Cele 32 de țări membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au convenit miercuri, în unanimitate, să pună la dispoziția pieței 400 de milioane de barili de petrol din rezervele lor de urgență, pentru a face față perturbărilor de pe piețele petroliere cauzate de războiul din Orientul Mijlociu.

Aceasta este cea mai mare intervenție din istorie pe piața petrolului.

„Provocările cu care ne confruntăm pe piața petrolului sunt de o amploare fără precedent, de aceea sunt foarte bucuros că țările membre ale AIE au răspuns cu o acțiune colectivă de urgență de o amploare fără precedent. Piețele petrolului sunt globale, astfel încât răspunsul la perturbările majore trebuie să fie, de asemenea, global. Securitatea energetică este mandatul fondator al AIE și sunt încântat că membrii AIE dau dovadă de o solidaritate puternică în luarea de măsuri decisive împreună”, a declarat directorul executiv al AIE, Fatih Birol, potrivit unui comunicat de presă emis de instituție.

Decizia de a lua măsuri colective de urgență a fost luată miercuri, în urma unei reuniuni extraordinare a guvernelor membre ale AIE.

„Rezervele de urgență vor fi puse la dispoziția pieței într-un interval de timp adecvat circumstanțelor naționale ale fiecărei țări membre și vor fi completate de măsuri de urgență suplimentare luate de unele țări”, se mai arată în anunț.

Această decizie vine pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, care a început pe 28 februarie cu atacuri israeliano-americane asupra Iranului. Acest lucru a afectat semnificativ fluxul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz din Golf – prin care trece, în timp de pace, o cincime din producția mondială de petrol și gaze naturale lichefiate. Acest lucru a dus la o creștere bruscă a prețului barilului de petrol și, în consecință, a prețurilor combustibililor la pompă.

Membrii AIE dețin stocuri de urgență de peste 1,2 miliarde de barili, la care se adaugă alte 600 de milioane de barili din stocurile industriei.

Acțiuni colective similare au avut loc în 1991, 2005, 2011 și de două ori în 2022.

Președintele Nicușor Dan îl va primi joi, la Palatul Cotroceni, pe președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, cu prilejul vizitei oficiale pe care acesta o efectuează în România.
Agenda discuțiilor va include teme care să faciliteze consolidarea unei relații bilaterale cuprinzătoare, constructive, orientate spre viitor, anunță Administrația Prezidențială.

Sursa citată arată că România a oferit, încă din primele zile ale războiului, sprijin multidimensional Ucrainei și contribuie în prezent la eforturile internaționale pentru o pace justă și durabilă, însoțită de garanții de securitate solide pentru Ucraina.

Discuțiile se vor axa pe dezvoltarea dialogului politic, intensificarea cooperării economice, cooperarea sectorială în domenii precum energia și industriile de apărare, dezvoltarea conectivității și de proiecte transfrontaliere, și pe rolul României în procesul de reconstrucție a Ucrainei.

De asemenea, cei doi șefi de stat vor avea un schimb de opinii privind aspecte de actualitate, precum procesul de extindere a Uniunii Europene, relația transatlantică, situația de securitate în regiunea Mării Negre și evoluțiile de ultimă oră la nivel regional și global.

De asemenea, Nicușor Dan se va referi la necesitatea avansării dialogului bilateral în domeniul respectării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv dreptul la educație în limba maternă.

Anunțată în „Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar” a Comisiei Europene, platforma contribuie la sporirea gradului de participare a femeilor în domeniul agricol, la încurajarea mentoratului și la schimbul de bune practici.

Lansarea coincide cu declararea de către ONU a anului 2026 drept Anul internațional al femeilor fermier.

În pofida contribuției lor esențiale, femeile rămân subreprezentate în agricultura din UE, gestionând doar 32 % din ferme. Obstacole persistente, precum accesul inegal la terenuri, la finanțare și la formare, continuă să le limiteze potențialul.

Principala activitate a platformei va fi mentoratul. Mentoratul înseamnă împărtășirea de cunoștințe practice, crearea unei rețele de mentorat pentru a combate stereotipurile, oferirea de inspirație pentru tinere și normalizarea rolului de lider al femeilor în agricultură. Prin prezentarea unor modele de urmat și promovarea mentoratului, platforma urmărește să stimuleze încrederea, să amelioreze accesul la oportunități și să asigure recunoașterea deplină a contribuțiilor femeilor.

În temeiul politicii agricole a UE, statele membre pot introduce acum măsuri specifice, inclusiv stimulente financiare, pentru a sprijini femeile fermier. În plus, Comisia îmbunătățește colectarea de date pentru a lua în considerare și dimensiunea de gen, în vederea unei mai bune elaborări a politicilor.

Doar în 2024, un număr de 55.300 de tinere au primit sprijin pentru a-și înființa întreprinderile agricole și pentru a beneficia de sprijin suplimentar pentru venit. Un sector agricol mai echitabil și mai incluziv este esențial pentru viitorul Europei.

Comisia se angajează să modeleze viitorul agricol al Europei, asigurând incluzivitatea, orientarea către viitor și fundamentarea pe egalitatea de șanse.

„The second item on the agenda targeted the economic situation and the economic consequences of the war, the increase in prices on the international oil market. Here we had a presentation by the Minister of Energy on the general situation and discussions with the Prime Minister, the Minister of Energy, the Minister of Finance on the different scenarios that we can expect and what the Romanian state’s reaction will be depending on these scenarios,” said the president.

The president also made a delimitation between the oil market and the gas market, where control measures already exist.

„As you know, regarding gas, not oil, regarding gas, the government has already adopted a capping scheme, controlling prices, starting from April 1st, so that the population and companies are not affected.”

The meeting of the Supreme Council of National Defense ended after three hours of debate. Another important topic on the agenda is the analysis of the temporary deployment of military capabilities on Romanian territory.

Cererea administrației SUA de găzduire de forțe și echipamente în România, în contextul războiului din Iran a fost clasificată la regim „secret” de către autoritățile române.

Solicitarea CSAT a ajuns la Parlament, dar documentul nu va fi postat pe site-ul Legislativului, așa cum se obișnuiește în asemenea situații.

Cererea de 2 pagini poate fi „consultată” însă în comisiile de apărare ale Parlamentului de către aleși.

La ora 14.30 au fost deja convocate Birourile Permanente Reunite pentru ca cererea să ajungă spre aprobarea plenului Parlamentului, astăzi, după ora 17.00.

Pe ordinea de zi a Birourilor Permanente, cererea SUA este la punctul 3 (document mai jos), și se numește „Scrisoare din partea domnului Nicuşor-Daniel Dan, Preşedintele României privind încuviinţarea, de către Parlamentul României, în temeiul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 291/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a unor solicitări ale Prim ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în data de 11 martie 2026„.

Președintele Nicușor Dan a spus, de la Palatul Cotroceni, că solicitarea Pentagonului se referă la „avioane de realimentare, echipamente de monitorizare, comunicații satelitare în corelare cu scutul de la Deveselu”, în general fiind vorba despre „echipamente defensive”.

„Nu sunt înzestrate cu armament propriu zis, sunt echipamente non cinetice”, a anunțat Dan.

Birourile Permanente ale Parlamentului au primit însă alte 2 cereri din partea Președintelui Nicușor Dan, arată surse parlamentare.

Prima se referă la intrarea și staționarea în România a Forței de Reacție NATO pe 2026. (document mai jos)

A doua cerere vizează misiunile Ministerului de Interne care vor fi trimise în 2026 în afara teritoriului național (document mai jos)

În ceea ce privește solicitarea SUA, potrivit legii, după ce Parlamentul aprobă cererea CSAT, găzduirea de forțe și echipamente SUA în România devine efectivă.

Israel speră că acest război cu Iranul va fi probabil cel definitiv, potrivit tovima.

„În aprilie și octombrie 2024, atacurile Iranului cu rachete și drone împotriva Israelului au fost foarte masive, în războiul de 12 zile din iunie 2025 au fost mai puțin masive, iar în războiul actual sunt și mai puțin intense”, spune pentru „B” o sursă din Israel care, datorită poziției sale, cunoaște politica guvernamentală din interior.

„Acum controlăm aproape în totalitate vestul Iranului. Nu există un calendar pentru sfârșitul războiului”.

După conflictul din iunie anul trecut, Iranul a început să se reorganizeze.

„Programul său nuclear și balistic s-a mutat și mai adânc în pământ, acolo unde nici o bombă americană sau israeliană nu poate ajunge. Pentru Israel, distrugerea capacităților nucleare și balistice ale Iranului este o chestiune existențială. Prin urmare, obiectivele Israelului în acest război sunt „împiedicarea Iranului să-și ducă programul nuclear adânc în pământ și menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, dar nu schimbarea regimului de la Teheran în sine”.

„Scenariu de tip românesc” pentru Iran

În ceea ce privește ultimul obiectiv, „încercăm să creăm condițiile pentru ca poporul iranian să răstoarne regimul, nu susținem că putem face noi acest lucru”. Schimbarea regimului este îngreunată de absența unei opoziții organizate, în interiorul sau în afara Iranului, capabilă să preia frâiele puterii în urma războiului.

Israelul are în vedere un „scenariu de tip românesc” pentru Iran: „Ceaușescu (în 1989) a fost abandonat de o parte a armatei și a partidului și a fost răsturnat de popor”.

În Iran, Israelul mizează pe „o combinație de revoltă populară și etnică”. El subliniază că israelienii „nu au nimic împotriva poporului iranian”.

Pentru Israel, cel mai rău scenariu al acestui război este „distrugerea atât de gravă a capacității militare și nucleare a Iranului încât îi va lua ani de zile să-și revină”. Cel mai bun scenariu, desigur, este o schimbare în interiorul Iranului care să ducă țara pe un drum diferit.

În ceea ce privește extinderea războiului în regiune, în afară de Hezbollah, care a efectuat deja lovituri „simbolice”, după cum le caracterizează sursa israeliană, asupra bazelor britanice din Cipru, Israelul se așteaptă la implicarea și a Houthi.

Teheranul, care pare să-și înmoaie poziția declarând că va înceta să-și rănească vecinii arabi, este preocupat în principal de incitarea minorităților etnice din Iran să se revolte împotriva regimului.

„Președintele SUA a vorbit la telefon cu liderii kurzi din Irak cu scopul ca grupuri armate sau paramilitare să intre în Iran”, a declarat o sursă din cadrul regimului iranian.

„Statele Unite și Israelul vor ca lumea să iasă în stradă în Iran. Dar motivul pentru care țara a rămas unită de-a lungul anilor este patriotismul iranienilor”.

Terenul „pentru intervenția SUA”, pregătit prin proteste

Dezbaterea se îndreaptă inevitabil către protestele din ianuarie anul trecut din Iran.

„Protestele nu sunt fără precedent în Iran. Diferența în ianuarie a fost că, prin proteste, s-a pregătit terenul pentru intervenția actuală a SUA și Israelului. Agenții americani și israelieni din Iran au dat tonul. În mai multe locuri, au înarmat protestatarii pentru a trage asupra forțelor de securitate. Ei planifică un scenariu de război civil. După ce demonstrațiile nu au avut succes, a urmat războiul. SUA și Israelul vor să destrame Iranul, să-l conducă spre haos. Ei cred că pot distruge o civilizație veche de 5.000 de ani. Israelul nu tolerează țările mari din regiune, nu are nicio barieră morală – vedeți ce a făcut în Gaza. În Iran, a lovit o școală de fete.

Sursei i-au fost prezentate cele trei scenariipentru rezultatul războiului: schimbarea „ușoară” a regimului venezuelean, schimbarea completă a regimului și haosul. Le respinge pe toate trei.

„Totul este de origine occidentală, conform analizei americane. Războiul se va opri când Trump va fi învins. A intrat într-o mlaștină în Iran și va fi forțat să plece. Iranul nu va fi învins”, a spus el.

„Niciun iranian nu acceptă cererile extreme ale președintelui american”, a declarat guvernul. Dar iranienii din interiorul țării spun că majoritatea oamenilor nu doresc continuarea programului nuclear al Iranului și că l-ar „sacrifica” fără îndoială pentru a opri războiul, pentru a ridica sancțiunile și a readuce țara la normalitate. Ei spun că americanii și israelienii „lovesc case, zone rezidențiale. Teheranul este pustiu. Locuitorii care pot pleca la casele lor de vacanță de la Marea Caspică. Acolo este liniște, pentru că nu există tabere sau fabrici care să poată fi lovite de americani și israelieni”.

Nicușor Dan explained what the temporary deployment of American military equipment and forces in Romania means.

„We are talking about refueling planes, as has already been discussed in the public space, monitoring equipment and satellite communications equipment, the latter in correlation with the Deveselu shield. I emphasize the fact that this equipment is defensive and I emphasize the fact that they are not equipped with actual weapons. In technical terms, they are said to be non-kinetic equipment”, said Dan.

To the extent that Parliament approves in the meeting that will also take place on Wednesday, they will be deployed based on the Partnership Agreement between Romania and the United States and it is a collaboration between Romania and the United States similar these days to a collaboration that other NATO countries are doing.

In order for this equipment and these military forces to reach Romania, a vote of Parliament is needed.

Thus, following the CSAT meeting, Dan sent a letter to Parliament and a debate will take place in Parliament on Wednesday afternoon.

„I emphasize that this is some equipment that increases Romania’s security. So, I assure Romanians that they have no reason to worry. Their country is a safe country, even safer,” the President of Romania assured.

The SRI reported on Wednesday that, following the analysis of the dynamic developments in the current international security context, it is not necessary to raise the terrorist alert level in Romania at this moment.

„Currently, this is blue-precaution and is maintained as long as the data held at national level, as well as results from the Service’s external partnerships, do not indicate a high probability of committing a terrorist act on Romanian territory,” the SRI reports.

According to the source, the SRI, through the Anti-Terrorist Brigade, acts preventively, through specific methods, to fulfill its legal duties to prevent and combat terrorism, as the national authority in the field.

„Constant cooperation with partners within the SNPCT and with international partners ensures complete coordination of the measures taken to identify and counter any anti-terrorist threats,” the SRI said in a press release.

22 de centre EUROPE DIRECT din România se vor reuni, joi, la Bruxelles, cu alte 378 de centre din întreaga Uniune Europeană, pentru a face schimb de bune practici despre cum pot fi încurajate spațiile democratice în UE și pentru a-și coordona strategiile locale pentru anii următori.

Evenimentul va fi deschis printr-un mesaj video al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Rețeaua va pune un accent mai puternic pe democrație. Centrele EUROPE DIRECT vor funcționa ca spații locale de dialog despre Europa unde oamenii se pot întâlni, dezbate și discuta teme europene. Prin formate participative și dialog direct, centrele vor implica cetățenii în discuții și vor consolida participarea la viața democratică. Această activitate sprijină Scutul European pentru Democrație, inițiativa Comisiei de consolidare a rezilienței democratice în întreaga Europă, în colaborare cu parteneri din întreaga societate”, se arată în comunicatul de presă emis de Comisia Europeană.

Rețeaua va funcționa în România în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2030, în urma apelului de propuneri lansat de Comisia Europeană pentru continuarea rețelei.

Centrele EUROPE DIRECT organizează anual, în România, sute de activități de informare și dialog, precum dezbateri publice, ateliere participative sau evenimente educaționale.

Rețeaua EUROPE DIRECT a fost creată de Comisia Europeană în urmă cu mai bine de două decenii, în 2005, și reprezintă un instrument esențial de comunicare al instituțiilor europene la nivel local și regional.

Rachete britanice Storm Shadow au fost folosite pentru a lovi uzina Kremniy El din regiunea de frontieră Briansk, a declarat armata ucraineană, relatează BBC.

Autoritățile locale ruse spun că cel puțin șase civili au fost uciși și 42 răniți în „atacul terorist cu rachete”. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin a declarat că este „evident că lansarea acestor rachete a fost imposibilă fără specialiști britanici”.

„Pentru a preveni continuarea unor astfel de acțiuni barbare ale regimului de la Kiev, se desfășoară o operațiune militară specială”, a declarat Dmitri Peskov, folosind descrierea rusească pentru invazia la scară largă a Ucrainei, ordonată de Putin pe 24 februarie 2022.

Peskov a spus că unul dintre obiectivele operațiunii rusești a fost demilitarizarea Ucrainei. Putin însuși a afirmat adesea că demilitarizarea este un obiectiv central al războiului. Însă, din cauza invaziei rusești, Ucraina a primit sprijin occidental – inclusiv arme sofisticate menite să-și apere teritoriile.

Rusia, la rândul ei, a primit ajutor și de la aliații săi, inclusiv drone Shahed furnizate de Iran și soldați trimiși de Coreea de Nord. Una dintre aceste drone a fost folosită într-un atac soldat cu moartea a două persoane și rănirea altor cinci, miercuri, în Harkov, al doilea oraș ca mărime, au declarat oficiali ucraineni.

Ucraina, lovită pe frontul de est

Un alt atac rusesc, cu o zi înainte, la Sloviansk, în estul Ucrainei, a ucis patru persoane și a rănit 16. Ambele părți au continuat atacurile, chiar dacă războiul a ajuns recent într-un impas.

Rusia a făcut progrese lente pe câmpul de luptă, dar Ucraina susține, de asemenea, că recuperează mai multe teritorii confiscate de ruși.

Zelenski afirmă că o nouă rundă de discuții – la care vor participa negociatori ruși și americani – ar putea avea loc săptămâna viitoare.