Cum a fost luată decizia atacării Iranului? Telefonul dintre Trump și Netanyahu care a schimbat Orientul Mijlociu

Lunea trecută, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu l-a sunat pe președintele SUA, Donald Trump să-i ofere un „pont de primă mână”: liderul suprem al Iranului și principalii săi consilieri urmau să se întâlnească într-un singur loc din Teheran sâmbătă dimineață, dezvăluie în exclusivitate Axios.

Telefonul din 23 februarie

Premierul Israelului discutând la telefon cu Donald Trump. Foto: birou premier Israel

„Ar putea fi uciși cu toții într-un singur atac aerian devastator” , i-a spus Netanyahu lui Trump și echipei sale, potrivit a trei surse informate despre discuție.

Apelul din 23 februarie — purtat în Situation Room a Casei Albe și neraportat până acum — a fost un moment crucial care a pus în mișcare războiul din Iran.

Ayatollahul Ali Khamenei și cercul său apropiat erau ținte „irezistibile” ale unor oportunități pe care nici Trump, nici Netanyahu nu au vrut să le rateze.

Trump înclina să atace Iranul, înainte de a afla noile informații despre Khamenei. Ceea ce nu decisese era când. Dar…a sunat Netanyahu.

Trump și Netanyahu au discutat la telefon de 15 ori în 2 luni

Apelul telefonic din 23 februarie a făcut parte dintr-un interval de luni de coordonare intensă între cei doi lideri, care s-au întâlnit de două ori și au vorbit telefonic de 15 ori în cele două luni premergătoare războiului, potrivit oficialilor americani și israelieni, dezvăluie Axios.

SUA și Israelul luaseră în considerare atacul cu o săptămână mai devreme decât sâmbătă, dar l-au amânat de mai multe ori: din motive de informații, situația operațiunilor din teren, inclusiv vremea nefavorabilă.

CIA a confirmat informațiile lui Netanyahu. Trump a evitat să pomenească Iranul la discursul despre starea națiunii ca să nu pună în gardă Iranul

O verificare inițială a CIA, efectuată la indicațiile lui Trump, a confirmat informațiile despre Khamenei adunate de serviciile de informații militare israeliene.

Pregătirile s-au accelerat când Trump i-a spus lui Netanyahu că va lua în considerare să meargă mai departe singur. În noapte următoare, Trump urma să țină discursul despre starea națiunii.

Oficialii americani au declarat pentru Axios că Trump a luat o „decizie deliberată” de a nu se concentra excesiv asupra Iranului pentru a nu-l speria pe ayatollah și a-l împinge în clandestinitate înainte de executarea atacului.

Până joi, CIA „confirmase pe deplin că acești oameni urmau să fie cu toții împreună și că trebuia să profităm de acest lucru”, a declarat o sursă.

Negocierile eșuau

 

În aceeași zi, trimișii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au sunat de la Geneva după ore întregi de discuții cu oficiali iranieni și au emis un verdict direct: negocierile nu duceau nicăieri.

„Dacă decideți că vreți să faceți diplomație, vom insista și vom lupta pentru a obține o înțelegere. Dar acești oameni ne-au arătat că nu sunt dispuși să încheie acordul care vă va satisface”, a declarat un oficial american care are cunoștință directă despre apel, conform căruia i s-a spus lui Trump.

Trump era acum convins de două lucruri: informațiile erau solide, iar diplomația era moartă. Vineri, la ora 15:38 EST, a dat ordinul final de atac.

11 ore mai târziu, bombele au căzut asupra Teheranului, Khamenei a fost ucis și războiul a început.

Sursele spun că Trump îl consideră pe Netanyahu un partener apropiat și sincer deschis la sfaturile sale privind Iranul — dar era, de asemenea, hotărât să epuizeze mai întâi diplomația.

„O parte a Situation Room negocia, iar cealaltă parte făcea planuri militare comune” cu Israelul, a declarat un oficial american. „El evalua ambele lucruri tot timpul.”

 După criticile aduse SUA că ar fi fost atrase în război de Israel , secretarul de stat Marco Rubio a insistat marți că această operațiune „trebuia să aibă loc oricum” și că a fost pur și simplu „o chestiune de moment”.

„Acest weekend a reprezentat o oportunitate unică de a lua măsuri comune împotriva acestei amenințări”, a declarat el reporterilor de pe Capitol Hill. „Ne-am dorit ca acest lucru să aibă succes maximum.”

Trump voia să atace din ianuarie. Israelul a cerut amânare. Ulterior, planul s-a schimbat

Premierul Israelului Foto: birou premier Israel

„Trump voia să atace mai devreme – la începutul lunii ianuarie. Bibi a fost cea care a cerut amânarea”, a declarat un oficial israelian, subliniind că momentul ales a fost „pe deplin coordonat”, „înțelegându-se că va fi efectuat în comun”.

Planul inițial prevedea un atac la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, oferind administrației timp să obțină sprijin public. Netanyahu a insistat pentru a acționa mai rapid, a declarat un oficial american pentru Axios.

Oficialul a declarat că Netanyahu a început să „agite” și să avertizeze că liderii opoziției iraniene care se adăpostesc în case sigure sunt în pericol de a fi uciși de regim.

Donald Trump a respins marți orice sugestie că Netanyahu ar fi luat decizia atacului și ulterior SUA ar fi urmat Israelul.

„Purtam negocieri cu acești nebuni și eram de părere că ei vor ataca primii. Eram convins. Dacă e să spun ceva, eu sunt cel care aș fi putut forța Israelul”, spus Trump.

Vatican: Ridurile nu te fac mai puțin iubit de Dumnezeu. Document împotriva obsesiei pentru frumusețe

Textul aprobat de Papa Leon avertizează că progresele în chirurgia estetică schimbă profund relația omului cu propriul corp, transmite Reuters.

Urmarea este un „cult al corpului” care împinge spre o căutare frenetică a siluetei perfecte, mereu tinere și frumoase.

Comisia avertizează că schimbarea corpului „în funcție de gusturile momentului” duce la o situație paradoxală: corpul ideal este exaltat, în timp ce corpul real nu este iubit.

Ce permite și ce interzice Biserica

Biserica Catolică nu interzice explicit chirurgia estetică. Învățătura sa spune că trupul uman este creat după chipul lui Dumnezeu. Catolicii nu ar trebui să recurgă la astfel de proceduri doar pentru a-și satisface vanitatea.

Același document avertizează și asupra riscurilor inteligenței artificiale, care „riscă să scape de sub controlul rațiunii umane”.

Comisia și-a exprimat îngrijorarea față de un viitor în care oamenii ar putea opta pentru implanturi mecanice, devenind asemănători cu „cyborgii”.

Federația Română de Baschet lansează un program de sprijin pentru sportivii aflați la final de carieră

„Tranziția de la sportul de performanță către o nouă etapă profesională poate fi o provocare. Prin această inițiativă, Federația își propune să fie alături de foștii sau actualii sportivi aflați la final de drum competițional, sprijinindu-i în identificarea oportunităților de dezvoltare profesională, fie în domeniul sportiv, fie într-un domeniu complet nou”, se arată în comunicatul Federației Române de Baschet.

Reprezentanții Federației subliniază că experiența acumulată în sport – „disciplina, munca în echipă, leadershipul și capacitatea de a performa sub presiune” – constituie competențe valoroase și în afara terenului de joc. Proiectul urmărește transformarea acestor abilități într-o bază solidă pentru o nouă carieră.

Pentru a construi programe adaptate realităților sportivilor, FRB invită baschetbaliștii și baschetbalistele aflați la final de carieră, sportivii care iau în calcul retragerea, precum și foștii jucători interesați de reconversie profesională să completeze un chestionar de identificare a nevoilor de formare, publicat pe site-ul forului național.

Termenul-limită pentru completarea chestionarului este 8 martie.

„Prin acest demers, Federația Română de Baschet își reafirmă angajamentul de a investi în oameni, dincolo de terenul de joc, sprijinind sportivii și după finalul carierei competiționale”, mai precizează reprezentanții FRB.

Elon Musk depune mărturie într-un proces pentru acuzațiile că a redus valoarea acțiunilor Twitter înainte de achiziție

Procesul a fost intentat în octombrie 2022 la Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul de Nord din California în numele acționarilor Twitter care au vândut acțiunile între 13 mai și 4 octombrie 2022, cu câteva săptămâni înainte de finalizarea achiziției Twitter de către Musk, potrivit AP.

Acesta susține că Elon Musk a încălcat legile federale privind valorile mobiliare prin faptul că a făcut declarații publice false, care „au fost calculate cu atenție pentru a reduce prețul acțiunilor Twitter”.

Miliardarul a ajuns la o înțelegere pentru a cumpăra Twitter în aprilie 2022. Pe 13 mai, însă, el și-a declarat planul „temporar suspendat” și a spus că trebuie să identifice numărul de spam și conturi false de pe platformă. Acțiunile Twitter s-au prăbușit ca urmare. Câteva zile mai târziu, el a scris pe Twitter că înțelegerea „nu poate continua” și a susținut că aproape 20% din conturile Twitter erau „false”, conform procesului.

Musk a mai ajuns în instanță pentru alte acuzații

Nu este prima dată când Musk ajunge în instanță pentru a se apăra împotriva acuzațiilor de păcălire a investitorilor cu postările sale de pe rețelele sociale. În urmă cu trei ani, Musk a petrecut aproximativ opt ore depunând mărturie într-un proces federal din San Francisco despre planurile sale de a cumpăra Tesla – producătorul de automobile electrice pe care îl conduce și în prezent ca o companie listată la bursă – pentru 420 de dolari pe acțiune, într-o tranzacție propusă în 2018, care nu s-a materializat niciodată. Un juriu format din nouă membri l-a absolvit pe Musk de orice faptă ilegală în acel caz.

Belgia va continua să aplice restricții solicitanților de azil, în ciuda deciziei instanței

Într-o hotărâre pronunțată săptămâna trecută, Curtea Constituțională a țării a suspendat o politică care restricționa primirea în Belgia a solicitanților de azil care au beneficiat deja de protecție într-un alt stat membru al UE, potrivit Politico.

Curtea a afirmat că limitarea asistenței oferite solicitanților de azil „le poate cauza [acestora] un prejudiciu grav, dificil de reparat” și poate încălca legislația UE. Ea a sesizat Curtea de Justiție a UE cu privire la această politică.

Însă, într-o declarație făcută miercuri, Van Bossuyt a susținut că legislația belgiană permite continuarea aplicării acestei politici, afirmând: „Vom recurge, desigur, la aceste opțiuni legale. Acest lucru este important pentru a reduce și mai mult afluxul și a evita supraîncărcarea sistemului de primire”.

Van Bossuyt, membru al partidului naționalist flamand N-VA al prim-ministrului Bart De Wever, a insistat că măsura este deja în conformitate cu legislația UE și că va avea o bază și mai solidă odată cu punerea în aplicare, începând cu 12 iunie, a noului pact al blocului privind migrația și azilul, care va schimba modul în care continentul procesează și relochează solicitanții de azil.

„Atunci vom avea posibilitatea de a aborda și mai explicit problema azilului și a „cumpărării” de drepturi de primire”, a susținut Van Bossuyt.

Ea a afirmat că măsurile luate de Belgia au redus cu 83 % numărul persoanelor care au venit în Belgia și care au primit protecție în altă parte între septembrie și decembrie anul trecut, comparativ cu aceeași perioadă din 2024.

Curtea Constituțională a suspendat, de asemenea, o măsură care înăsprește dispozițiile privind reîntregirea familiei.

Slovacia oprește livrările de electricitate de urgență către Ucraina

Guvernul Slovaciei a aprobat miercuri rezilierea contractului privind livrările de electricitate de urgență către Ucraina, potrivit publicației slovace Denník N, citată de Ukrainska Pravda. Solicitarea de reziliere unilaterală a contractului dintre operatorul slovac al rețelei de transport al energiei electrice, SEPS, și Ukrenergo, operatorul sistemului energetic al Ucrainei, a fost înaintată de premierul slovac Robert Fico.

Informația a fost confirmată de directorul operatorului de transport al energiei electrice SEPS, Martin Magát.

„Compania de stat de electricitate va rezilia contractul pentru livrările de energie electrică de urgență cu compania ucraineană Ukrenergo”, a declarat Magát după ședința guvernului.

Premierul slovac avertizase Kievul

Șeful operatorului rețelei electrice din Slovacia a declarat că Ucraina a primit ultima dată energie electrică de urgență în luna ianuarie. El a precizat că autoritățile de la Kiev au solicitat livrări de electricitate de urgență după ce Slovacia anunțase deja că le interzice și că cererile nu au fost onorate.

Recent, Fico a transmis într-o postare pe X că își va respecta promisiunea de a opri ajutorul de urgență cu energie electrică pentru Ucraina dacă nu va fi reluat tranzitul petrolului rusesc prin conducta Druzhba. „Am îndeplinit ceea ce am declarat sâmbătă: Dacă livrările de petrol către Slovacia nu sunt reluate până luni (23 februarie 2026 n.r.), voi cere companiei SEPS, societate pe acțiuni deținută de stat, să oprească livrările de energie electrică de urgență către Ucraina”, a scris acesta.

Capacitate record de import

Compania ucraineană Ukrenergo, la solicitarea căreia SEPS este obligată să ofere asistență de urgență în baza acordurilor dintre operatorii de sistem, utilizează acest mecanism pentru echilibrarea sistemului energetic atunci când capacitatea internă de producție este insuficientă.

Începând cu 3 ianuarie 2026, Ucraina și Republica Moldova pot importa împreună până la 2,45 gigawați de energie electrică din statele Uniunii Europene, acesta fiind cel mai ridicat nivel permis de la conectarea sistemului energetic ucrainean la rețeaua europeană ENTSO-E. O mică parte din această capacitate este folosită de Republica Moldova, astfel că pentru Ucraina rămân disponibili aproximativ 2,1 gigawați pentru importuri de energie electrică din UE.

Ucraina: sistemul nu e afectat

După invazia Rusiei, în anul 2022, Ucraina a fost conectată la rețeaua electrică europeană ENTSO-E, ceea ce îi permite să importe energie electrică din statele Uniunii Europene și să primească sprijin pentru stabilizarea sistemului energetic în situații de criză.

Beneficiind de această conexiune, operatorul ucrainean Ukrenergo a declarat anterior că oprirea livrărilor de electricitate de urgență din Slovacia nu va afecta funcționarea sistemului energetic unificat al Ucrainei.

Disputa pe tranzitul petrolului continuă

Decizia guvernului slovac a fost luată după întreruperea livrărilor de petrol rusesc către Slovacia prin conducta Druzhba pe teritoriul Ucrainei. Guvernul de la Bratislava susține că Ucraina întârzie voit reluarea tranzitului de petrol prin conducta Druzhba, în timp ce autoritățile de la Kiev spun că livrările au fost întrerupte din cauza avariilor provocate de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice.

Și premierul Ungariei, Viktor Orbán, a amenințat la rândul său că ar putea opri livrările de electricitate către Ucraina. Anterior, Budapesta și Bratislava au suspendat și exporturile de motorină către Ucraina, pe fondul disputei privind tranzitul de petrol prin conducta Druzhba.

Premierul canadian susține „cu regret” loviturile împotriva Iranului

Premierul canadian, Mark Carney, a declarat că susține recentele lovituri împotriva Iranului, dar a precizat că este o poziție pe care o adoptă „cu regret”. În timpul vizitei sale la Sydney, Australia, Carney a cerut tuturor părților implicate să reducă rapid tensiunile din conflictul în escaladare, scrie BBC.

Declarațiile vin după ce Statele Unite și Israelul au lansat lovituri asupra unor ținte iraniene la finalul săptămânii trecute. Iranul a răspuns prin lansarea de rachete și drone către Israel și către state din Golf aliate cu Washingtonul.

Carney a avertizat că actuala criză reflectă probleme mai profunde ale ordinii internaționale de securitate.

Canada susține acțiunea împotriva Iranului, dar cere prudență

Premierul canadian a spus că ambițiile nucleare ale Iranului reprezintă de mult timp o amenințare globală serioasă. El a argumentat că un Iran dotat cu arme nucleare ar reprezenta un „pericol major” pentru securitatea internațională.

De asemenea, liderul canadian a descris regimul iranian drept unul dintre cei mai mari exportatori de terorism din lume. Totuși, Carney a criticat modul în care s-au desfășurat operațiunile militare.

El a afirmat că Statele Unite și Israelul au lansat loviturile fără a se consulta cu aliații și fără a implica Organizația Națiunilor Unite. Carney a subliniat că o coordonare internațională este esențială în fața amenințărilor globale de securitate.

„Nimeni nu are un program nuclear civil îngropat la aproape doi kilometri sub deșert”, a declarat Carney în timpul briefingului. El a spus că astfel de instalații ridică semne serioase de întrebare cu privire la intențiile nucleare ale Iranului.

Tensiuni în creștere în Orientul Mijlociu

Cea mai recentă escaladare urmează ani de confruntări între Iran și statele aliniate Occidentului în regiune. Atacurile recente au alimentat temerile că actualul conflict ar putea escalada într-un război regional mai amplu.

Replica Iranului cu rachete și drone a vizat Israelul și mai multe state din Golf aliate cu Statele Unite. Analiștii avertizează că o escaladare continuă ar putea destabiliza piețele energetice și securitatea regională.

Carney a cerut tuturor părților implicate să acționeze rapid pentru a preveni o nouă escaladare militară.

Canada încearcă și repararea relațiilor cu India

În timpul aceleiași vizite, Carney a răspuns și la întrebări despre relațiile cu India. El a descris discuțiile recente cu premierul Narendra Modi drept „deschise” și constructive.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat după ce Canada a acuzat India de implicare într-un asasinat din 2023. India a respins ferm acuzațiile, ceea ce a declanșat o criză diplomatică între cele două guverne.

În ciuda tensiunilor, Canada și India au anunțat recent noi acorduri privind energia nucleară și mineralele critice.

Oficialii spun că reluarea dialogului diplomatic este importantă pentru comerț, cooperare în materie de securitate și stabilitate regională.

Studiu: Secretul „super-vârstnicilor” care ar putea ajuta la întârzierea Alzheimerului

Un nou studiu, publicat în revista Nature, arată că persoanele numite „super-vârstnici” produc mult mai multe celule nervoase noi decât alți oameni de aceeași vârstă. Aceștia sunt vârstnici care își păstrează memoria excepțională la peste 80 de ani, potrivit ScienceAlert.

Descoperirea oferă indicii importante despre modul în care memoria poate fi păstrată și despre prevenirea bolii Alzheimer.

Oamenii de știință au descoperit că acești super-vârstnici își păstrează memoria excepțională deoarece creierul lor continuă să producă neuroni noi. Studiul sugerează că neurogeneza (procesul de formare a noilor neuroni) ar putea juca un rol esențial în menținerea funcțiilor cognitive odată cu înaintarea în vârstă.

Cercetătorii au analizat mostre de creier de la 38 de persoane din mai multe grupuri de vârstă și sănătate. Rezultatele arată că super-vârstnicii au un număr mult mai mare de celule nervoase aflate în dezvoltare decât adulții în vârstă obișnuiți.

Experții spun că descoperirea ar putea schimba modul în care înțelegem îmbătrânirea creierului. De asemenea, ar putea oferi indicii noi pentru prevenirea Alzheimerului și a altor forme de demență.

Ce îi face diferiți pe super-vârstnici

Super-vârstnicii sunt persoane care își mențin o memorie neobișnuit de puternică chiar și la 80 sau 90 de ani. Oamenii de știință au analizat țesut cerebral post-mortem provenit din cinci grupuri: tineri adulți, vârstnici sănătoși, super-vârstnici și persoane cu Alzheimer.

Cercetătorii s-au concentrat asupra hipocampului, regiunea creierului responsabilă pentru învățare și memorie.Ei au analizat aproape 356.000 de nuclee celulare pentru a urmări etapele dezvoltării neuronilor.

Studiul a identificat trei etape importante ale neurogenezei. Acestea includ celule stem, neuroblaste aflate în proces de transformare în neuroni și neuroni imaturi aproape funcționali.

Rezultatele au arătat că super-vârstnici aveau aproximativ de două ori mai mulți neuroni imaturi decât alți vârstnici. Cercetătorii cred că această producție continuă de neuroni ajută la menținerea unei memorii puternice.

O dezbatere lungă despre creșterea neuronilor la adulți

Timp de decenii, oamenii de știință au dezbătut dacă adulții pot genera neuroni noi. Teoria tradițională susținea că oamenii se nasc cu un număr fix de celule nervoase.

În 1998, un studiu important a contestat această idee și a sugerat că neurogeneza continuă la adulți. Cercetările ulterioare au susținut sau au contestat această ipoteză, menținând dezbaterea deschisă.

Noile descoperiri oferă dovezi puternice că dezvoltarea neuronilor continuă și la vârste înaintate. Cercetătorii spun că acest proces ar putea explica de ce unele persoane îmbătrânesc mai bine din punct de vedere cognitiv.

Alzheimerul arată modelul opus

Studiul a evidențiat și diferențe importante la persoanele cu Alzheimer. Chiar și în stadiile preclinice ale bolii apar semne timpurii ale scăderii producției de neuroni.

La pacienții diagnosticați cu Alzheimer, numărul neuronilor imaturi a scăzut drastic. Acest lucru sugerează că neurogeneza afectată ar putea contribui la declinul memoriei.

Speranțe pentru viitoare tratamente ale creierului

Analizele genetice au arătat că super-vârstnicii prezintă o activitate mai intensă a genelor asociate cu plasticitatea creierului. Neuronii lor prezintă conexiuni sinaptice mai puternice și niveluri mai ridicate de factor neurotrofic derivat din creier.

Cercetătorii spun că aceste caracteristici ajută creierul să rămână adaptabil și rezistent. Studiile viitoare ar putea explora metode de stimulare a neurogenezei prin terapii, stil de viață sau factori de mediu.

Oamenii de știință cred că descoperirea transmite un mesaj optimist despre îmbătrânire. Creierul uman ar putea rămâne biologic activ și capabil de regenerare chiar și la vârste înaintate.

Avertisment al Europol pentru o stațiune din România: Pentru siguranța dumneavoastră, nu ieșiți din casă după ora 22.00

„ATENȚIE! Pentru siguranța dumneavoastră, vă rugăm să NU părăsiți locuințele sau spațiile de cazare după ora 22:00 în stațiunea Sovata!”. Este posibil ca în următoarea perioadă să ne confruntăm cu mesaje de tipul RoAlert cu un conținut similar celui de mai sus”, scriu mercuri pe Facebook reprezentanții sindicatului Europol.

Aceștia arată că, potrivit planificărilor de serviciu ale polițiștilor impuse de conducerea IPJ Mureș, după ora 22.00 niciun polițist din structurile poliției judiciare nu este planificat în serviciu în stațiunea Sovata.

„Polițiștii din structurile poliției judiciare vor fi chemați, de la domiciliu, din timpul liber, în situația în care va avea loc un incident major, gen furt, tâlhărie sau fapte cu violență”, transmit sindicaliștii. Ei arată că astfel intervenția rapidă a polițiștilor în caz de incidente va fi limitată, iar timpii operativi vor fi, cu certitudine, depășiți.

„Deși organizația noastră a formulat nenumărate sesizări privind modul deficitar de organizare și planificare a serviciilor structurilor de ordine publică și ale poliției judiciare din IPJ Mureș, conducerea unității a respins toate solicitările de schimbare a programului de lucru din 3 schimburi de 8 ore pe zi în munca în ture de 12/24-12/48, care ar eficientiza nu doar activitatea polițiștilor ci și serviciul public furnizat”, mai spun reprezentanții Europol.

Fifor, către Bolojan: Românii blocați în zona de conflict sunt „o cheltuială de care nu vă pasă”

Fifor întreabă retoric dacă „de cetățenii români blocați în zona de conflict se ocupă cineva” sau dacă Ilie Bolojan și Oana Țoiu îi consideră „tot o cheltuială de care nu vă pasă”. Deputatul PSD subliniază că, „dincolo de umilința de a li se cere bani pentru repatriere”, statul are o obligație pe care nu și-o asumă în prezent, într-un „stat român intrat în Bolojan retrograd”.

„Domnule Bolojan, poate totuși realizați că sunteți premierul României. Nu al USR și nici al unei facțiuni din PNL. Românii vă plătesc salariul tocmai pentru a le apăra interesele și pentru a-i proteja, mai ales în momente de criză. Inclusiv pe cei care sunt astăzi blocați în zona de conflict sau pe aeroporturile din regiune. Fără resurse financiare, aflați la limita rezistenței”, afirmă, miercuri, Fifor.

Deputatul PSD precizează că „nu vă putem cere empatie” și că „un USR-ist empatic încă nu am văzut”. Fifor dă ca exemple criza apei din Argeș și explozia din Sectorul 5, unde „oamenii au rămas singuri cu drama lor”.

Fifor îl acuză pe premierul Bolojan că „nu îi iubește pe români” și subliniază că „aici nici măcar nu este vorba despre iubire. Este vorba despre datorie. Datoria dumneavoastră față de cetățenii acestei țări”.

„Dacă tot nu ați fost capabili să preveniți această situație, măcar acum dați dovadă de responsabilitate. Treziți-vă și mobilizați instituțiile statului care știu ce au de făcut. Cereți activarea mecanismului european dacă voi nu sunteți în stare. Aduceți-i acasă pe români. Rapid. În siguranță. Așa cum fac toate celelate țări civilizate”, a conchis deputatul PSD.