MAE informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Belgia că, joi, 12 martie, este anunțată o grevă națională.

În acest context sunt așteptate perturbări semnificative ale transportului aerian, feroviar și rutier în regiunile Bruxelles Capitală, Flandra și Valonia.

MAE recomandă cetățenilor români care intenționează să călătorească în Belgia să urmărească informațiile actualizate disponibile pe paginile de internet ale aeroporturilor și companiilor de transport belgiene: https://www.brusselsairport.be/en/passengers, https://www.brussels-charleroi-airport.com/en, https://www.belgiantrain.be/fr, https://www.stib-mivb.be/, https://www.delijn.be/en/,
https://www.letec.be.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Bruxelles: +32 (0) 234 753 38, +32 (0) 234 416 58, +32 (0) 234 369 35, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

Barcelona a terminat la egalitate, 1-1, cu Newcastle, marți, în Liga Campionilor, pe stadionul St James’ Park, după un gol marcat pe final de Lamine Yamal. Returul optimilor se va juca săptămâna viitoare.

Un suporter al Barcelonei, care a dorit să rămână anonim, nu a fost însă pe stadion pentru a vedea meciul. El se afla la aproape 600 de kilometri distanță, în orașul Exeter, din sud-vestul Angliei, relatează AFP.

În locul meciului din Liga Campionilor, a urmărit partida din League One dintre Exeter City și liderul Lincoln, câștigată de oaspeți cu 1-0.

Clubul Exeter a transmis că a făcut tot posibilul pentru a-l ajuta pe fanul rătăcit.

„Unul dintre voluntarii noștri a venit la birou să ne spună că acest tip a ajuns aici așteptându-se să vadă FC Barcelona”, a declarat Adam Spencer, oficial al clubului Exeter City.

„Engleza lui nu era foarte bună, dar din ce am reușit să înțelegem venise din Londra. Bănuiala mea este că a introdus pe telefon «St James Park» și apoi a urmat pur și simplu indicațiile. Era destul de dezamăgit și puțin stânjenit. Așa că i-am făcut rost de un bilet și a putut vedea un meci pe adevăratul St James Park. Este binevenit să revină oricând”, a adăugat acesta.

Întrebată în ce măsură actualele regimuri autoritare formează un bloc comparabil cu cel comunist din secolul trecut, Applebaum a spus că „marea diferență” este tocmai lipsa unei baze ideologice comune.

„Dacă ne uităm la China comunistă, Rusia naționalistă, Iranul teocratic, țări precum Zimbabwe sau Venezuela, vedem state cu estetici, geografii și istorii diferite. Nu au neapărat un lider comun și nici interese identice. Nu sunt cu adevărat o alianță și nu se apără automat unele pe altele”, a explicat ea.

Potrivit lui Applebaum, aceste regimuri cooperează mai degrabă oportunist, atunci când acest lucru le servește intereselor. Ceea ce le apropie este interesul comun al liderilor sau al partidelor aflate la putere de a-și menține controlul și de a conserva un anumit tip de societate.

Autoarea a subliniat că toate aceste state au trăsături comune: sunt conduse de un singur om, de un singur partid sau de oligarhii, încearcă să guverneze fără opoziție reală, controlează spațiul informațional și nu au justiție independentă ori stat de drept autentic.

„Nu au rule of law, ci rule by law”, a spus Applebaum, explicând că, în astfel de sisteme, legea nu este subordonată unei constituții și unor principii, ci voinței liderului politic, putând fi schimbată în funcție de interesele acestuia.

Un alt element definitoriu al autocrațiilor contemporane, a adăugat ea, este legătura strânsă dintre puterea politică și averea personală. Spre deosebire de dictaturile secolului XX, regimurile actuale sunt conduse aproape exclusiv de miliardari sau de oameni foarte bogați, interesați simultan de putere și de acumularea de avere.

Applebaum a arătat că aceste elite folosesc aceleași mecanisme financiare opace — companii-paravan, proprietăți deținute anonim, paradisuri fiscale — pentru a-și ascunde averile, atât de propriile societăți, cât și de autoritățile fiscale. Ea a invocat în acest sens dezvăluirile din „Panama Papers” și „Pandora Papers”, care au arătat cum lideri autoritari, dar și persoane din state democratice, își ascund banii în aceleași jurisdicții.

În opinia sa, aceste fluxuri de „bani negri” reprezintă o componentă esențială a modului în care funcționează regimurile autoritare, deoarece resursele astfel ascunse sunt reinvestite atât în propriile state, cât și în democrații, inclusiv pentru influențarea vieții politice.

Jurnalista a mai avertizat că autocrațiile înțeleg foarte bine forța de atracție a valorilor democrației liberale — separația puterilor, libertatea de exprimare, drepturile și opoziția legitimă — motiv pentru care încearcă sistematic să le submineze.

„Rusia a înțeles că trebuie să slăbească ideile și idealismul democrației peste tot”, a spus Applebaum, adăugând că regimurile autoritare susțin partide și mișcări antidemocratice atât în propriile țări, cât și în state democratice, deoarece succesul unei democrații reprezintă implicit o critică la adresa lor.

Ea a dat ca exemplu Ucraina, afirmând că președintele rus Vladimir Putin a perceput dezvoltarea unei democrații funcționale la Kiev nu doar ca pe o problemă geopolitică, ci și ca pe o amenințare ideologică, întrucât ar fi putut inspira și societatea rusă.

Anne Applebaum a subliniat și că modelul Războiului Rece nu mai poate explica fidel lumea de astăzi. Dacă atunci diviziunile păreau clare, între democrații și dictaturi separate simbolic de Zidul Berlinului, în prezent granițele sunt mult mai neclare.

„Nu există linii clare. Nu ești în siguranță doar pentru că te afli de o parte a zidului”, a spus ea, argumentând că tendințele autocratice pot apărea oriunde, inclusiv în democrații, după cum și în interiorul dictaturilor există mișcări democratice puternice, așa cum s-a văzut în Iran, Rusia sau Hong Kong.

În concluzie, Applebaum a susținut că disputa actuală nu se poartă între două blocuri rigid delimitate, ca în secolul trecut, ci în interiorul fiecărei societăți, în jurul unei întrebări fundamentale: „ce fel de societate vrem să construim”.

Chat cu G4 a fost construit cu o barieră strictă de securitate: asistentul caută răspunsuri exclusiv în arhiva G4Media. Baza de date conține peste 250.000 de articole verificate, scrise și documentate de jurnaliștii redacției.

Inovație fără compromisuri în fața dezinformării

Într-o perioadă în care dezinformarea și conținutul fals generat de AI reprezintă un pericol global, G4Media folosește tehnologia pentru a consolida accesul rapid la adevăr. Cititorii pot adresa robotului întrebări complexe despre politică, justiție, economie sau politică externă, iar „Chat cu G4” va scana instantaneu arhiva redacției pentru a genera un răspuns coerent, însoțit întotdeauna de link-urile către articolele sursă.

Dacă informația cerută nu există pe site, asistentul este instruit să recunoască acest lucru și să refuze generarea de speculații, protejând astfel integritatea faptelor.

Cum poate fi folosit „Chat cu G4”?

Cititorii pot utiliza noul instrument direct pe platformă pentru a naviga mai eficient prin volumul mare de știri zilnice. Printre cele mai utile tipuri de interacțiuni se numără:

• Sinteze rapide: „Care sunt cele mai importante știri de astăzi?” sau „Fă-mi un rezumat al deciziilor Guvernului de azi”.

• Cronologii și documentare: „Când a fost semnat protocolul actualei coaliții?” sau „Care sunt principalele decizii luate de primarul Capitalei în ultimul an?”.

• Explicații contextuale: Oferirea de context pentru evenimente complexe, bazându-se pe analizele și investigațiile publicate anterior de redacție.

Jurnalismul rămâne 100% uman

Implementarea acestui asistent reprezintă un pas major de inovație tehnologică, însă politica editorială rămâne neschimbată: niciun articol, știre sau investigație publicată pe G4Media nu este generată de Inteligența Artificială.

Jurnaliștii redacției își redactează exclusiv propriile materiale. „Chat cu G4” funcționează strict ca un bibliotecar virtual ultra-rapid și inteligent, creat pentru a facilita cititorilor accesul la informația deja documentată.

Noul asistent se află în faza de testare publică și va fi optimizat constant pe baza interacțiunilor și nevoilor comunității G4Media.

„Ca fost ministru al Apărării, am votat astăzi în plenul reunit al Parlamentului României pentru încuviințarea solicitării privind utilizarea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu de către partenerii americani, cu convingerea fermă că Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite trebuie consolidat permanent, mai ales într-un context de securitate tot mai complicat”, a transmis Mihai Fifor într-o postare pe Facebook.

Fifor afirmă că este o decizie corectă și firească pentru România

Potrivit acestuia, decizia reflectă statutul României de stat membru NATO și partener strategic al Statelor Unite.

„Este o decizie corectă și firească pentru România, stat membru NATO și partener strategic al Statelor Unite. De peste două decenii, țara noastră și-a construit reputația de partener serios, predictibil și de încredere, iar astfel de decizii confirmă această linie de conduită”, a mai spus deputatul PSD.

Fifor a subliniat că baza de la Mihail Kogălniceanu este una dintre cele mai importante platforme militare de pe flancul estic al NATO.

„Utilitatea ei strategică a fost demonstrată atât în contextul războiului din Ucraina, cât și în operațiunile desfășurate în Afganistan. Faptul că această infrastructură este utilizată și pentru alte misiuni ale partenerilor noștri confirmă încă o dată importanța strategică a României în arhitectura de securitate euroatlantică”, a afirmat el.

„Nu există niciun motiv de alarmă pentru România”

Acesta a adăugat că utilizarea bazei de către partenerii americani nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru populație.

„Este important să spunem foarte clar: nu există niciun motiv de alarmă pentru România. România nu este și nu devine ținta nimănui. Utilizarea bazei pentru astfel de activități nu înseamnă că România intră într-un conflict și nu expune țara noastră unor riscuri suplimentare. Pentru România, miza rămâne aceeași: consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, întărirea prezenței aliate pe flancul estic și creșterea capacităților de apărare într-un mediu de securitate tot mai volatil”, a mai spus Mihai Fifor.

„Simioane, în ianuarie 2026 ai cerut, cu fanfară și tam-tam, declararea anului 2026 drept «Anul Statelor Unite ale Americii în România». Astăzi, când americanii chiar cer ceva concret – dislocarea unor avioane de realimentare și echipamente de comunicații la Kogălniceanu – AUR boicotează votul din Parlament. Nu ați votat. Ați dezertat”, a scris Virgil Popescu într-o postare pe Facebook.

Europarlamentarul PNL a criticat și explicația oferită de liderul AUR în plenul Parlamentului.

„Tu însuți ai declarat în plen: «Nu e o opoziție antiamericană, e o poziție românească». Nu, Simioane. E o poziție moscovită. Spune-o corect”, a afirmat Virgil Popescu.

Acesta a mai susținut că discursul lui Simion din Parlament ar fi fost în contradicție cu pozițiile anterioare ale partidului privind relația cu Statele Unite.

„Ai citat din Eminescu de la tribuna Parlamentului și i-ai transmis mesaje ambasadorului american. Frumos. Numai că discursul tău de azi nu a fost scris la București și nici la Washington. A fost scris la Moscova – și se cunoaște după accent”, a mai spus europarlamentarul.

„În februarie ai trimis 40 de parlamentari în pelerinaj la Washington să se pozeze MAGA. Îl numeai pe Trump «cel mai important lider politic la nivel global». Dar când Trump, prin Pentagon, trimite o solicitare oficială aliatului său România – avioane de realimentare, echipamente de comunicații, nimic ofensiv, zero armament – tu ai venit cu vuvuzele, cruci și boicot. Exact ce și-a dorit Kremlinul. Îți dai arama pe față, Simioane. Dacă mai era cineva care nu știa pentru cine lucrezi cu adevărat – acum știe. România are aliați. Tu ai stăpâni. Nu e același lucru”, a mai scris Popescu.

Garda Națională de Mediu, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Inspectoratul General al Poliției Române – SICE au derulat anul trecut un plan de măsuri pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul recoltării și comercializării trufelor și fructelor de pădure. Au fost folosite inclusiv instrumentele de control oferite de sistemele e-Factura și e-Transport.

Astfel, Garda de Mediu a dat 30 de amenzi în valoare totală de 1.267.500 lei.

Printre neregulile găsite s-au numărat lipsa autorizațiilor de mediu pentru activități de prelucrare, lipsa autorizațiilor pentru recoltare și comercializare și achiziția ilegală de resurse biologice din flora spontană. De asemenea, a fost formulată o sesizare penală pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Sute de kilograme de trufe, confiscate

În cadrul controalelor comune făcute cu ANAF și Poliția au fost verificați 258 de operatori economici și au fost date 146 sancțiuni contravenționale în valoare de 1.238.557 lei.
În paralel, ANAF a efectuat 33 de controale, aplicând șase amenzi în valoare totală de 231.500 lei
De asemenea, au fost confiscate 197,6 kg afine, 788 kg hribi și 1.073 kg trufe, în valoare de 265.204 lei.

„Verificările au scos la iveală venituri ilicite de peste 13,4 milioane lei, provenite din exploatarea ilegală a aproximativ 64 de tone de trufe. Analizele antifraudă au evidențiat un mecanism de evaziune fiscală bazat pe:
-achiziții fictive de produse din flora spontană de la persoane fizice neautorizate
-plăți în numerar, în afara circuitului fiscal
-utilizarea borderourilor de achiziție pentru retrageri de numerar și supraevaluarea cheltuielilor”, transmite Garda Națională de Mediu.

Mecanismul era folosit pentru diminuarea artificială a profitului și evitarea plății obligațiilor fiscale.

Comisarii Gărzii de Mediu anunță că verificările vor continua.

„România este și va rămâne un aliat cheie pentru Statele Unite ale Americii. Relația noastră este unică și se va consolida tot mai mult, indiferent de provocări”, a scris Tomac, miercuri seară, pe Facebook. 

Acesta a precizat că securitatea României trebuie să rămână prioritară.

„Securitatea țării este și trebuie să rămână în fiecare zi prioritatea noastră, iar ea este garantată astăzi de parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii și apartenența la NATO”, a scris Tomac. 

Consilierul prezidențial onorific al lui Nicușor Dan a precizat că, indiferent de valul de propagandă, statul are obligația de a acționa cu demnitate în interesul României.

„Astăzi, o țară întreagă a putut vedea cum interesele unor falși patrioți au fost aliniate la milimetru cu cele ale Kremlinului (…) Indiferent de valul de propagandă, avem obligația să acționăm cu demnitate în interesul României, iar trădătorii merită disprețuiți pentru deserviciile uriașe pe care le aduc țării”, a scris Tomac. 

Reamintim că Parlamentul a adoptat, miercuri seară, horărârea care permite disclocarea temporară trupelor și echipamentelor americane pe teritoriul României. Este vorba despre echipamente defensive, care nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis.

Acest studiu realizat de La Vanguardia confirmă și rezultatele altor cercetări realizate anterior, în care depresia, anxietatea, confuzia sau stima de sine scăzută apar frecvent ca efecte ale imersiunii tinerilor și adolescenților în această lume digitală. Pentru ei, însă, aceasta nu este „o altă lume”, ci face parte din aceeași realitate ca lumea fizică.

Această idee ne ajută să înțelegem forța uriașă de atracție pe care mass-media și rețelele sociale o exercită asupra vieții tuturor, în special asupra tinerilor și adolescenților, și explică de ce este atât de dificil să scapi de influența lor.

Sistemul mediatic și al rețelelor sociale digitale este conceput pentru a fi consumat. De aceea, în loc să vorbim despre „utilizarea” rețelelor sociale ar fi să vorbim despre „consumul” lor.

Societatea însăși a devenit o societate a rețelelor și este greu de imaginat, cu excepția situațiilor de marginalizare sau sărăcie extremă, o persoană complet în afara acestui sistem. De aceea, nu este atât că ne „expunem” rețelelor sociale, ci că trăim „scufundați” în acest ecosistem.

Dependență sau consum compulsiv?

Mulți autori, în special din domeniul psihologiei, vorbesc despre „dependență” atunci când se referă la consumul compulsiv de rețele sociale, cu fluctuațiile de dopamină pe care le provoacă. Totuși, termenul nu surprinde întreaga complexitate a fenomenului.

Impactul negativ asupra stării de bine și a echilibrului personal este doar una dintre dimensiuni. Există și dimensiuni cognitive și neurologice, dar trebuie luate în considerare și cele sociologice, industriale, economice, ideologice și politice.

Prin urmare, nu ne confruntăm doar cu „efecte secundare” ale rețelelor sociale asupra tinerilor, ci cu un nou proces de transformare a civilizației. Toți ne adaptăm la el printr-un proces continuu de încercare și eroare, iar acest fenomen schimbă modul în care a fost construită până acum identitatea personală și socială.

Un nou model social, politic și economic

Nu putem vorbi doar despre „dependență” în cazul unei tehnologii care a devenit mediul social și cultural în care trăim. Nu poți fi dependent de un întreg sistem tehnologic promovat de economie ca parte esențială a mecanismelor de producție.

La fel, nu poți fi dependent de tehnologii pe care statele le promovează ca model al noii relații dintre cetățeni și administrație.

Această societate în rețea este realitatea în care trăim, iar platformele de conținut fac parte integrantă din ea. Prin acest ecosistem social ne înscriem la școală, ne înregistrăm la primărie, facem programări medicale, trimitem bani, cumpărăm haine sau abonamente de transport, organizăm vacanțe sau stabilim întâlniri cu alți oameni.

Nu poți spune că ești dependent de aer doar pentru că respiri.

Cum putem evita să cădem în capcană?

Copiii încep să folosească rețelele sociale în jurul vârstei de 12 ani și petrec în medie patru ore pe zi pe aceste platforme. În acest timp primesc aproximativ 1.750 de conținuturi diferite, adică unul la fiecare zece secunde.

Este un amestec de informație, divertisment, publicitate, critică socială și opinii politice. În același flux pot vedea imagini ale unei crime petrecute în Minneapolis, între un videoclip despre adopția unor pisici și un altul care promovează un bar.

Este greu de crezut că un asemenea nivel de expunere constantă și nefiltrată nu are efect asupra stării emoționale sau asupra modului în care copiii și adolescenții își formează viziunea despre lume. Dacă aceasta este realitatea pe care o văd permanent, este normal să o considere „realitatea adevărată”.

Mai ales că gândirea abstractă se dezvoltă între aproximativ 11 și 15 ani. În această perioadă se formează sistemele de valori, capacitatea de analiză și reflecție profundă. În același timp, rețelele sociale le prezintă o realitate algoritmică, controlată și proiectată de companii private care urmăresc în primul rând profitul.

Conștientizare și legislație

Ne aflăm într-o schimbare de epocă, în care tehnologia și economia se transformă rapid. Asemenea Revoluției Industriale din secolele XVIII și XIX, aceste transformări vor avea consecințe majore asupra organizării sociale și politice.

În fața acestor schimbări, răspunsul trebuie să fie democratic, global și coordonat. Familiile și statele au un rol decisiv.

Pe lângă reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale, este necesară stabilirea unor reguli responsabile pentru companii și supravegherea modului în care funcționează algoritmii.

Succesul nostru colectiv va depinde în mare măsură de educație și conștientizare. Acest lucru începe în familie, dar trebuie continuat și în sistemul educațional, astfel încât tinerii să învețe să gestioneze tehnic și emoțional această nouă lume digitală.

FBI a avertizat în ultimele zile departamentele de poliție din California că Iranul ar putea riposta atacurilor americane prin lansarea de drone pe Coasta de Vest, potrivit unei alerte analizate de ABC News.

Avertismentul a fost publicat într-un buletin informativ analizat de ABC News.

„Am obținut recent informații conform cărora, la începutul lunii februarie 2026, Iranul ar fi aspirat să efectueze un atac surpriză folosind vehicule aeriene fără pilot de pe o navă neidentificată în largul coastei Statelor Unite, în special împotriva unor ținte nespecificate din California, în cazul în care SUA ar efectua atacuri împotriva Iranului”, conform alertei distribuite la sfârșitul lunii februarie. „Nu avem informații suplimentare cu privire la momentul, metoda, ținta sau autorii acestui presupus atac.”

Avertismentul a venit exact în momentul în care administrația Trump a lansat atacul său continuu împotriva Republicii Islamice. Iranul a ripostat cu atacuri cu drone împotriva unor ținte din tot Orientul Mijlociu.

O purtătoare de cuvânt a biroului FBI din Los Angeles a refuzat să comenteze.

Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Oficialii serviciilor secrete americane au crescut, de asemenea, în ultimele luni, îngrijorarea față de utilizarea tot mai mare a dronelor de către cartelurile mexicane de droguri și de posibilitatea ca tehnologia să fie folosită pentru a ataca forțele și personalul american din apropierea graniței cu Mexicul.

„Un raport neconfirmat a sugerat că liderii unor carteluri mexicane neidentificați au autorizat atacuri folosind drone care transportau explozibili împotriva forțelor de ordine americane și a personalului militar american de-a lungul frontierei dintre SUA și Mexic”, potrivit unui buletin informativ din septembrie 2025, revizuit de ABC News.

„Acest tip de atac împotriva personalului sau intereselor americane din interiorul Statelor Unite ar fi fără precedent, dar exemplifică un scenariu plauzibil, deși (cartelurile) evită de obicei acțiunile care ar duce la o atenție sau la răspunsuri nedorite din partea autorităților americane.”

John Cohen, colaborator la ABC News și fost șef al serviciilor de informații din cadrul Departamentului de Securitate Internă, a declarat că este îngrijorat de posibilitatea unui război cu drone care să vină atât din Pacific, cât și din Mexic.

„Știm că Iranul are o prezență extinsă în Mexic și America de Sud, au relații, au drone și acum au stimulentul de a comite atacuri”, a spus Cohen. „FBI-ul este inteligent pentru că a emis acest avertisment, astfel încât statele și localnicii să poată fi mai bine pregătiți și să răspundă la aceste tipuri de amenințări. Informații de acest gen sunt extrem de importante pentru forțele de ordine.”

Deși avertismentul FBI nu a specificat cum sau când navele care transportă drone de atac s-ar putea apropia suficient de mult de continentul american, oficialii din serviciile de informații sunt de mult timp îngrijorați de echipamentele pre-poziționate – fie pe uscat, fie pe nave pe mare – în cazul războiului cu Iranul.