Cutremurul cu magnitudinea de 5,5 a avut epicentrul în orașul Niksar din provincia Tokat, la o adâncime de 6,4 kilometri, potrivit Agenției pentru Gestionarea Dezastrelor și Situațiilor de urgență, AFAD din Turcia, citată de Associated Press. 

Cutremurul s-a petrecut în jurul orei 3:35 AM, și a fost resimțit în mai multe provincii, potrivit AFAD, care a adăugat că nu au fost raportate „evoluții negative”.

Cu toate acestea, mulți rezidenți au ieșit din locuințe. Aceștia au fost văzuți așteptând în mașini, în pofida frigului, fiind mult prea speriați să se întoarcă în locuințe, potrivit publicației Haberturk.

Tokat’ın Niksar ilçesinde 5.5 büyüklüğünde yaşanan deprem, Ordu’nun Altınordu ilçesindeki bir KYK yurdunda kalan öğrencileri panikle sokağa çıkardı.#deprem #tokat #ordu pic.twitter.com/G6GIhyedjm

— Kanal ORDU (@kanalordutv) March 13, 2026

Cutremurele sunt frecvente în Turcia din cauza așezării geografice a țării, situate pe mai multe linii majore de falie.

În 2023, un cutremur cu magnitudinea de 7,8 pe scara Richter a ucis mai mult de 53.000 de cetățeni și a distrus sute de mii de clădiri în 11 provincii sudice și sud-estice. Tot atunci, alți 6.000 de cetățeni au murit în nordul Siriei, aflat în imediata vecinătate a Turciei.

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, s-a opus unei legi care ar fi asigurat miliarde de euro din fondurile UE pentru apărarea țării sale. Acesta a pus decizia sa pe seama faptului că securitatea țării sale nu trebuie să depindă de influența actorilor străini.

„Securitatea Poloniei nu trebuie să depindă de decizii străine. Numai un popor care reușește să-și asigure propria securitate rămâne cu adevărat liber”, a declarat Nawrocki, potrivit publicației germane, FAZ. 

Uniunea Europeană oferă împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de 150 de miliarde de euro prin programul SAFE, pentru îmbunătățirea capacităților de apărare a statelor membre. Polonia urma să fie cel mai mare beneficiar, primind aproape 44 de miliarde de euro.

La sfârșitul lunii februarie, parlamentul Poloniei a aprobat legea care urma să implementeze finanțarea prin SAFE. Legea a trecut datorită voturilor din partea coaliției de centru-stânga a premierului Donald Tusk. La acea vreme, Tusk a subliniat că mai mult de 80% din fonduri urmau să fie investite în contracte cu firmele polone de apărare, contracte de ar fi beneficiat 12.000 de firme din țară.

Tusk: Președintele a ratat ocazia de a acționa ca un patriot

Cu toate acestea, președintele Nawrocki, cunoscut pentru poziționarea sa eurosceptică, s-a opus legii.

„Președintele a ratat ocazia de a acționa ca un patriot”, a comentat Tusk, într-o postare pe X, cu privire la veto-ul exprimat de Nawrocki.

Tusk a convocat o ședință extraordinară a cabinetului de miniștri, programată să aibă loc, vineri dimineață.

Disputa evidențiază polarizarea de la Varșovia, care a început încă de la alegerea lui Nawrocki ca președinte în 2025. De atunci, Polonia, ca stat membru de o mare importanță în UE, dar și în NATO, nu și-a mai exprimat opinia cu aceeași voce în ceea ce privește chestiunile de importanță strategică, afirmă publicația citată.

Motivul este acela că președintele este susținut de partidul conservator de dreapta PiS, în timp ce premierul Donald Tusk se bucură de sprijinul unei tabere politice opuse.

Săptămâni în șir, liderul partidului PiS, Jaroslaw Kaczynski, a făcut campanie împotriva programului SAFE, răspândind o narațiune anti-germană. 

Oficialul conservator acuză că programul de înarmare al UE ar fi un plan de a cultiva relații mai strânse cu UE, sub influența germană. Oficialul susține că producătorii germani de armament ar fi beneficiarii primari. „Ei propun o Polonie aflată sub dominație germană și respingem această dominație germană”, susținea Kaczynski.

Propunerea alternativă a lui Nawrocki, respinsă „din fașă” de Guvernul Tusk

Pentru a putea refuza împrumuturile UE, dar să poată investi în continuare în consolidarea armatei poloneze, Nawrocki a prezentat recent un plan alternativ numit „SAFE 0%”, alături de guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski.

Planul propune finanțarea unui program de înarmare echivalent cu cel al UE, însă fără dobândă, din rezervele valutare și de aur ale Băncii Naționale. Detaliile rămân neclare, iar experții financiari au avertizat că programul prezintă riscuri.

Cu toate acestea, în discursul său, președintele Nawrocki afirma că proiectul „înseamnă o armată puternică, fără datorii, pentru generațiile viitoare”. Acesta i-a îndemnat pe miniștrii polonezi să susțină programul, însă punerea în aplicare a proiectului necesită aprobarea guvernului Tusk, care deja a anunțat că nu va da curs acestei propuneri.

Scott Bresset, secretarul Trezoreriei SUA, a precizat că măsura a fost luată temporar pentru a „promova stabilitatea piețelor globale de energie” în timpul războiului din Orientul Mijlociu. Excepția va fi valabilă până în 11 aprilie, potrivit BBC. 

„Această măsură pe termen scurt, adaptată cu precizie, se aplică numai petrolului aflat deja în tranzit și nu va aduce beneficii financiare semnificative guvernului rus”, a declarat Bessent.

Joi, prețul petrolului a urcat la peste 100 de dolari pe baril, iar piețele bursiere au scăzut după ce alte trei nave de marfă au fost lovite în Golful Persic și noul lider suprem al Iranului a promis că va continua să blocheze Strâmtoarea Ormuz, ruta maritimă cheie prin care trece, de obicei, aproximativ o cincime din petrolul mondial.

„Creșterea temporară a prețurilor petrolului este o perturbare pe termen scurt și temporară, care va aduce beneficii enorme națiunii și economiei noastre pe termen lung”, a declarat Bresset.

Kiril Dmitriev: Fără petrol rusesc, piața globală a energiei nu poate fi stabilă

După anunțul dat de SUA, trimisul economic al Rusiei, Kirill Dmitriev, a declarat că piața mondială a Energiei „nu poate să rămână stabilă” fără petrolul rusesc.

„Statele Unite recunosc în mod efectiv ceea ce este evident: fără petrolul rusesc, piața globală a energiei nu poate rămâne stabilă”, a scris Dmitriev pe Telegram.

Joi, emisarul rus în Economiei a precizat că a discutat despre actuala criză energietică cu trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff și cu ginerele lui Trump, Jared Kushner în cadrul unei întâlniri în Florida.

SUA, planuri de escortare a navelor prin Strâmtoarea Ormuz

Anterior, Bresset a precizat că Guvernul SUA ar începe să escorteze nave prin Strâmtoarea Ormuz „de îndată ce va fi posibil din punct de vedere militar”.

Nevoia de escortă militară „a fost întotdeauna în planificările noastre”, a declarat Bresset pentru Sky News.

Întrebat dacă SUA va începe să escorteze nave în zilele ce urmează, Bresset a declarat: „O vom face de îndată ce este posibil să se asigure trecerea în condiții de siguranță”.

Joi, aproximativ 124 de milioane de barili de petrol de origine rusă se aflau pe apă în 30 de locații diferite din întreaga lume, potrivit Fox News, citată de Reuters. 

Licența SUA ar asigura aprovizionarea pentru aproximativ cinci-șase zile, luând în considerare pierderile zilnice de petrol din Strâmtoarea Ormuz.

Decizia ar putea crea tensiuni

Această măsură a fost cea mai recentă încercare a administrației președintelui Donald Trump de a tempera scumpirea prețurilor din Energie, pe fondul tensiunilor regionale amplificate și a perturbărilor fluxurilor vitale de petrol și gaze din Orientul Mijlociu. 

Deși era preconizat că suspendarea sancțiunilor va stimula aprovizionarea mondială cu petrol, măsura ar putea complica eforturile Occidentului de a priva Rusia de veniturile care finanțează războiul din Ucraina, și ar putea crea tensiuni între Washington și aliații săi.

Miercuri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat că nu este momentul ca sancțiunile împotriva Rusiei să fie relaxate. Declarația a fost dată în urma unei discuții telefonice cu liderii G7, cu privire impactul războiului asupra piețelor de petrol și gaze.

Negocierile urmau să reprezinte prima întâlnire oficială a președintei interimare a Venezuelei, Delcy Rodríguez, alături de un lider latino-american, potrivit Associated Press.  

Liderul venezuelean urma să se întâlnească cu președintele Columbiei, Gustavo Petro, pentru a purta discuții cu privire la interesele comune în ceea ce privește securitatea la frontieră, pe fondul prezenței grupărilor armate ilegale asociate cu traficul de droguri. De asemenea, liderii celor două state urmau să discute și despre posibilitatea ca Venezuela să exporte gaz natural în Columbia.

Într-o declarație comună publicată de Ministerul de Externe al Venezuelei, guvernele celor două state din America Latină au pus anularea întâlnirii pe seama circumstanțelor de „forță majoră”. Nu au fost oferite alte detalii, însă a fost precizat faptul că întâlnirea va avea loc la o dată ulterioară.

În declarația comună este precizat faptul că liderul din Columbia își menține invitația de a se întâlni cu Rodríguez în cadrul oficial. În declarație a fost precizat și că guvernele celor două țări rămân „angajate în consolidarea cooperării și a relațiilor bilaterale”.

La scurt timp înainte de anunț, Președinția Columbiei a anunțat că liderul Gustavo Petro a avut o discuție telefonică alături de președintele SUA, Donald Trump, în care liderul american i-a urat „succes” pentru întâlnirea cu Rodríguez.

Reamintim că lidera interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, este cea care i-a luat locul, la începutul lunii ianuarie, fostului președinte, Maduro, care a fost capturat de SUA, în urma atacului desfășurat la Caracas. În prezent, fostul lider se află într-o închisoare din New York. Acesta este judecat în SUA pentru acuzații de trafic de droguri.

Atacul a vizat obiectivul militar comun utilizat de Franța și Peshmerga – forțele armate din regiunea Kurdistan, în zona Makhmur, aflată în sud-vestul orașului Erbil, potrivit unei declarații a guvernatorului regional, ‌Omed Koshnaw, citate de Sky News. 

Armata Franței a confirmat atacul, declarând că soldații răniți, care erau implicați în antrenamente anti-teroriste alături de partenerii irakieni, au fost duși la cel mai apropiat centru medical.

De asemenea, au apărut detalii legate de un atac petrecut, miercuri seară, la o altă bază militară din Erbil. Aceasta găzduiește forțe militare britanice și americane. Baza a fost lovită de o dronă lansată de Teheran. Potrivit unui oficial al Apărării SUA, nu au existat răniți gravi, iar toți soldații americani staționați acolo rămân în serviciu, a precizat oficialul SUA pentru BBC.

Bazele americane s-au apărat împotriva atacurilor încă de la începutul războiului. De asemenea, niciun soldat britanic staționat în baza militară comună a forțelor SUA și Regatului Unit nu au fost rănit în atacul de miercuri seara.

„Mi-am depus candidatura la poziția de Secretar general adjunct al Consiliului Europei. Am primit si sprijinul autorităților române. Mărturisesc că, având în vedere diferențele politico-ideologice, nu prea mă așteptam, a fost o surpriză plăcută. Le mulțumesc”, a scris Corlățean, vineri, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. 

Acesta a precizat că demersul candidaturii sale nu este unul simplu. „Vorbim despre o competiție (…). Și nu e o competiție deloc simplă”, a scris senatorul PSD.

Social-democratul a pus, însă, accent pe experiența sa în domeniul politicii externe.

„Pot spune că sunt mai multe candidaturi, susținute de guverne ale unor state influente din Europa de Vest. Nu am însă rezerve să intru in această competiție, am argumentele mele profesionale, care înseamnă pe scurt aproape 32 de ani de carieră în domeniul politicii externe, pentru România, în relațiile europene, transatlantice si pe un plan multilateral mai larg, din care 29 de ani în legătură directă cu instituțiile, funcționarea și competențele Consiliului Europei (democrație, stat de drept, drepturile omului)”, a explicat Corlățean. 

Termenul limită de depunere a candidaturilor în cadrul organizației de la Strasbourg s-a finalizat. Acesta a precizat că demersul său ar putea fi o oportunitate importantă pentru România.

„Vom vedea dacă argumentele de carieră și profesionale vor prevala sau cele de influență statală ori de altă natură… Oricum, este o oportunitate importantă și pentru România, dacă ea se va materializa”, a scris senatorul social-democrat. 

Reamintim că senatorul social-democrat este, încă de la finalul lunii ianuarie, reprezentant al Comisiei de la Veneția, din partea Comisiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru afaceri juridice și drepturile omului.

Reamintim că, Zelenski, alături de ministrul Apărării, Radu Miruță, au vizitat  Baza 86 Aeriană de la Fetești, unde tineri români, dar și ucraineni se antrenează pentru a deveni piloți de avioane F-16.

„M-am întâlnit cu membri ai armatei ucrainene care se antrenează la Centrul European de Instruire F-16 din România. Am discutat cu cadeții despre detaliile și condițiile programului lor de instruire. Am discutat, de asemenea, despre provocările cu care se confruntă piloții noștri și despre modul în care statul poate contribui la rezolvarea acestora”, a scris Zelenski, joi noapte, pe X.

Acesta a oferit câteva detalii privind etapele de instruire pe care le parcurg tinerii care se antrenează să devină piloți.

„La centru, băieții noștri trec prin diferite etape de instruire, inclusiv teorie și misiuni reale. Primii piloți ucraineni și-au început programul acolo în 2024, iar unii dintre ei efectuează deja misiuni de luptă pentru a respinge agresiunea rusă”, se arată în mesajul oficial publicat de Zelenski.

I met with Ukrainian service members who are training at the European F-16 Training Center in Romania. We spoke with the cadets about specifics and conditions of their training program. We also discussed the challenges our pilots face and how the state can help address them.

At… pic.twitter.com/GBKJb0q8A5

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 12, 2026

Președintele Ucrainei a mulțumit, încă odată public, României, instructorilor de la Baza 86 Aeriană Fetești, dar și celorlalte națiuni care au oferit sprijin Ucrainei în invazia la scară largă pornită de Rusia.

„Mulțumesc României, instructorilor de la centru și tuturor celor care ne ajută să ne apărăm și să combatem teroarea rusă. Vom fi întotdeauna recunoscători Statelor Unite pentru oportunitatea de a consolida protecția spațiului nostru aerian cu avioane de vânătoare americane, precum și Danemarcei, Olandei și Norvegiei, care au transferat deja avioane în Ucraina”, a scris Zelenski.

În cadrul vizitei oficiale în România, Zelenski s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan. Cei doi lideri au semnat un acord de parteneriat strategic, dar și mai multe documente care atestă cooperarea în domeniile apărării și energiei.

De asemenea, președintele Ucrainei s-a întâlnit și cu premierul Ilie Bolojan.Cei doi oficiali au purtat discuții despre proiecte comune, precum construirea de drone în România folosind expertiza ucraineană, dar și importanța respectării drepturilor minorităților române din Ucraina.

UPDATE. Irakienii susțin că ei au doborât avionul cisternă iar tot echipajul SUA a murit.

Sediul Comandamentului Central „Khatem al-Anbiya”: „Un avion american de realimentare a fost doborât de sistemele de apărare aeriană din vestul Irakului, ducând la prăbușirea sa și moartea întregului echipaj”.

UPDATE. Reporterul Jenniffer Jacobs de la CBS susține că primul avion cisternă s-a prăbușit în vestul Irakului cu o echipă de 6 militari. Celălalt avion KC-135 (avion cisternă) „a fost lovit, dar a aterizat în Israel”, susține CBS.

Un comunicat de ultimă oră al Comandamentului Central al Armatei SUA din Tampa, Florida,  anunță că un avion american KC-135, care se afla în timpul realimentării, a fost pierdut în spațiul aerian prietenos în timpul Operațiunii Epic Fury

Incidentul, susține CENTCOM, a implicat două aeronave: una s-a prăbușit în vestul Irakului, în timp ce cealaltă a aterizat în siguranță.

Armata SUA a declarat că incidentul nu a fost cauzat de foc ostil sau dintr-o greșeală.

Operațiunile de salvare sunt în desfășurare, spune SUA.

„Mai multe informații vor fi puse la dispoziție pe măsură ce situația evoluează. Vă rugăm să aveți răbdare  pentru a aduna detalii suplimentare și a oferi clarificări familiilor ofițerilor”.

Boeing KC-135 este o aeronavă cisternă militară americană, folosită pentru realimentarea avioanelor în aer, dezvoltată pe baza prototipului Boeing 367-80.

KC-135 a fost inițial însărcinat cu realimentarea bombardierelor strategice și a fost utilizat pe scară largă în Războiul din Vietnam și în conflicte ulterioare, cum ar fi Operațiunea Furtună în Deșert, pentru a extinde raza de acțiune și rezistența avioanelor de vânătoare și bombardiere tactice americane.

Costul unei aeronave de acest tip, în funcție de gradul de modernizare, variază între 26 și 62 milioane de dolari.

Forțele Aeriene ale Statelor Unite operează în jur de 396 de Avioane Boeing KC-135 Stratotanker de la sfârșitul anului 2025/începutul anului 2026, care servesc drept coloana vertebrală a capacității lor de realimentare în aer.

Aceste aeronave sunt răspândite în unități din serviciul activ (aproximativ 153), Garda Națională Aeriană (171) și Rezerva Forțelor Aeriene (72).

Președintele SUA a precizat că situația din Orientul Mijlociu „evoluează foarte rapid” și „merge foarte bine”.

El și-a continuat declarațiile numind Iranul drept: „o națiune a terorii și a urii” și a sugerat că țara „plătește un preț mare în acest moment”.

Trump a declarat, în repetate rânduri, că războiul SUA și al Israelului împotriva Iranului este o operațiune pe termen scurt, însă nu a oferit o dată precisă pentru încheierea operațiunilor.

În același timp, Forțele Armate Israeliene au lansat un nou val de atacuri la Teheran. Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, publicat, joi noapte, pe social media, a fost declanșat „un nou val de atacuri la scară largă”. Atacurile vizează infrastructura regimului iranian din Teheran, notează BBC.

O rachetă balistică lansată din Iran a lovit o zonă deschisă din centrul Israelului, fără a provoca răniți, potrivit informațiilor publicate, joi, de Comandamentul Frontului Intern al Forțelor Armate Israeliene citat de publicația israeliană Haaretz.

Comandamentul Central al Armatei SUA a pierdut o aeronavă cisternă pe teritoriul Irakului

Comandamentul Central al Armatei SUA anunță, printr-un comunicat oficial, că și-a pierdut aeronava cisternă KC-135, chiar în timpul realimentării, pe teritoriul Irakului.

Reporterul Jenniffer Jacobs de la CBS susține că primul avion cisternă s-a prăbușit în vestul Irakului cu o echipă de 6 militari. Celălalt avion KC-135 (avion cisternă) „a fost lovit, dar a aterizat în Israel”, susține CBS.

U.S. Central Command is aware of the loss of a U.S. KC-135 refueling aircraft. The incident occurred in friendly airspace during Operation Epic Fury, and rescue efforts are ongoing. Two aircraft were involved in the incident. One of the aircraft went down in western Iraq, and the…

— U.S. Central Command (@CENTCOM) March 12, 2026

Șase soldați francezi, răniți într-un atac cu drone asupra unei baze militare irakiene

Cei șase soldați francezi care au fost răniți se aflau într-o bază militară din nordul Irakului, când aceasta a fost atacată de drone, potrivit Sky News.

Atacul a vizat obiectivul militar militar comun utilizat de Franța și Peshmerga – forțele armate din regiunea Kurdistan, în zona Makhmur, aflată în sud-vestul orașului Erbil, potrivit unei declarații a guvernatorului regional, ‌Omed Koshnaw.

Armata Franței a confirmat atacul, declarând că soldații răniți, care erau implicați în antrenamente anti-teroriste alături de partenerii irakieni, au fost duși la cel mai apropiat centru medical.

Anterior, o sursă din cadrul securității a declarat pentru Sky News că doi soldați americani au fost răniți în urma atacurilor cu drone asupra unei baze militare în interiorul Aeroportului Internațional Erbil, miercuri seara.

Rugăciuni suspendate în lăcașurile sfinte din Ierusalim

Rugăciunea în lăcașurile sfinte din Ierusalim a fost „temporar suspendată”, ca rezultat al amenințărilor Iranului legate de atacurile cu rachete, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Externe al Israelului.

„Una dintre ele a lovit la câteva sute de metri de Orașul Vechi, Zidul de Vest, Moscheea Al-Aqsa și Biserica Sfântului Mormânt”, potrivit comunicatului citat de BBC. 

În urma atacului, Ministerul de Externe a precizat că rugăciunile „la toate siturile sfinte” au fost temporar suspendate pentru protejarea vieților omenești, dar a siguranței credincioșilor.

Câteva dintre cele mai importante lăcașuri de cult iudaice, musulmane și creștine se află în Ierusalim.