Indicatorul, care reflectă dobânda la care băncile din zona euro se împrumută între ele, a încheiat săptămâna cu o rată zilnică de aproximativ 2,522 %, după mai multe sesiuni consecutive de creștere, notează EFE.

Creșterea vine într-un context marcat de volatilitate pe piețele internaționale, alimentată de scumpirea energiei și de temerile legate de inflație.

Piețele reacționează la riscurile energetice

Potrivit analiștilor financiari, evoluția Euribor reflectă reacția anticipată a piețelor la posibilitatea unor întreruperi în aprovizionarea globală cu energie.

O creștere puternică a prețurilor la energie ar putea duce la accelerarea inflației și ar putea determina Banca Centrală Europeană să mențină sau chiar să majoreze dobânzile.

Totuși, experții spun că, dacă tensiunile din Orientul Mijlociu nu se vor amplifica, indicatorul ar putea reveni la intervalul din ultimele luni. Unele estimări indică pentru 2026 un nivel al Euriborului situat aproximativ între 2 % și 2,4 %, în absența unui șoc energetic major.

Ce impact ar putea exista pentru români

În România, majoritatea creditelor ipotecare în lei sunt calculate în funcție de indicatori precum IRCC sau ROBOR.

Totuși, Euriborul rămâne relevant pentru creditele în euro. Potrivit datelor din sistemul bancar, peste 114.000 de credite ipotecare în euro sunt legate de evoluția acestui indicator.

Astfel, o creștere a Euriborului se poate reflecta în rate mai mari pentru persoanele care au împrumuturi cu dobândă variabilă în moneda europeană.

În același timp, evoluția dobânzilor din zona euro influențează indirect și costurile de finanțare pentru bănci, ceea ce poate afecta nivelul dobânzilor pentru creditele noi.

Dobânzile rămân sensibile la evoluțiile geopolitice

Creșterea Euriborului arată cât de rapid pot reacționa piețele la tensiunile internaționale. Conflictul din Orientul Mijlociu, scumpirea energiei și riscurile privind inflația sunt factori care pot influența deciziile de politică monetară în Europa.

Pentru consumatori, aceste evoluții se traduc printr-o perioadă de incertitudine în privința costului creditelor și a dobânzilor.

Premierul de la Chișinău Alexandru Munteanu a spus că statul este primul care trebuie să dea dovadă de disciplină și responsabilitate.

„Într-un context economic internațional tensionat și cu presiuni tot mai mari asupra prețurilor la energie și combustibili, statul trebuie să dea primul exemplu de disciplină financiară și responsabilitate față de banii publici”, a scris Alexandru Munteanu pe Facebook.

El susțune că a cerut tuturor autorităților și instituțiilor bugetare să instituie un control strict al cheltuielilor și să revizuiască planurile de achiziții pentru anul 2026.

Șeful Guvernului spune că achizițiile care nu sunt de necesitate critică vor fi reduse cu cel puțin 10%, iar cheltuielile pentru transportul de serviciu și numărul unităților de transport vor fi diminuate cu cel puțin 20%.

„Resursele publice trebuie concentrate acolo unde este cu adevărat nevoie: în infrastructură, în funcționarea serviciilor esențiale ale statului și în menținerea stabilității economice”, arată premierul.

La începutul lunii martie, Guvernul de la Chișinău a decis declararea stării de alertă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile.

Inițiativa a fost lansată de președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, și urmărește să le permită eurodeputatelor însărcinate sau care au născut recent să aibă posiblitatea de a desemna un coleg care să voteze în numele lor, arată Euractiv.

Vorbim despre un mecanism care ar urma să fie valabil pentru o perioadă de trei luni înainte de naștere și șase luni după, atunci când deputatele nu pot participa fizic la vot, inclusiv la sesiunile plenare de la Strasbourg.

Deputatele europene ajung adesea să rateze voturi pentru că sunt în concediu de maternitate

În prezent, europarlamentarele însărcinate sau proaspete mame ajung adesea să rateze voturi importante timp de luni de zile, mai ales în situațiile în care nu pot călători la lucrările legislativului european.

Parlamentara liberală daneză Sigrid Friis a salutat decizia, subliniind că ea însăși a ratat votul Parlamentului care aproba schimbarea regulilor anul trecut, deoarece se afla în concediu de maternitate.

„Astăzi, mă bucur că am reușit să acordăm concediu de maternitate europarlamentarelor.

Mâine, vom continua lupta pentru extinderea acestui drept fundamental la toate tipurile de părinți”, a declarat aceasta.

Germania s-a abținut

La reuniunea de vineri, 26 de state membre au susținut măsura, în timp ce Germania s-a abținut, invocând preocupări juridice legate de modificarea legislației electorale a UE.

Totuși, această abținere nu este așteptată să întârzie adoptarea noilor reguli, care urmează să fie aprobate oficial de miniștrii europeni marți, la Bruxelles.

După adoptarea politică a deciziei, toate parlamentele naționale ale statelor membre vor trebui să ratifice modificările, iar în Parlamentul European va avea loc și o ultimă etapă administrativă.

Propunerea a generat însă dezbateri privind extinderea regulilor

Danemarca, Suedia și Olanda au dorit ca dreptul de vot prin procură să fie acordat și eurodeputaților care devin tați.

Olanda a propus, de asemenea, ca regulile să se aplice și parlamentarilor care suferă de boli pe termen lung.

Potrivit unor diplomați europeni, Ungaria și Italia au blocat extinderea măsurilor la alte categorii decât europarlamentarele.

Într-o declarație pregătită pentru reuniunea miniștrilor de marți, guvernul suedez afirmă că salută decizia ca „un pas pozitiv către promovarea egalității de gen și a unor condiții de muncă prietenoase cu familia pentru eurodeputați”.

Totuși, Stockholmul consideră că regulile ar fi trebuit să fie mai largi și să includă, pe lângă mamele care au născut recent, și celălalt părinte al nou-născutului.

„Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) anunță lansarea platformei ROePAS, producție a versiunii Beta pentru testarea de către cetățeni, mediul de afaceri și instituții publice a infrastructurii digitale naționale dedicată furnizării și gestionării serviciilor publice electronice. Platforma este disponibilă la https://roepas.ro/ro/ și oferă cetățenilor și mediului de afaceri acces centralizat și sigur la informații, proceduri online și servicii de asistență”, se arată în comunicatul de vineri al ADR. 

Finanțare prin PNRR

Platforma face parte din proiectul „Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul componentei dedicate transformării digitale. 

„Platforma se integrează cu inițiative europene precum Single Digital Gateway și YourEurope, facilitând fluxuri electronice integrate și schimbul transfrontalier de documente administrative prin aplicarea principiului Once-Only”, se mai arată în comunicat. 

Funcții și migrarea datelor

Platforma include mai multe funcționalități principale, printre care acces centralizat la servicii digitale, servicii publice standardizate la nivel local, autentificare electronică prin eIDAS și ROeID, dar și instrumente de asistență precum chatbot, sistem de ticketing și mecanisme de feedback.

Platforma este integrată cu mai multe instituții publice, iar peste 5.000 de proceduri existente sunt migrate din fostul portal Punctul de Contact Unic Electronic.

Portalul este structurat pe trei componente principale: una dedicată cetățenilor și mediului de afaceri, pentru depunerea cererilor online și obținerea documentelor; una pentru instituțiile publice, care permite gestionarea serviciilor digitale și a fluxurilor administrative; și o componentă de administrare a platformei. 

Instituțiile publice se pot integra în ROePAS fie prin utilizarea exclusivă a portalului, fie prin conectarea propriilor sisteme interne prin API-uri, fie prin redirecționarea către portalurile proprii. 

În perioada următoare, ADR va continua procesul de integrare cu autoritățile și instituțiile publice, care trebuie să verifice și să actualizeze procedurile și informațiile din fostul PCUE. 

Nevoia de feedback

„Echipa de implementare încurajează, în această perioadă, transmiterea de feedback din partea instituțiilor și utilizatorilor. Platforma a fost lansată în versiune beta tocmai pentru a permite îmbunătățirea continuă a experienței de utilizare”, se mai arată în comunicat. 

Ancheta Reuters arată că identitatea lui Banksy a fost dezvăluită în mod corect în 2008 de tabloidul britanic The Mail on Sunday . Jurnaliștii publicației au scris la acea vreme că ancheta lor de un an „a fost cât se poate de aproape de a dezvălui” identitatea artistului stradal.

Ancheta Reuters arată că Robert Gunningham și-ar fi schimbat numele după articolul din 2008 din The Mail on Sunday.

„Robin Gunningham nu există. Numele pe care l-ai menționat l-am omorât acum mulți ani”, a declarat pentru Reuters fostul manager al lui Banksy, Steve Lazarides.

În timpul anchetei, jurnaliștii Reuters au vorbit cu un număr mare de persoane, au analizat diverse documente și amprentele digitale ale lui Banksy.

Principala pistă: arestarea din 2000

Bansky în 2000/ Foto @stevelazarides

Una dintre principalele piste a fost arestarea artistului în 2000.

Poliția din New York l-a reținut pe Banksy pentru graffiti-ul de pe un panou publicitar postat pe strada Hudson nr. 675. Robin Gunningham a recunoscut totul atunci, relatează Reuters. Numele artistului este menționat în mod repetat în documentele instanței și ale poliției legate de arestare.

Numele lui David Jones, potrivit Reuters, a apărut însă atunci când artistul a călătorit în Ucraina pentru a crea o serie de picturi murale în 2022.

Episodul Ucraina

Surse Reuters „familiarizate cu procedurile de imigrare” din Ucraina au raportat că un bărbat pe nume Jones a trecut granița cu solistul trupei Massive Attack, Robert Del Naja, care a fost implicat în crearea seriei de graffiti.

O altă sursă Reuters a raportat că data nașterii înscrisă pe pașaportul lui Jones corespundea cu cea a lui Robin Gunningham. Era aceeași. 

Ca atare, David Jones era Robin Gunningham. Banksy, originar din Bristol. Un secret, atent păstrat timp de decenii, a fost devoalat.

„Ar fi fost o neglijență din partea lor să nu facă asta mai devreme sau mai târziu. Există, cu siguranță, o ironie istorică, dar nimic șocant. Când Stalin este la putere, Hrușciov este în cădere”, a declarat Nina Hrușciova, profesor la The New School din New York, pentru Reuters. 

Statul rus a motivat decizia prin faptul că Nina Hrușciova ar fi răspândit informații false despre politicile rusești și s-a opus „operațiunii militare speciale”, numele dat de Kremlin Războiului din Ucraina. 

Statutul de „agent străin” impune restricții birocratice oneroase și obligă persoanele vizate să aplice un avertisment specific pe orice postare sau publicație, însă o parte importantă a opozanților își arată statutul ca un semn de onoare. 

Nikita Hrușciov, străbunicul Ninei a condus Uniunea Sovietică de la moarte lui Stalin din 1953 până la înlăturarea sa din 1964. În acest timp Hrușciov a cedat Crimeea Ucrainei, în 1954, a denunțat ideologia stalinistă în cadrul Congresului Partidului Comunist din Uniunea Sovietică din 1956 și a luat parte la Criza Rachetelor din Cuba (1962), moment în care lumea s-a aflat în pragul unui război nuclear.

„Finalul va fi când voi simți, în sinea mea”

„Suntem mult înaintea planificării. Mult, mult înainte a ceea ce plănuisem. (…) Îi vom foarte lovi puternic săptămâna viitoare. Trebuie să vedeți ce se va întâmpla în următoarele zile”, avertizează președintele SUA, Donald Trump.

„Nu va mai dura mult” spune el. „Când vei ști că este finalul?”, a fost întrebat președintele SUA. „Când voi ști că este finalul? Când voi simți. Voi simți sinea mea”, a răspuns Trump.

De ce nu protestează iranienii? Când pică regimul?

Liderul american spune că nu este suprins că iranienii nu ies pe stradă să protesteze împotriva regimului, pentru că sistemul de la Teheran controlează încă țara:

„Îmi spui că sunt oameni cu mitraliere care împușcă.  Spun că oricine protestează va fi omorât pe stradă.  Au, literalmente, oameni pe străzi care mitraliază oamenii dacă aceștia vor să protesteze, bine? E un prag destul de ridicat ca să poți spune: „Vreau să ies în stradă și să protestez”.

Președintele SUA a fost întrebat de jurnalist când crede că va pica regimul de la Teheran. Trump a răspuns:

„Se va întâmpla, dar probabil că nu imediat. Cine să facă asta? Au oameni cu mitraliere care împușcă oamenii dacă vor să protesteze”.

Șeful administrației americane spune că administrația de la Teheran va fi într-o „stare tot mai proastă” iar America are „muniție nelimitată”, contrazicând rapoartele media internaționale.

Trump a dezvăluit în emisiune spune că SUA are imagini despre oamenii care au împușcat protestatarii în Iran. „Este vorba de 32.000 de oameni. Ne vom ocupa de ei”, avertizează șeful administrației de la Washington, dar după ce se termină războiul.

„Încercăm să fim amabili cu Iranul”

Donald spune că administrația SUA ar putea desfășura bombardamente și asupra altor zone de infrastructură iraniene, dar este „politicoasă”, nu vrea să distrugă Iranul de tot:

„Suntem politicoși. Pot să distrugem anumite obiective în următoarea oră.

Într-o oră, veți citi despre scoaterea din funcțiune a centralelor electrice care produc electricitate. Am putea face lucruri care ar fi atât de rele încât națiunile nu ar mai putea fi niciodată reconstruite. Nu facem asta. Încercăm să fim amabili în privința asta”.

Președintele american a fost întrebat de jurnalistul Fox și despre problema pantofilor din Casa Albă pe care îi oferă cadou oficialilor.

„Când îmi spun că au o problemă, le spun: „Stai să-ți iau o pereche de pantofi”. Se pare că merge destul de bine. Acum arată toți elegant și drăguți.

Nu-mi place niciodată ca membrii Cabinetului să intre în casă în pantofi sport. Pantofii sport sunt minunați, dar nu vreau ca membrii Cabinetului să poarte pantofi sport, așa că le voi lua o pereche de pantofi. Este un cadou de la Donald Trump”, declară liderul SUA.

„Nu avem nevoie de ajutorul Ucrainei”

Trump crede că Vladimir Putin, liderul rus, „ajută puțin”  Iranul, dar și SUA ajută Ucraina. „Și China ar spune același lucru”, recunoaște Trump.

„Ei o fac și noi o facem, ca să fim corecți”, spune liderul de la Casa Albă.

Întrebat de ajutorul pe care Ucraina îl oferă SUA în lupta împotriva dronelor iraniene, Donald Trump a spus că America n-are nevoie de ajutorul Kievului.

„Nu avem nevoie de ajutorul lor în apărarea împotriva dronelor. Știm mai multe despre drone decât oricine.  De fapt, avem cele mai bune drone din lume”, susține Trump.

Potrivit comunicatului de presă emis vineri de Ministerul Mediului, bugetul instituției a fost stabilit la 5.9 miliarde de lei, iar potrivit ministreri Diana Buzoianu, aceasta creștere bugetare arată o orientare către investiții din fonduri europene. 

„Bugetul MMAP pentru  acest an evidențiază o orientare clară către investiții și proiecte cu finanțare europeană și prin PNRR, dar și o gestionare eficientă a cheltuielilor de funcționare, care rămân reduse, în raport cu totalul bugetului”, transmite Diana Buzoianu, subliniind că prioritățile instituției vor fi finalizarea proiectelor prin PNRR și continuitatea proiectelor care și-au pierdut finanțarea europeană. 

Prin alocările PNRR, ministerul va finanța înființarea a 218 centre de colectare cu aport voluntar, 60 de insule ecologice digitalizate și 10 centre integrate pentru aglomerările urbane. 

„De asemenea,  de la bugetul de stat, vor fi finanțate și o serie de proiecte care nu mai beneficiază de finanțare din PNRR, respectiv: îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulărilor nepermanente Cuceu (județul Sălaj), Rovinari (județul Gorj), a acumulării Surduc (județul Timiș), a acumulării Frumoasa (județul Harghita) și pentru lucrările de conservare a Lacului Roşu (judeţul Harghita)”, se mai arată în comunicat. 

În domeniul managementului infrastructurii și resurselor de apă au fost alocate aproximativ 1,3 miliarde de lei pentru proiecte de prevenire a inundațiilor, asigurarea resurselor de apă, reducerea eroziunii costiere, delimitarea albiilor minore și asigurarea stocurilor de materiale pentru intervenții în caz de calamități. 

Domeniul silvic beneficiază de 274 milioane de lei, fonduri ce acoperă compensații pentru proprietarii de păduri de protecție, extinderea drumurilor forestiere și realizarea perdelelor forestiere. 

În paralel, 659 milioane de lei sunt direcționate către protecția mediului, cu focus pe modernizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) și a aplicației mobile „Calitate Aer”. 

Prețul depășește recordul anterior de 6,01 milioane de dolari, stabilit în 2020 pentru chitara Martin D-18E cu care Kurt Cobain a cântat la concertul „MTV Unplugged” al trupei Nirvana, cu câteva luni înainte de moartea sa, scrie The New York Times.

Instrumentul a fost cumpărat joi de un ofertant online, după o licitație de 21 de minute, a declarat Angela Montefinise, purtătoare de cuvânt a casei de licitații Christie’s.

Potrivit Christie’s, Gilmour a cumpărat chitara „The Black Strat” în 1970, de la magazinul Manny’s Music din Manhattan.

Instrumentul are urme vizibile de uzură, după decenii în care a fost una dintre chitarele preferate ale artistului. Gilmour a folosit-o la înregistrările Pink Floyd și în numeroase concerte, între 1972 și 1983.

În acea perioadă, trupa britanică a lansat unele dintre cele mai cunoscute albume ale sale: „The Dark Side of the Moon”, „Wish You Were Here”, „Animals”, „The Wall” și „The Final Cut”.

După aceea, muzicianul a renunțat la ea timp de aproximativ două decenii, în favoarea unei alte Stratocaster. A revenit însă la acest instrument în 2014, pentru înregistrarea ultimului album Pink Floyd, „The Endless River”.

Chitara a fost scoasă la licitație din colecția lui Jim Irsay, miliardarul care a deținut echipa Indianapolis Colts până la moartea sa, anul trecut. Irsay cumpărase instrumentul în 2019, tot la Christie’s, pentru puțin peste 5 milioane de dolari.

Cei peste 7.400 de candidați români înscriși plasează România pe locul 7 în Uniunea Europeană ca număr total de înscrieri.

Oana Țoiu anunță că Ministerul de Externe îi va sprijini pe candidați cu sesiuni de pregătire.

Ministra spune că astfel va contribui la promovarea unei reprezentări sporite a cetățenilor români în cadrul instituțiilor europene.

„Pentru acest obiectiv care poate crește profilul european al României, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul European din România facilitează pregătirea candidaților români în perspectiva concursului EPSO – Administratori (AD5) și va organiza o serie de sesiuni online, gratuite.
Cei care și-au depus candidatura pentru competiția EPSO și care sunt interesați să participe la această pregătire, sunt rugați să completeze chestionarul de mai jos până la data de 17 aprilie 2026. https://forms.gle/Q5aQ1sRi2kxgkj4f7”, a transmis vineri Oana Țoiu.