa astfel”, a spus primarul. 

Consultări cu industria și analiza de bune practici

Oficialul a declarat că regulamentul a fost pus în dezbatere publică după mai multe runde de discuții cu industria HoReCa și în urma unei analize a practicilor din alte orașe europene. 

„Am promis un regulament pentru terasele de pe domeniul public. Am lucrat mult la el și am analizat modul în care procedează alte orașe civilizate. Nu este un regulament făcut în debara. Până acum am avut o serie de consultări cu proprietarii de terase, am ascultat puncte de vedere și am încercat să găsim cele mai bune soluții”, a susținut edilul. 

„L-am publicat, l-am pus în dezbatere publică și așteptăm feedback pentru a-l îmbunătăți, astfel încât să putem merge mai departe cu adoptarea lui în Consiliul General. Doar așa putem transforma devălmășia în rânduială”, a conchis Ciucu. 

Nordicii au controlat de la început până la final partida arbitrată de Yael Perez și au făcut un pas important spre calificarea în fazele eliminatorii.

Revenită la Campionatul Mondial după absența de la ediția din 2022, Suedia și-a confirmat statutul de echipă redutabilă la turneele finale și a început competiția din Statele Unite, Canada și Mexic cu o demonstrație de forță.

Suedia a dictat ritmul jocului

Formația pregătită de Graham Potter a dominat încă din primele minute. După ce atacantul Viktor Gyökeres a fost aproape de gol în debutul partidei, mijlocașul Yasin Ayari a deschis scorul în minutul 7. Astfel, jucătorul lui Brighton a profitat de o minge respinsă la marginea careului și a trimis un șut spectaculos în vinclul porții tunisiene.

Statisticile au confirmat superioritatea suedezilor. După primul sfert de oră, nordicii aveau 68% posesie și controlau ritmul partidei disputate pe arena din Monterrey. Meciul a fost urmărit din tribune de 50.987 de spectatori.

În minutul 30, atacantul Alexander Isak a majorat diferența la 2-0. Vârful lui Liverpool a pătruns printre fundașii tunisieni și a înscris cu un șut plasat de la marginea careului.

Golul de onoare al Tunisiei

Tunisia a redus din diferență înainte de pauză. În minutul 43, mijlocașul ofensiv Hannibal Mejbri a centrat excelent în careu, iar fundașul Omar Rekik a reluat cu capul pentru 2-1, stabilind scorul primei reprize.

Speranțele nord-africanilor au fost însă spulberate după pauză. În minutul 59, atacantul Viktor Gyökeres a profitat de o eroare majoră a defensivei tunisiene, a recuperat mingea și a înscris pentru 3-1.

Nordicii confirmă tradiția de la Mondiale

Finalul le-a aparținut în totalitate suedezilor. Mijlocașul Mattias Svanberg a marcat în minutul 84 pentru 4-1, după ce golul a fost validat în urma consultării arbitrajului video. Mijlocașul Yasin Ayari a închis tabela în minutul 90+6, când a înscris al doilea său gol, stabilind scorul final, 5-1.

Rezultatul confirmă tradiția excelentă a Suediei la Campionatele Mondiale. La ultimele patru ediții ale turneului final la care a participat – 1994, 2002, 2006 și 2018 – selecționata nordică a trecut de fiecare dată de faza grupelor.

De cealaltă parte, Tunisia, calificată în premieră la un Campionat Mondial fără gol primit în preliminarii, a început turneul final cu o înfrângere categorică. Nord-africanii nu au trecut niciodată de faza grupelor la Cupa Mondială.

Arheologii știu exact unde se află mormântul, însă până astăzi nu au intrat niciodată în camera funerară principală. Motivul este simplu: tehnologia actuală nu poate garanta că vestigiile din interior vor fi protejate, transmite Il Post.

Un mausoleu uriaș ascuns sub un deal artificial

Mormântul se află la aproximativ 30 de kilometri de orașul Xi’an și face parte dintr-un complex funerar impresionant construit între anii 246 î.Hr. și 208 î.Hr. În centrul complexului se află un tumul în formă de piramidă, care inițial depășea 100 de metri înălțime. Astăzi este acoperit de vegetație, dar dimensiunile sale continuă să impresioneze. Baza construcției este mai mare decât cea a unor monumente celebre ale Antichității, inclusiv Marea Piramidă de la Gizeh.

Armata de teracotă de lângă Xi’an, 8.000 de statui de războinici din lut îngropate pentru a păzi mormântul primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang. Sursa foto: X

În jurul mormântului au fost descoperite numeroase camere subterane și artefacte, inclusiv celebra „armată de teracotă”, formată din mii de soldați, cai și care de luptă realizate în mărime naturală.

De ce nu este deschis mormântul

Experiențele din trecut îi fac pe specialiști extrem de atenți. Când armata de teracotă a fost descoperită accidental în 1974, multe dintre statuile colorate și-au pierdut pigmenții originali în doar câteva minute după contactul cu aerul și lumina. Un alt exemplu este mormântul împăratului Wanli, excavat în anii 1950. Din cauza tehnologiilor insuficient dezvoltate la acea vreme, numeroase obiecte valoroase au fost deteriorate sau pierdute definitiv. După acel episod, China a adoptat o abordare mult mai prudentă față de marile morminte imperiale.

Legenda râurilor de mercur

Una dintre cele mai fascinante teorii despre interiorul mausoleului provine din scrierile istoricului Sima Qian, care a trăit la aproximativ un secol după moartea împăratului. Potrivit acestuia, constructorii ar fi creat o replică în miniatură a imperiului lui Qin Shi Huang. Mările și râurile ar fi fost reprezentate cu mercur lichid, iar tavanul ar fi ilustrat cerul, în timp ce podeaua reproducea teritoriile imperiului.

Qin Shi Huang a fost primul împărat al Chinei și a fondat dinastia Qin. Sursa foto: X

Deși relatarea este veche de peste 2.000 de ani, cercetările moderne au identificat concentrații neobișnuit de ridicate de mercur în solul din jurul tumulului, oferind un posibil indiciu că povestea ar putea avea un sâmbure de adevăr. Dacă în interior există într-adevăr cantități mari de mercur, deschiderea mormântului ar putea reprezenta un risc atât pentru artefacte, cât și pentru cercetători.

Posibile capcane și comori neatinse

Textele antice susțin că mormântul ar conține copii ale palatelor imperiale, turnuri, funcționari reprezentați în miniatură, obiecte rare și comori de o valoare istorică incalculabilă. Aceleași surse menționează existența unor mecanisme și capcane menite să împiedice accesul intrușilor. Nu există însă dovezi directe care să confirme aceste informații. Pentru moment, autoritățile chineze și comunitatea științifică preferă să aștepte dezvoltarea unor tehnologii mai avansate înainte de a lua în calcul deschiderea mormântului.

La peste 2.200 de ani de la moartea lui Qin Shi Huang, camera funerară a primului împărat al Chinei rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale lumii antice. Arheologii cred că interiorul ar putea conține informații capabile să schimbe înțelegerea istoriei Chinei, însă deocamdată preferă să păstreze secretul intact decât să riște distrugerea unor comori care au supraviețuit timp de două milenii.

Un grup de cercetători din Elveția a identificat o „amprentă metabolică” a privării acute de somn, care poate fi detectată din salivă cu ajutorul inteligenței artificiale.

Studiul deschide posibilitatea apariției unor teste rapide care să arate dacă o persoană nu a dormit deloc o noapte întreagă.

Studiul, publicat în revista științifică Journal of Proteome Research, a analizat probe de salivă de la 20 de bărbați tineri și sănătoși, în trei situații diferite: după o noapte complet nedormită, după patru nopți cu doar șase ore de somn, după un program normal de opt ore de somn.

O singură noapte de privare de somn lasă o semnătură distinctă în salivă

Cercetătorii au folosit metode avansate de analiză chimică și algoritmi de machine learning pentru a căuta modificări metabolice produse de lipsa somnului.

Ei au descoperit că o singură noapte de privare totală de somn lasă o „semnătură” biologică distinctă în salivă.

Potrivit autorilor, sistemul a reușit să identifice corect persoanele private de somn folosind doar 10-12 markeri moleculari.

Cele mai precise rezultate au fost obținute dimineața și la prânz.

Reducerea moderată a somnului nu a produs modificări detectabile

În schimb, reducerea moderată a somnului – patru nopți consecutive cu șase ore de somn – nu a produs modificări suficient de clare pentru a putea fi detectate în mod fiabil.

Autorii spun că un astfel de test ar putea avea aplicații în: siguranța rutieră, medicina muncii, domeniul clinic, anchetele medico-legale.

În prezent, în multe țări nu există metode obiective pentru a demonstra dacă un șofer era sever privat de somn în momentul unui accident, iar anchetatorii se bazează în mare parte pe declarații și reconstituiri.

Testul trebuie, însă, validat pe eșantioane mai mari de populație

Cercetătorii dau exemplul statului american New Jersey, unde „Maggie’s Law” permite urmărirea penală a șoferilor care au stat trezi mai mult de 24 de ore înaintea unui accident mortal.

Totuși, autorii avertizează că metoda este încă experimentală.

Studiul a inclus doar bărbați tineri și sănătoși, iar testele trebuie validate pe grupuri mai mari și mai diverse, inclusiv femei, persoane care lucrează în ture sau oameni care folosesc medicamente ori stimulente.

„Aceste modele sunt concepute pentru a identifica starea de privare de somn, nu neapărat gradul de afectare al unei persoane”, notează cercetătorii.