„Audit la Societatea de Transport Bucureşti STB SA şi la C.M. Termoenergetica Bucureşti! La solicitarea sa, primarul general Ciprian Ciucu a fost împuternicit astăzi de consilierii generali să demareze declanşarea auditului extern la cele două companii”, anunţă Primăria Municipiului București, într-o postare pe Facebook.

PMB menționează că atât STB, cât și Termoenergetica București au acumulat datorii mari la furnizori și la ANAF. În plus, Primăria Capitalei suportă 84% din cheltuielile STB și 60% din cele ale companiei Termoenergetica.

„Să vă dau două cifre pentru a înțelege amploarea dezastrului: cifra de afaceri a STB este cam cât bugetul Brașovului, undeva la 1,6 miliarde de lei, iar datoria STB la ANAF este spre 1,4 miliarde de lei. Mi se pare incredibil!”, a afirmat primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu.

Auditul extern va evidenția care sunt situațiile financiare, de unde vin cele mai mari pierderi și modul în care funcționează atât STB, cât și Termoenergetica.

După acest demers, „se vor stabili cele mai bune soluții pentru a remedia problemele și a eficientiza funcționarea celor două companii”, se mai arată în anunțul PMB.

STB a anunțat un plan pentru redresarea financiară

În luna februarie, Societatea de Transport București (STB) a anunțat un plan în 12 pași pentru redresarea financiară. Societatea are datorii care se ridică la 1,6 miliarde de lei.

Unele măsuri propuse vizează reducerea la jumătate a numărului de directori, actualizarea tarifelor, programe de plecări voluntare și reorganizare, dar și reducerea temporară a săptămânii de lucru la patru zile pentru anumite categorii de personal.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a avut o întrevedere, vineri, cu noul ambasador al SUA în România, Darryl Nirenberg.

Cei doi au discutat despre consolidarea parteneriatului strategic și extinderea cooperării economice, inclusiv despre creșterea investițiilor americane și dezvoltarea rolului strategic al Portului Constanța.

„Am avut, astăzi, o întrevedere cu Excelența Sa, domnul Darryl Nirenberg, Ambasadorul SUA în România. Am discutat despre consolidarea parteneriatului strategic prin intensificarea dialogului bilateral și prin extinderea cooperării economice. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține activ aceste demersuri și încurajează creșterea investițiilor americane în România și în regiunea Europei Centrale și de Est, într-un context favorabil marcat de reforme administrative, dezvoltarea accelerată a infrastructurii și progresul către aderarea la OCDE. De asemenea, în cadrul discuției, am reliefat rolul Portului Constanța ca hub logistic strategic la Marea Neagră, facilitând conexiunea dintre coridoarele europene de transport, bazinul Dunării și piețele internaționale”, a scris ministrul Transporturilor într-o postare pe Facebook.

Potrivit lui Șerban, relevanța portului a crescut semnificativ în contextul războiului din Ucraina, acesta devenind un punct esențial pentru stabilitatea lanțurilor regionale de aprovizionare și pentru tranzitul mărfurilor critice.

Importanța sa a crescut semnificativ în contextul războiului din Ucraina, devenind un pilon esențial pentru stabilitatea lanțurilor regionale de aprovizionare și pentru tranzitul mărfurilor critice. Am reafirmat disponibilitatea pentru o colaborare strânsă cu partenerii americani, în vederea transformării acestui potențial în proiecte concrete și investiții cu impact pe termen lung”, a mai spus ministrul Transporturilor.

În ultimele zile, ambasadorul SUA în România a avut întrevederi și președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, premierul Ilie Bolojan, dar și președintele Nicușor Dan. Darryl Nirenberg a preluat în data de 3 martie mandatul de ambasador al SUA în România.

„CFR Călători informs that, starting from March 14 and 15, 2026, it introduces new trains into circulation on a new route in the traffic schedule: Bucharest North – Braşov – Sighişoara – Deva – Arad – Timişoara North and return”, is the announcement made by the railway company on Friday.

Specifically, these are the trains IR 16021 Bucharest Nord (11:20) – Timişoara Nord (23:12), starting with March 14, 2026 and IR 16023 Timişoara Nord (09:09) – Bucharest Nord (21:11), starting with March 15, 2026.

According to CFR Călători, the new trains will be operated with Alstom electric multiple units, which are part of the complete batch of 12 Alstom units, awarded for operation within the first public service contract tendered in Romania (CSP-L1).

Other routes are also operated with Alstom multiple units already in operation. These are: Bucharest Nord – Constanţa and return, Bucharest Nord – Craiova and return, Bucharest Nord – Deva and return, Bucharest Nord – Craiova – Timişoara Nord – Arad and return.

„The introduction of these trains is part of the transport services modernization program provided for in the 2025–2026 Train Schedule, which aims to increase the quality of passenger rail transport on the main routes in Romania and increase the attractiveness of this type of transport,” the press release also states.

Potrivit Jandarmeriei Montane, incidentul a avut loc joi, în jurul orei 17.30. Jandarmii montani din Sinaia au fost solicitați prin apel la 112 să intervină pe Poteca Regală, unde cei trei turiști din Letonia – doi adulți și o fetiță de 5 ani – au dat peste o ursoaică cu doi pui.

Turiștii au rămas într-o zonă sigură până la sosirea patrulei de jandarmi, evitând apropierea de animal.

După intervenție, jandarmii montani i-au condus în siguranță în stațiunea Sinaia. Niciuna dintre persoane nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Reprezentanții Jandarmeriei Montane le reamintesc turiștilor câteva reguli importante atunci când se află pe traseele din zona montană: să evite apropierea de animalele sălbatice, să păstreze distanța și să nu încerce să le fotografieze de aproape sau să le hrănească.

De asemenea, în cazul unor astfel de situații, autoritățile recomandă apelarea imediată a numărului unic de urgență 112.

Publicația britanică The Guardian relatează că activiștii împotriva violenței sexuale au declarat că piesa cu care România va participa la Eurovision, în care cuvintele „strânge-mă” sunt repetate de 30 de ori pe parcursul melodiei de trei minute, „se joacă cu viața tinerelor femei”.

Melodia, compusă de Alexandra Căpitănescu, fostă câștigătoare a versiunii românești a emisiunii The Voice, conține și versurile „E greu să respir”, „Vreau să mă sufoci” și „fă-mi să explodeze plămânii”.

Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham și autoarea cărții „Exposed: The Rise of Extreme Porn and How We Fight Back”, a declarat că mesajul sexualizat repetat de tipul „strânge-mă” „arată o lipsă de respect alarmantă pentru sănătatea și bunăstarea tinerelor femei”.

„Piesa – și alegerea ei de către România/Eurovision și promovarea de către aceste organizații – reprezintă o normalizare nechibzuită a unei practici periculoase”, a spus ea. „Se joacă cu viața tinerelor femei. Dovezile medicale emergente arată că strangularea sexuală frecventă provoacă leziuni cerebrale tinerelor femei.”

Mulți fani Eurovision cer descalificarea înscrierii sau modificarea versurilor

O reacție negativă la adresa piesei s-a răspândit online, mai scrie The Guardian, mulți fani Eurovision cerând descalificarea înscrierii sau modificarea versurilor.

Anul trecut, o plângere depusă de BBC la Uniunea Europeană de Radiodifuziune, care organizează concursul de cântece, a determinat-o să se pronunțe împotriva titlului și versurilor piesei malteze.

The Guardian a aflat că BBC nu a depus nicio plângere cu privire la participarea românească din acest an, iar videoclipul melodiei poate fi vizionat pe site-ul EBU. Atât BBC, cât și EBU au fost contactate pentru comentarii.

Ce spune interpreta

Apărând melodia, Căpitănescu a spus că metafora din spatele imaginilor vii era despre sentimentul de a fi copleșit de emoții puternice și sufocat de îndoiala de sine.

YouTuber-ul norvegian ESC Norvegia, psiholog calificat, a declarat că participantul român folosește această practică, interzisă în pornografia din Marea Britanie, pentru a „crea controverse”. El a spus: „Știu ce fac și folosesc un subiect care este acum popular și normalizat prin cultura pornografică, ceea ce este cu adevărat periculos.”

„Ei știu că acesta este un trend și că este super înfricoșător ce se întâmplă.”

Un studiu de anul trecut, scrie publicația britanică, a arătat că mai mult de jumătate dintre persoanele sub 35 de ani au suferit strangulare, aproape o treime crezând în mod eronat că există modalități sigure de a strangula pe cineva.

Numeroase studii au arătat modificări cerebrale la femeile care au fost „sufocate” în mod repetat în timpul actului sexual, inclusiv markeri pentru leziuni cerebrale și perturbări ale emisferelor cerebrale legate de depresie și anxietate .

Aproape jumătate au spus că au experimentat anxietate în timpul sau după ce au fost strangulate, chiar și un moment trecător de strangulare putând duce la probleme de sănătate pe tot parcursul vieții.

SUA ar putea aproba noi livrări de arme americane către Taiwan după vizita lui Donald Trump în China de la sfârșitul acestei luni, au declarat surse care cunosc subiectul pentru Reuters.

Pachetul destinat Taiwanului include, printre altele, și rachete interceptoare avansate. Valoarea acordului s-ar ridica la 14 miliarde de dolari și ar fi cel mai mare din istorie pentru Taiwan, notează Reuters.

Sursele citate de agenția de presă mai spun că acest acord a fost ținut secret înaintea vizitei planificate a lui Trump la Beijing, însă ar putea fi anunțat după ce va reveni în SUA.

Demersurile lui Trump de a asigura un acord comercial favorabil cu Beijingul au stârnit îngrijorări că Washingtonul ar putea reduce sprijinul militar al SUA pentru Taiwan.

Totuși, informațiile surselor citate de Reuters sugerează că administrația americană intenționează să mențină sau chiar să sporească sprijinul pentru Taiwan.

Una dintre surse explicat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că pachetul constă în mare parte din rachete de apărare aeriană PAC-3 și NASAMS.

„Imediat ce președintele [Trump] își dă acordul, acestea sunt gata să fie anunțate oficial. Totul este gata”, a spus sursa, potrivit Reuters.

Alte 6 miliarde de dolari, destinate capacităților de apărare „asimetrice”, ar putea fi anunțate în cadrul unor pachete conexe sau ulterioare, sursa neprecizând concret în ce constă aceste capabilități.

Reacția Beijingului

Reacția Chinei nu a întârziat să apară. În urma apariției informațiilor privind posibile noi livrări de arme americane către Taiwan, Beijingul a solicitat Statelor Unite să înceteze vânzarea de arme către Taipei.

Washingtonul „ar trebui să înceteze vânzările de arme către Taiwan și să ia măsuri concrete pentru a menține dezvoltarea stabilă a relațiilor dintre China și SUA, precum și pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Guo Jiakun, în cadrul unei conferințe de presă periodice la Beijing, care a avut loc vineri, scrie Bloomberg.

Vizita lui Donald Trump în China va avea loc în perioada 31 martie – 2 aprilie, când se va întâlni cu omologul său chinez, Xi Jinping.

Bărbatul britanic, în vârstă de 60 de ani, aflat în vacanță în Dubai, a fost pus sub acuzare după ce poliția ar fi găsit pe telefonul său un videoclip care surprindea un atac cu rachetă iraniană. Potrivit organizației Detained in Dubai, care oferă asistență juridică persoanelor implicate în astfel de cazuri, turistul ar fi șters videoclipul imediat ce a fost confruntat de autorități, însă acest lucru nu a împiedicat deschiderea dosarului penal, arată The Guardian. În total, 20 de persoane sunt acuzate în același caz.

Legea din Emiratele Arabe Unite interzice distribuirea unor astfel de imagini

Autoritățile au invocat legislația privind criminalitatea cibernetică. Aceasta interzice publicarea sau redistribuirea de conținut care ar putea răspândi zvonuri, provoca panică sau afecta securitatea publică. Potrivit rezumatului oficial al cazului, cei acuzați ar fi folosit rețele informatice sau instrumente tehnologice pentru a „difuză, publica sau redistribui știri false, zvonuri sau propagandă provocatoare”.

Radha Stirling, directorul organizației Detained in Dubai, a declarat că formularea acuzațiilor este extrem de vagă. „Acuzațiile sună foarte grave pe hârtie. În realitate, comportamentul incriminat ar putea fi la fel de simplu ca distribuirea sau comentarea unui videoclip care circulă deja online”, a spus ea.

Conform legislației din Emiratele Arabe Unite, persoanele găsite vinovate pot primi până la doi ani de închisoare, amenzi cuprinse între 20.000 și 200.000 de dirhami (aproximativ 4.000–40.000 de lire sterline) sau ambele sancțiuni. Cetățenii străini riscă, de asemenea, expulzarea din țară după executarea pedepsei.

Specialiștii avertizează că legea poate fi aplicată nu doar persoanei care postează inițial materialul, ci și celor care îl redistribuie sau îl comentează.

Reguli mai stricte în contextul conflictului din Orientul Mijlociu

Cazul apare pe fondul tensiunilor crescute din regiune, după atacurile cu drone și rachete lansate de Iran asupra mai multor țări din Golf. Mai multe state din Orientul Mijlociu au introdus restricții stricte privind filmarea și publicarea imaginilor legate de atacuri militare. Mai ales dacă acestea ar putea dezvălui locația impactului sau a sistemelor de apărare.

Autoritățile sunt deosebit de preocupate de imaginile care ar putea indica locațiile unde rachetele sau dronele au fost interceptate sau au lovit ținte. Aceste informații sunt considerate sensibile din punct de vedere militar.

Durata proceselor este una dintre problemele importante cu care se confruntă justiția din România. Victor Alistar, a explicat că volumul mare de activitate al instanțelor este una dintre cauze. „Sunt date oficiale ale Uniunii Europene, nu din România.  Avem o medie de dosare soluționate pe judecători de 2,4 ori mai mare decât media pe judecători din Uniunea Europeană. Media europeană, nu cel mai mic scor. De două ori și jumătate aproape. Este ca și când ai cere unui chirurg care, pe specialitatea lui, poate să facă cinci operații, între zi să facă 12.

Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ admite că din această cauză mai apar și greșeli. Asta și din cauza faptului că posturile de judecători sunt blocate și insuficiente.

„Apar greșeli, apar erori. De ce se întâmplă asta? Pentru că statul nu finanțează accesul cetățenului la justiție, nu finanțează furnizarea serviciului public de justiție. Posturile sunt blocate și oricum sunt insuficiente. S-a mers și s-a fundamentat pe programe finanțate de Uniunea Europeană o schemă de suport a activității judecătorului astfel încât tot volumul de activitate, de când se înregistrează cerere până când ies o hotărâre judecătrească, să fie gestionat cât mai eficient”, a declarat Victor Alistar. 

Cuba a purtat „discuții” cu Statele Unite, a anunțat președintele cubanez Miguel Díaz-Canel, potrivit Le Figaro.

„Aceste discuții au avut ca scop găsirea de soluții, prin dialog, la disputele care există între cele două națiuni ale noastre”, a transmis președintele Cubei.

Miguel Díaz-Canel a făcut anunțul vineri, în timpul unui discurs difuzat la televiziunea națională. El a spus că „oficialii cubanezi au purtat recent discuții” cu reprezentanți ai Statelor Unite.

În ultima perioadă, președintele american Donald Trump a vorbit de mai multe ori despre preluarea amicală a Cubei. Trump a sugerat că administrația sa ar putea să-și îndrepte atenția asupra Havanei atunci când operațiunile militare împotriva Iranului se vor încheia.

„Ar putea fi o preluare amicală. S-ar putea să nu fie o preluare amicală. (…) Nu au energie. Nu au bani. Sunt în mare pericol din motive umanitare și nu vrem să vedem asta”, a declarat Donald Trump.

Aliații lui Trump au vorbit public despre perspectiva ca țara insulară să devină subiectul unei alte decizii majore privind politica externă.

„Următoarea este Cuba”, a declarat senatorul republican Lindsey Graham la Fox News, la scurt timp după ce SUA și Israelul au lansat atacuri împotriva Iranului.

Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei după operațiunea militară din 3 ianuarie de capturare a președintelui venezuelean Nicolás Maduro, un aliat al guvernului cubanez.

Americanii au întrerupt efectiv aprovizionarea Havanei cu petrol venezuelean, au numit guvernul cubanez „o amenințare neobișnuită și extraordinară” și s-au angajat să impună tarife oricărei țări care furnizează petrol Cubei. Confruntată cu numeroase întreruperi de curent și o penurie de combustibil, Cuba a adoptat măsuri de raționalizare pentru a proteja serviciile esențiale.

Friedrich Merz a criticat vineri decizia Statelor Unite de a relaxa temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc, măsură adoptată de Washington pe fondul creșterii prețurilor la energie.

„A relaxa sancțiunile acum, indiferent de motive, considerăm că este greșit”, a declarat Merz în timpul unei conferințe de presă susținute alături de omologul său norvegian, la Andenes, în Norvegia, citat de Der Tagesspiegel.

Merz: problema este prețul petrolului, nu aprovizionarea

Cancelarul german a spus că mai multe state din G7 consideră că o astfel de decizie transmite un semnal greșit, în condițiile în care sancțiunile împotriva Moscovei au fost impuse după invazia Rusiei în Ucraina. El a subliniat că problema actuală este una legată de prețul petrolului, nu de lipsa de aprovizionare, și a cerut explicații suplimentare privind motivele deciziei Washingtonului.

Administrația americană a decis să permită temporar vânzarea unei cantități de petrol rusesc aflat deja în tranzit, pentru a stabiliza piața energetică globală, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a dus la o creștere puternică a cotațiilor petrolului.

Petrolul trece din nou de 100 de dolari pe baril

Prețurile petrolului au depășit din nou pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din regiunea Golfului și al atacurilor asupra transportului maritim din apropierea Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute pentru comerțul global cu energie.

Reiche: presiunea politică din SUA pare foarte mare

Și ministrul german al economiei, Katherina Reiche, a criticat decizia Washingtonului. „Mă îngrijorează că vom continua să alimentăm visteria de război a lui Putin”, a declarat aceasta la Berlin, adăugând însă că presiunea politică internă din Statele Unite pare să fie foarte mare.