Președintele SUA, Donald Trump, le-a spus liderilor G7, într-o întâlnire virtuală care a avut loc miercuri, faptul că Iranul este „pe punctul de a se preda”. Informația a fost dezvăluită de trei oficiali din țările G7, care sunt familiarizați cu subiectul, pentru publicația Axios.

Liderul de la Casa Albă s-a arătat extrem de încrezător în rezultatele Operațiunii „Epic Fury” în cadrul convorbirii cu liderii G7, spunându-le acestora că „a scăpat de un cancer care ne amenința pe toți”.

Teheranul nu a întârziat să vină cu o reacție. La doar 24 de ore de la apelul G7, noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei – fiul lui Ali Khamenei – a emis prima sa declarație publică, în cadrul căreia a promis să continue lupta.

Convorbirea a avut loc pe fondul îngrijorărilor liderilor G7 privind consecințele economice tot mai grave ale războiului.

Doi oficiali care cunosc detaliile convorbirii dintre Trump și liderii G7 au mai spus, pentru Axios, că aceștia l-au îndemnat pe președintele american să pună capăt războiului cât mai repede, subliniind că Strâmtoarea Ormuz trebuie securizată cât mai curând posibil. Pe de altă parte, Trump consideră că situația din Ormuz se îmbunătățește și că navele comerciale ar trebui să-și reia operațiunile în zonă.

Presiuni asupra lui Trump din partea liderilor europeni

Tot în cadrul convorbirii, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron l-au îndemnat pe Trump să nu permită Moscovei să exploateze războiul sau să beneficieze de o relaxare a sancțiunilor, în contextul în care Rusia beneficiază direct de creșterea prețului petrolului.

Între timp, vineri dimineață, Statele Unite au autorizat țările să cumpere petrol și produse petroliere rusești sancționate, care sunt în prezent încărcate pe nave aflate pe mare. Este vorba despre o derogare a sancțiunilor pe o perioadă de 30 de zile. Scott Bresset, secretarul Trezoreriei SUA, a precizat că măsura a fost luată temporar pentru a „promova stabilitatea piețelor globale de energie” și că „se aplică numai petrolului aflat deja în tranzit și nu va aduce beneficii financiare semnificative guvernului rus”.

Războiul din Orientul Mijlociu se află în cea de-a 14-a zi de conflict. Atacurile în zona Golfului Persic continuă, iar Statele Unite au luat decizia de a permite țărilor să cumpere țiței rusesc. De asemenea, președintele Franței, Emmanuel Macron a condamnat atacul asupra bazei militare din Irak, în care un soldat francez a murit. În cursul nopții, Armata SUA a anunțat că un avion cisternă s-a prăbușit în Irak.

„Distrugem complet regimul terorist al Iranului, din punct de vedere militar, economic și din alte puncte de vedere, însă, dacă-i citiți pe esuații de la New York Times, ați putea crede în mod eronat că nu câștigăm”, a scris Trump într-o postare pe platforma de socializare Truth Social, potrivit AA.

Președintele SUA a afirmat că resursele militare ale Iranului sunt grav afectate.

„Marina Iranului a dispărut, forțele aeriene nu mai există, rachetele, dronele și toate celelalte sunt distruse, iar liderii lor au fost șterși de pe fața pământului”, a spus el.

Trump a adăugat că SUA dispun de o capacitate militară copleșitoare și vor continua campania. „Avem o putere de foc fără egal, muniție nelimitată și mult timp la dispoziție – urmăriți ce se va întâmpla astăzi cu acești nemernici nebuni”, a scris el.

Președintele a acuzat, de asemenea, Iranul de violență de lungă durată.

„Au ucis oameni nevinovați în întreaga lume timp de 47 de ani, iar acum eu, în calitate de al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, îi ucid pe ei. Ce mare onoare este să fac acest lucru!”

Declarațiile au fost făcute în contextul atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, lansate pe 28 februarie, care au ucis aproximativ 1.300 de persoane, inclusiv mai mulți înalți oficiali.

Iranul a ripostat cu atacuri cu drone și rachete asupra Israelului, Irakului și țărilor din Golf care găzduiesc baze militare americane.

Ministerul Finanțelor estimează că va încasa în 2026 aproximativ 8,2 miliarde de lei din taxarea sectorului bancar, sumă care include impozitele plătite de băncile comerciale și vărsămintele din veniturile nete ale Băncii Naționale a României (BNR). Chiar și așa, veniturile totale ale statului din acest sector ar urma să fie mai mici decât în 2025, potrivit datelor incluse în proiectul de buget.

BNR virează mai puțini bani la buget

Încasările estimate pentru 2026 ar fi cu aproximativ un miliard de lei mai mici decât cele din 2025, când statul a beneficiat de sume mai mari transferate de banca centrală. Principala explicație este reducerea sumelor virate de BNR. „Vărsămintele din veniturile nete ale BNR la buget ar urma să se înjumătățească în acest an, la circa 2 miliarde de lei, după ce anul trecut au depășit 4 miliarde de lei”, explică analiștii Ziarului Financiar.

Statul încasează mai mult de la băncile comerciale

În schimb, contribuția băncilor comerciale la buget este estimată în creștere. „Suma cumulată care va ajunge în vistieria statului din cele două impozite pe câștiguri plătite de acestea este estimată pentru 2026 la 6,3 miliarde de lei, în creștere cu 26% față de 2025”, potrivit proiectului de buget.

Suma provine din două tipuri de taxe. Aproape 2,7 miliarde de lei ar urma să fie colectate din impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor, iar circa 3,55 miliarde de lei din impozitul pe profitul instituțiilor de credit.

Sistemul bancar rămâne foarte profitabil

Taxa pe cifra de afaceri a băncilor cântărește mai mult după majorarea de anul trecut. Impozitul a fost dublat în a doua parte a anului 2025, ajungând la 4%, ceea ce explică în mare parte creșterea estimată a încasărilor bugetare din acest tip de taxă.

Chiar și în aceste condiții, sectorul bancar rămâne unul dintre cele mai profitabile din economie. „Sistemul bancar a rămas cu un profit consistent și în anul 2025, de circa 16 miliarde de lei, după ce în 2024 câștigul depășise 14 miliarde lei”, notează sursa citată.

Rezultatele arată că băncile au reușit să își mențină câștigurile ridicate chiar și într-un context economic mai dificil, caracterizat de încetinirea economiei, inflație persistentă, dobânzi ridicate și deficite bugetare mari.

Creditarea și economia pot schimba estimările

Estimările din proiectul de buget ar putea fi diferite însă de încasările reale, atrag atenția economiștii. „Rămâne de văzut dacă în cele din urmă banii care vor ajunge efectiv la buget în contul acestor impozite din sectorul bancar vor fi în linie cu estimările autorităţilor din proiectul de buget sau vor fi chiar sub nivelul prognozat”, în condițiile în care evoluția încasărilor depinde de dinamica creditării și de evoluția economiei într-un context macroeconomic și geopolitic tensionat.

O relație nefericită este greu de recunoscut și și mai greu de părăsit, chiar și atunci când nemulțumirea este evidentă. Psihoterapeuta Susanne Wolf identifică mai multe tipare recurente la persoanele care continuă o relație despre care știu că nu le face bine. Primul și cel mai frecvent este teama de singurătate. Mulți preferă o relație nesatisfăcătoare în locul celibatului, fără să exploreze originea acestei frici, potrivit TF1 Info.

Mulți preferă o relație nesatisfăcătoare în locul celibatului, fără să exploreze originea acestei frici.

Un alt motiv invocat frecvent este teama de a-l răni pe celălalt sau copiii. La aceasta se adaugă frica de eșec după ce s-a investit timp și energie îndelungată în relație. Unii rămân din motive financiare, alții din cauza presiunii sociale sau familiale.

Convingeri limitative și dependență afectivă

Susanne Wolf descrie și un set de convingeri negative care blochează decizia de a pleca. „Nu voi găsi niciodată ceva mai bun” sau „nu cred că există relații mai bune” sunt gânduri care funcționează ca bariere invizibile.

Dependența afectivă și co-dependența joacă și ele un rol important. Sentimentul că „nu pot să-l/o părăsesc” sau că „nu știu cum să mă descurc fără el/ea” poate părea copleșitor și real, chiar dacă este o frică, nu un fapt.

Un alt mecanism subtil este reproducerea modelului familial. Dacă părinții au avut o relație nesatisfăcătoare, copiii tind să repete același tipar, deoarece acesta reprezintă norma lor afectivă.

Întrebările care ajută la luarea deciziei corecte

Psihologul Laure Silvestre recomandă câteva întrebări esențiale pentru a clarifica situația. Mai există dragoste în relație? Această relație permite creștere și evoluție personală? Permite avansarea către viața dorită?

Silvestre subliniază că o relație sănătoasă este una în care poți fi persoana care îți dorești să fii. Dacă ai senzația că stagnezi, întrebarea cheie este: te împiedici singur să avansezi sau o face partenerul?

O relație nefericită prelungită poate genera nemulțumire cronică, resentimente și detașare emoțională. Recunoașterea scuzelor false este primul pas către o decizie luată în cunoștință de cauză.

Investigația realizată de CCDH, în colaborare cu CNN, a analizat peste 700 de răspunsuri generate de nouă sisteme AI în cadrul a nouă scenarii diferite. Cercetătorii s-au prezentat drept băieți de 13 ani care intenționau să comită atacuri în masă. Au testat astfel reacțiile chatboturilor atunci când li se cereau detalii despre organizarea unor atacuri armate în școli. Ei au mai cerut date și despre asasinarea unor politicieni sau despre bombardarea unor sinagogi, mai scrie Euronews.

Raportul arată că opt dintre cele nouă chatboturi analizate au oferit într-o formă sau alta informații care ar putea ajuta la planificarea unor astfel de atacuri. Printre sistemele testate se numără unele dintre cele mai folosite instrumente AI: Google Gemini, Claude, Microsoft Copilot, Meta AI, DeepSeek, Perplexity AI, Snapchat My AI, Character.AI și Replika.

Exemple de răspunsuri oferite de chatboturi

Raportul evidențiază mai multe situații în care sistemele AI au furnizat informații problematice. De exemplu, Gemini a sugerat că „șrapnelul metalic este de obicei mai letal” atunci când a fost întrebat cum ar putea fi planificat un atentat cu bombă împotriva unei sinagogi.

Într-un alt caz, chatbotul DeepSeek a răspuns unei întrebări despre alegerea unei arme de foc cu mesajul: „Happy (and safe) shooting!”. Asta deși utilizatorul ceruse anterior exemple de asasinate politice și adresa biroului unui politician. Potrivit directorului CCDH, Imran Ahmed, aceste răspunsuri arată cum „în câteva minute, un utilizator poate ajunge de la o idee violentă la un plan concret de acțiune”.

Unele platforme sunt mult mai vulnerabile

Raportul indică diferențe mari între platformele analizate. Perplexity AI și Meta AI au fost considerate cele mai puțin sigure. Ele au oferit ajutor în 100% și respectiv 97% din cazurile analizate. Platforma Character.AI a fost descrisă drept „deosebit de nesigură”. Aceasta sugera uneori comportamente violente chiar fără a fi întrebată direct. Pe de altă parte, Claude și Snapchat My AI au refuzat să ofere informații periculoase în 68% și respectiv 54% dintre solicitări.

Raportul arată și că unele sisteme pot detecta conversații periculoase și pot refuza să ofere informații. De exemplu, atunci când un utilizator a întrebat unde poate cumpăra o armă în statul Virginia, chatbotul Claude a refuzat să ofere detalii. El a avertizat că există un „model îngrijorător” în conversație. Ulterior a sugerat linii de ajutor pentru persoane aflate în criză.

Claude a fost și singurul sistem care a încercat constant să descurajeze violența. El a facut acest lucru în aproximativ 76% dintre răspunsuri. Potrivit autorilor studiului, aceste exemple arată că tehnologia pentru filtre de siguranță există, însă nu este implementată uniform de toate companiile.

Cazuri reale ridică îngrijorări

Raportul apare la scurt timp după mai multe incidente în care inteligența artificială ar fi fost folosită în planificarea unor atacuri. În Canada, un atac armat într-o școală din Tumbler Ridge, British Columbia, în care au murit opt persoane și alte 27 au fost rănite, ar fi fost pregătit cu ajutorul ChatGPT, potrivit unor relatări din presă. De asemenea, anul trecut, autoritățile franceze au arestat un adolescent suspectat că a folosit ChatGPT pentru a planifica atacuri teroriste asupra ambasadelor, instituțiilor guvernamentale și școlilor.

Experții spun că aceste cazuri subliniază necesitatea unor reguli mai stricte și a unor filtre de siguranță mai eficiente pentru sistemele AI, pe măsură ce tehnologia devine tot mai accesibilă publicului.

„Ceea ce cred că este important ca toată lumea să înțeleagă este că SUA au fost foarte clare în ceea ce privește dorința lor de a diviza Europa. Nu le place Uniunea Europeană”, a declarat Kallas pentru FT, citat de Reuters.

Donald Trump a vizat în mod repetat Uniunea Europeană în al doilea mandat al său, impunând tarife țărilor membre și altor țări și vorbind despre anexarea Groenlandei, o mișcare care ar putea pune efectiv capăt alianței NATO.

Săptămâna aceasta, administrația Trump a lansat investigații comerciale asupra UE și a altor țări, inclusiv China, India, Japonia, Coreea de Sud și Mexic, pe motivul unor practici comerciale considerate neloiale.

În cadrul anchetei, țările ar putea fi supuse unor noi tarife până în această vară, după ce Curtea Supremă a SUA a anulat o mare parte din programul tarifar al lui Trump luna trecută.

Kallas a declarat că abordarea Statelor Unite față de UE reflectă tacticile utilizate de adversarii blocului.

Țările UE nu ar trebui să încerce să negocieze cu Trump în mod bilateral, a spus ea, ci ar trebui să negocieze cu el împreună, „pentru că suntem puteri egale când suntem împreună”.

În ceea ce privește apărarea, însă, Kallas a afirmat că blocul trebuie „să cumpere de la America, deoarece nu avem resursele, posibilitățile sau capacitățile de care avem nevoie”.

Șefa diplomației UE a subliniat că Europa trebuie să investească în propria industrie de apărare.

Codul galben de vânt este în vigoare pentru județul Caraș-Severin începând de vineri seară. ANM anunță intensificări cu viteze de 50-60 km/h, iar izolat rafalele pot atinge 65-70 km/h.

Avertizarea este valabilă pe parcursul a aproape două zile, până duminică, 15 martie, la ora 14:00.

Informare meteorologică pentru mai multe zone din țară

Separat de codul galben, ANM a emis o informare meteorologică valabilă între 13 martie, ora 10:00, și 15 martie, ora 20:00. Vântul va avea intensificări în mai multe regiuni:

• Sudul Banatului — viteze de 40-45 km/h
• Nordul Moldovei — viteze de 40-45 km/h
• Transilvania — intensificări pe arii restrânse
• Nord-estul Munteniei — afectat începând de duminică, 15 martie

Vânt puternic la munte: rafale de până la 80 km/h

Cele mai mari viteze sunt așteptate în zonele montane. Pe crestele Carpaților Meridionali și în Munții Banatului, rafalele vor fi de 60-80 km/h.

Într-un interviu acordat Euronews, ambasadorul iranian Ali Bahreini a afirmat că forțele militare ale Iranului ar putea viza orice instalație militară utilizată pentru atacuri împotriva țării. „Forțele noastre militare au anunțat clar că orice facilități sau baze care sunt folosite pentru a ataca Iranul vor fi considerate ținte legitime pentru armata noastră”, a declarat Bahreini.

Întrebat dacă acest lucru ar putea include baze militare aflate pe teritoriul Europei, diplomatul iranian a răspuns că Iranul va acționa pentru a-și apăra securitatea și pentru a preveni orice agresiune împotriva țării.

Teheranul neagă atacurile asupra obiectivelor civile

Bahreini a respins acuzațiile potrivit cărora Iranul ar fi vizat obiective civile în statele din Golf, precum Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită sau Qatar. Diplomatul a susținut că armata iraniană a primit instrucțiuni clare să atace exclusiv baze militare folosite de Statele Unite.

„Am transmis un mesaj foarte clar țărilor vecine: suntem prieteni și facem parte din aceeași familie”, a declarat ambasadorul.

Israel: conflictul cu Iran, „un război justificat”

În același timp, liderul opoziției din Israel, Yair Lapid, a declarat pentru Euronews că operațiunile militare împotriva Iranului reprezintă „un război justificat”. Lapid a afirmat că există un consens larg în Israel privind necesitatea confruntării cu Iranul, pe care îl acuză că încearcă să dezvolte arme nucleare și că susține organizații teroriste.

„Nu este ușor să vorbești despre un război cu claritate morală în secolul XXI, dar în acest caz cred că avem o astfel de claritate”, a spus Lapid.

Pisicile aterizează în picioare cu o regularitate uimitoare, iar acest fenomen fascinează oamenii de știință de peste un secol. Prima cercetare importantă pe această temă a fost publicată în revista Nature în 1894, când fiziologul francez Étienne-Jules Marey a folosit fotografia de mare viteză pentru a surprinde o pisică răsucindu-se în aer, potrivit Science Alert.

Imaginile arătau o felină care începe căderea fără rotație, dar se reorientează complet înainte de aterizare. Fenomenul părea să contrazică legea conservării momentului unghiular și a devenit rapid cunoscut în fizică drept „problema pisicii care cade”.

Abia în 1969 cercetătorii au demonstrat matematic că o pisică se poate reorienta răsucindu-și diferite părți ale corpului una față de cealaltă. Mecanismul anatomic concret a rămas însă insuficient explorat până acum.

Ce se întâmplă în coloana vertebrală

Echipa condusă de fiziologul veterinar Yasuo Higurashi de la Universitatea Yamaguchi, Japonia, a investigat coloana vertebrală a cinci pisici. Cercetătorii au testat fiecare secțiune a coloanei într-un dispozitiv de torsiune, măsurând flexibilitatea, rigiditatea și unghiul de rotație.

Diferența dintre cele două regiuni ale coloanei a fost evidentă. Coloana toracică, din jumătatea din față, are o amplitudine de mișcare de aproximativ trei ori mai mare decât coloana lombară din spate. Rigiditatea toracică este cu o treime mai mică decât cea lombară.

Rotația în două etape, nu într-una singură

Cercetătorii au filmat apoi două pisici aruncate de la un metru înălțime, de câte opt ori fiecare, cu o cameră de mare viteză. Rezultatele au arătat că pisicile nu se răsucesc într-o singură mișcare fluidă.

Jumătatea din față se rotește prima, cu aproximativ 80-90 de milisecunde înainte ca jumătatea din spate să o urmeze. Explicația este dublă: coloana toracică este mai flexibilă, iar partea din față a corpului are aproximativ jumătate din masa celei posterioare. Partea din spate, mai rigidă și mai grea, urmează cu o ușoară întârziere.

Această flexibilitate variabilă este utilă și în alte situații. Cercetătorii sugerează că același mecanism contribuie la agilitatea pisicilor în timpul galopului și al întoarcerilor la viteză mare.

Studiul a fost publicat în The Anatomical Record.

Datele colectate de TrendForce și PCPartPicker arată amploarea crizei. O unitate de memorie RAM de 16 GB costa aproximativ 100 de dolari în octombrie. În prezent, același produs depășește 500 de dolari. Memoriile de 8 GB destinate telefoanelor mobile și-au triplat și ele prețul, ajungând la 150 de dolari per unitate, potrivit elEconomista.

Confirmarea vine de la Apple. Compania a anunțat joi un contract de furnizare DRAM cu Samsung pentru iPhone-ul pliabil, la prețuri duble față de cele anterioare.

Cele mai mari companii din lume au acceptat deja că nivelurile actuale de preț au venit pentru a rămâne.

De ce nu se produce pur și simplu mai mult

Răspunsul se află în trauma recentă a industriei. Pandemia a generat o cerere explozivă de memorie, iar piața a crescut cu 50% în doar doi ani. În 2022 a urmat o criză violentă. Comenzile s-au prăbușit, iar veniturile din sectorul RAM au scăzut cu 32,5% într-un singur trimestru.

Samsung a înregistrat pierderi de 3 miliarde de dolari din segmentul semiconductorilor. Hynix a pierdut 1,3 miliarde. Micron a fost cel mai afectat. Compania a raportat pierderi de 5,8 miliarde de dolari în anul fiscal 2023 – primele cifre negative din ultimul deceniu.

Fabrici noi: 15 miliarde de dolari și 18 luni de așteptare

Producătorii își vor extinde acum capacitatea încet și prudent, pentru a evita o nouă criză de supraproducție. Problema este că industria nu poate reacționa rapid. Potrivit Coughlin Associates, construirea unei fabrici noi costă aproximativ 15 miliarde de dolari și necesită 18 luni până la punerea în funcțiune.

Acest decalaj garantează că noua capacitate va ajunge pe piață mult după vârful cererii. Samsung a anunțat deja adăugarea de noi linii DRAM la fabrica din Pyeongtaek, Coreea, care ar putea procesa 120.000 de plăci suplimentare pe lună. Acestea nu vor fi operaționale însă înainte de începutul anului 2027.

Cei trei mari producători – Hynix cu 38% din piața globală, Samsung cu 33% și Micron cu 22% – controlează practic întreaga ofertă. Analiștii de la Neuberger Berman estimează că prețurile vor rămâne ridicate cel puțin până în 2026, iar deficitul se poate extinde pe parcursul mai multor ani.