„Prin plafonarea prețurilor la combustibili, Guvernul Ungariei protejează familiile și economia națională chiar și în perioada blocadei petroliere din Ucraina. Între timp, în sudul Transilvaniei, la stația MOL din Alvinci, litrul de motorină este cu 70 de forinți mai scump, iar cel de benzină 95 cu 62 de forinți mai scump decât în Ungaria”, a scris Németh, într-o postare pe Facebook.

Ziarul maghiar Ripost, – care a preluat mesajul oficialului din guvernul Orbán, membru al partidului Fidesz – notează: „este oficial că aceste consecințe ale exploziei prețului la petrol deja se simt în est, în special pentru cei care trăiesc aici și care pot alimenta cu un preț cu aproape 100 de forinți mai scump” (n.r. – 1,30 lei).

În fotografia publicată de Németh pe Facebook, surprinsă la o benzinărie în localitatea Vințu de Jos (n.r. – Alvinci), din Alba, arăta că un litru de benzină costă  8.63 lei, în timp ce litrul de motorină costă 8,89 lei.

Reamintim că, la începutul săptămânii, Guvernul maghiar a plafonat prețurile la combustibil. În Ungaria, un litru de benzină costă 595 de forinți, echivalentul a 7,72 de lei, în timp ce un litru de motorină costă 615 forinți, adică echivalentul a 7.98 lei.

Guvernul maghiar a luat decizia plafonării pentru a veni în sprijinul cetățenilor, dar și transportatorilor din Ungaria, în contextul creșterii prețurilor la combustibil, pe fondul crizei petroliere cauzată de întreruperea transportului de țiței rusesc prin conducta Drujba, de care Ungaria depindea, dar și pe fondul scumpirilor determinate de războiul din Golf.

Situația din România, incertă

În ceea ce privește situația de la noi din țară, dacă joi, premierul Ilie Bolojan explica faptul că România nu poate interveni direct în scăderea prețurilor la carburanți, din cauza faptului că prețurile au crescut la nivel global, iar țara noastră importă două treimi din țiței și produse petroliere, vineri seara, ministrul Energiei, Bogdan Ivan a precizat că a transmis Guvernului un document intern de lucru pentru declanșarea unei stări de criză, în cazul în care prețurile la petrol cresc continuu.

„În situația în care avem o escaladare continuă a prețului carburanților, să avem tot cadrul legal prin care să putem interveni de îndată, ca și Guvern, pentru a declara situația de criză în domeniul energetic și pentru a putea să luăm măsuri care, pe o perioadă temporară, să poată să atenueze cât mai mult posibil efectul negativ asupra buzunarului românilor și asupra companiilor”, afirma Ivan la Digi24.

Deciziile SUA ar putea influența prețurile globale

În ceea ce privește evoluțiile din Iran, precizăm că SUA au ridicat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc aflat deja în tranzit. Derogarea de la sancțiuni este valabilă pe o perioadă de 30 de zile, însă în ceea ce privește tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, atacurile asupra petrolierelor încă continuă, iar în ciuda faptului că firmele care transportă petrol cer escorte militare, SUA încă nu au luat această măsură, propriu-zis, ci doar afirmă că vor lua această decizie.

„România furnizează Ucrainei tehnica militară sovietică din depozite”, a declarat ambasadorul Rusiei în România, Lipaev, într-un interviu pentru TASS.

Potrivit oficialului rus, se cunosc cu siguranță detalii „despre transferul unui sistem de apărare antiaeriană Patriot. De asemenea, are loc livrarea de muniții de calibru sovietic/rus, produse în fabricile românești”, a acuzat Lipaev.

Ambasadorul Rusiei la București a declarat că livrările militare reprezintă o parte importantă a sprijinului pe care Guvernul României îl acordă Ucrainei, care ar fi în valoare de 1,5 miliarde de euro, acuză oficialul.

„Potrivit Consiliului Fiscal, sprijinul financiar acordat de România Ucrainei din februarie 2022 până în iunie 2025 a ajuns la 1,5 miliarde de euro. Este clar că o parte semnificativă din această sumă constă în provizii militare”, a menționat el.

România a oferit, într-adevăr Ucrainei sprijin militar, umanitar și financiar în valoare de 1,5 miliarde de euro, în perioada vizată. Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, este cel care a solicitat, în septembrie anul trecut, Consiliului Fiscal să analizeze efectele ajutoarelor financiare pe care Guvernul le-a acordat nu numai Ucrainei, ci și Moldovei.

Textul integral al interviului cu Vladimir Lipaev va fi publicat de Moscova sâmbătă, la ora 9:30.

Într-o postare publicată pe rețeaua sa, Truth Social, el susține că atacurile „au distrus complet fiecare țintă militară de pe Insula Kharg, bijuteria coroanei Iranului”.

„Acum câteva momente, la ordinul meu, Comandamentul Central al Statelor Unite a executat unul dintre cele mai puternice raiduri de bombardament din istoria Orientului Mijlociu și a distrus complet fiecare țintă MILITARĂ din bijuteria coroanei Iranului, Insula Kharg”, a scris Trump.

Acesta a adăugat că „din motive de decență, am ales să NU distrug infrastructura petrolieră de pe insulă”.

Trump a amenințat că își va reconsidera decizia

Cu toate acestea, președintele SUA a amenințat că va reconsidera decizia imediat decizia dacă „Iranul sau oricine altcineva ar face ceva pentru a interfera cu trecerea liberă și sigură a navelor prin Strâmtoarea Ormuz”, se arată în postarea publicată pe Truth.

Acesta a încheiat mesajul cu aceeași somație pentru Iran, depunerea armelor.

„Armata Iranului și toți ceilalți implicați în acest regim terorist ar fi înțelepți să depună armele și să salveze ceea ce a mai rămas din țara lor, ceea ce nu este mult!”, a scris Trump.

Potrivit Sky News, Kharg este o insulă de dimensiuni mici, cu o lungime de aproximativ 8 km și o lățime de 4 km,  situată în nordul Golfului Persic, în largul coastei Iranului.

De ce este atât de importantă această insulă?

Insula găzduiește rezervoare importante de stocare, conducte și instalații de încărcare a cisternelor conectate la cele mai mari câmpuri petroliere ale Iranului.

Aceasta servește drept terminal principal pentru aproape toate exporturile de petrol, gestionând aproximativ 90 – 95% din exporturile Iranului.

Țițeiul iranian este încărcat în nave prin intermediul instalațiilor petroliere. Până astăzi, „bijuteria coroanei Teheranului” a rămas neafectată de atacurile SUA, dar și ale Israelului.

Pentru că veniturile din petrol finanțează o mare parte din guvernul și economia Iranului, insula este esențială din punct de vedere economic.

De asemenea, este o țintă strategică și militară majoră, deoarece perturbarea acesteia ar putea afecta grav economia Iranului și ar putea afecta prețurile globale ale petrolului.

SUA „distrug complet” ținte militare de pe Insula Kharg, a declarat Trump

Donald Trump a declarat, sâmbătă, că SUA au desfășurat „unul dintre cele mai puternice raiduri aeriene din istoria Orientului Mijlociu”. Într-o postare publicată pe Truth Social, el susține că atacurile „au distrus complet fiecare țintă militară de pe Insula Kharg, bijuteria coroanei Iranului”.

„Acum câteva momente, la ordinul meu, Comandamentul Central al Statelor Unite a executat unul dintre cele mai puternice raiduri de bombardament din istoria Orientului Mijlociu și a distrus complet fiecare țintă MILITARĂ din bijuteria coroanei Iranului, Insula Kharg”, a scris Trump.

Cinci avioane cisternă ale forțelor aeriene SUA, lovite de o rachetă iraniană

O rachetă iraniană a lovit Baza Aeriană „Prince Sultan” din Arabia Saudită. În urma atacului, 5 avioane cisternă ale Forțelor Aeriene SUA au fost avariate. Avioanele se aflau la sol.

Potrivit Wall Street Journal, avioanele au fost avariate, însă nu au fost complet distruse, iar nicio persoană nu a fost rănită în timpul atacului.

Până acum, cel puțin șapte avioane cisternă ale SUA au fost avariate recent, afirmă sursa citată.

Gărzile Revoluționare Islamice afirmă că atacurile forțelor navale continua

Gărzile Revoluționare Islamice ale Iranului afirmă că atacurile forțelor navale vor continua până când „teroriștii americani din regiune vor fi distruși”.

„Atacurile forțelor noastre navale vor continua până când toate bazele teroriste ale ameicane din regiune vor fi distruse”.

Ce conversații „nucleare” poartă Vladimir Putin cu Donald Trump la telefon: Rusia a propus SUA să mute uraniul îmbogățit al Iranului la Moscova. Ce a răspuns Trump

Jurnaliștii Axios dezvăluie că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, i-a propus președintelui american, Donald Trump, ca Moscova să preia uraniul îmbogățit al Iranului.

Nu este prima oară când Rusia face asemenea propunere Americii, susțin jurnaliștii.

Într-o convorbire telefonică purtată cu președintele Donald Trump săptămâna aceasta, președintele rus Vladimir Putina propus transferul uraniului îmbogățit al Iranului în Rusia. Doar pentru ca SUA să oprească războiul împotriva Teheranului.

Petrolierul american atacat în Irak a fost lovit de ambarcațiuni fără pilot

Din primele informații, petrolierul deținut de o companie americană care a fost atacat în apropierea Irakului, a fost lovit de ambarcațiuni fără pilot. Unul dintre marinari a murit în timpul atacului, iar SUA încă refuză cererile de escortă a navelor, în ciuda solicitărilor zilnice ale companiilor de transport care operează în Strâmtoarea Ormuz.

Qatarul emite ordine de evacuare temporară în anumite zone

Ministerul de Interne al Qatarului, a precizat, într-un comunicat, că „o serie de zone specificate” sunt evacuate. Potrivit ministerului, decizia evacuării locuitorilor a fost luată ca „ca măsură preventivă temporară, în interesul siguranței publice, până la dispariția amenințării”.

Într-o postare publicată pe X, ministerul a îndemnat „pe toată lumea să se bazeze pe surse oficiale pentru informații și să respecte instrucțiunile emise”, a precizat autoritatea din Quatar, citată de The Guardian. 

Un martor a povestit pentru Reuters că explozii au putut fi auzite în Doha.

Forțele armate ale Quatarului au interceptat în mod regulat atacuri cu drone și rachete încă de la începerea războiului cu Iranul. Printre cele interceptate se află și o rachetă de croazieră, dar și două rachete balistice, interceptate ieri.

Atacul asupra petrolierului s-a petrecut, miercuri. Nava, numită „Safesea Vishnu”, a fost lovită de două ambarcațiuni fără echipaj, care erau încărcate cu explozibili. Explozia a fost violentă, iar babordul navei a fost cuprins de flăcări. Echipajul a avut la dispoziție un timp de reacție de doar câteva secunde, potrivit evaluării preliminare realizate de proprietarul și operatorul american al navei, notează Reuters. 

„După ce am discutat cu câțiva dintre supraviețuitorii echipajului, atacul pare a fi unul deliberat și calculat”, arată un comunicat al companiei Safesea Group, cu sediul în New Jersey.

Nava „Safesea Vishnu”, arborată sub pavilionul Insulelor Marshall, era ancorată în portul irakian Khor Al Zubair. Erau realizate operațiuni de încărcare de la navă la navă, a unei cantități de 53.000 de tone metrice de naftă (n.r. – petrol brut) în momentul atacului.

Echipajul a părăsit în grabă nava cuprinsă în flăcări. Oamenii au sărit în apă

În momentul atacului se aflau toți cei 28 de membri ai echipajului. Pentru că nu au avut timp să lanseze bărcile de salvare, aceștia au sărit în apă pentru a scăpa de nava cuprinsă de flăcări. Unul dintre marinari a murit, iar ceilalți 27 sunt în siguranță și primesc asistență din partea Ambasadei Indiei în Irak, potrivit comunicatului publicat de companie.

Se pare că petrolierul se înclină în apă, iar o echipă de salvare a fost trimisă pentru a stabiliza nava și a se asigura că mediul marin din jur este sigur.

Peste 20.000 de marinari, în pericol din cauza războiului

Într-o convorbire telefonică purtată cu președintele Donald Trump săptămâna aceasta, președintele rus Vladimir Putin a propus transferul uraniului îmbogățit al Iranului în Rusia. Doar pentru ca SUA să oprească războiul împotriva Teheranului.

Surse Axios spun că Trump l-a refuzat pe Vladimir Putin.

450 de kilograme de uraniu îmbogățit = 10 bombe nucleare

Cele 450 de kilograme de uraniu îmbogățit cu 60% al Iranului au calitate militară. În câteva săptămâni, cantitatea este suficientă pentru 10 bombe nucleare.

Iar denuclearizarea Iranului este principalul scop declarat al administrației Trump.

În teorie, oferta lui Putin putea ajuta la eliminarea arsenalului nuclear al Iranului fără intervenția SUA sau a Israelului la fața locului.

În 2015, Rusia a mai depozitat uraniul Iranului

Rusia este deja o putere nucleară și a depozitat anterior uraniu slab îmbogățit al Iranului în cadrul acordului nuclear din 2015. O face una dintre puținele țări cu capacitatea tehnică de a accepta materialul, țara fiind și partener strategic al regimului de la Teheran,

Potrivit surselor Axios, Putin a avut mai multe idei în discuția telefonică cu Trump. A avansat mai multe propuneri doar pentru ca SUA să oprească războiul. Propunerea privind uraniul a fost una dintre ele, susțin ziariștii.

„Nu este prima dată când ni se oferă așa ceva. Propunerea nu a fost acceptată. Poziția SUA este că trebuie să vedem uraniul securizat”, a declarat un oficial american pentru Axios.

Rusia insistă să preia arsenalul nuclear al Iranului

Rusia a ridicat propuneri similare și în timpul negocierilor nucleare dintre SUA și Iran în luna mai a anului trecut – înainte ca SUA și Israelul să atace instalațiile nucleare ale Iranului în iunie – și în săptămânile dinaintea începerii războiului actual.

Iranul propusese diluarea uraniului în propriile instalații

În ultima rundă de discuții dinaintea războiului, Iranul respinsese ideea transferului uraniului. Teheranul a propus diluarea uraniului în propriile instalații, sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Nu este clar dacă Iranul ar accepta propunerea acum.

„Donald Trump nu face înțelegeri proaste”

  „Președintele vorbește cu toată lumea — Xi, Putin, europenii — și este întotdeauna dispus să facă o înțelegere. Dar trebuie să fie o înțelegere bună. Președintele nu face înțelegeri proaste”, a spus oficialul american, pentru Axios.

Noi idei: trimiterea de trupe speciale în Iran pentru a prelua arsenalul nuclear

SUA și Israelul au discutat și despre trimiterea de forțe speciale în Iran pentru a securiza arsenalul nuclear într-o etapă ulterioară a războiului, a relatat anterior Axios .

Zilele trecute și britanicii avansau aceeași idee.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat vineri, într-o conferință de presă, că SUA „are o serie de opțiuni” pentru a prelua controlul asupra uraniului puternic îmbogățit al Iranului.

Hegseth a spus că o opțiune ar fi ca Iranul să predea voluntar stocul, lucru pe care SUA „l-ar saluta”.

„Nu au fost dispuși să facă asta în negocieri. Nu aș spune niciodată acestui grup sau lumii ce suntem dispuși să facem sau cât de departe suntem dispuși să mergem – dar avem opțiuni, cu siguranță”, a adăugat el.

Trump: „securizarea uraniului îmbogățit nu este prioritatea principală”

Într-un interviu acordat la Fox News Radio, Trump a sugerat că securizarea uraniului puternic îmbogățit nu este în prezent o prioritate principală: „Nu ne concentrăm pe asta, dar la un moment dat am putea”, a spus el.

Tot Trump a recunoscut astăzi pentru prima dată că Rusia ajută Iranul în război, după ce au apărut rapoarte despre furnizarea de informații de către Moscova pentru a viza forțele americane.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit vineri cu prințul moștenitor al Iranului, Reza Pahlavi, relatează publicația ucraineană Suspilnîi.

Cei doi au discutat despre situația din Orientul Mijlociu, despre starea Puterii din Iran și despre sentimentele publice din țara atacată de SUA și de Israel.

Întâlnirea celor doi a avut loc cu delegații din ambele țări, la ambasada Ucrainei din Paris, acolo unde se află acum Zeelenski.

Pahlavi și Zelenski au avut și o întâlnire privată

În cadrul întâlnirii, au fost discutate în detaliu situația geopolitică din regiune și au fost abordate teme despre războiul împotriva regimului din Iran.

Zelensky met with Iran’s Crown Prince Reza Pahlavi

The Shahzadeh expressed hope that Ukraine and Iran will be allies in the future.

They also discussed the situation in the Middle East, the state of power in Iran, and public sentiments. pic.twitter.com/NvjkLxswmk

— NEXTA (@nexta_tv) March 13, 2026

Reza Pahlavi a condamnat cooperarea regimului iranian cu Rusia și a reafirmat recunoașterea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, în cadrul granițelor sale, recunoscute la nivel global.

După întâlnirea la care au participat delegații celor două țări, Pahlavi a solicitat o întâlnire tête-à-tête cu președintele ucrainean, potrivit publicației citate.

Cine este Reza Pahlavi

Reza Pahlavi este fiul ultimului șah al Iranului și unul dintre cei mai cunoscuți lideri ai opoziției iraniene din exil. Deși nu conduce un partid clasic și nu are putere directă în Iran, el este văzut ca o posibilă figură de tranziție într-un eventual regim post-islamic.

S-a născut în 1960 și este fiul lui Mohammad Reza Pahlavi, ultimul monarh al Iranului.

Tatăl său a condus Iranul până în 1979, când regimul monarhic a fost răsturnat de Revoluția Iraniană, care a dus la instaurarea republicii islamice conduse de ayatollahul Khomeini, moment în care familia regală a părăsit țara.

Reza Pahlavi a trăit în mai multe țări, dar, în cele din urmă, s-a stabilit în Statele Unite, unde și-a făcut studiile.

A fost instruit ca pilot militar, inițial. În paralel, a fost activ în diaspora iraniană.

Pahlavi trăiește în exil și susține schimbarea regimului din Iran.

O decizie oficială nu a fost încă anunțată, dar este așteptată în weekend, relatează BBC.

Echipamentele pentru curse ar trebui trimise în Orientul Mijlociu în zilele următoare, însă, cum războiul continuă, organizarea etapelor ar fi considerată prea riscantă pentru personal.

Marele Premiu al Bahrainului era programat pentru 12 aprilie, iar cursa din Jeddah pentru weekendul următor.

BBC scrie că cele două etape nu vor fi înlocuite, astfel că sezonul de Formula 1 ar urma să aibă 22 de curse în loc de 24. Formula 1 ar putea pierde peste 100 de milioane de lire sterline, deoarece Bahrainul și Arabia Saudită plătesc unele dintre cele mai mari taxe de organizare din calendar.

Au fost analizate variante alternative pentru organizarea unor curse la Portimão (Portugalia), Imola (Italia) sau Istanbul Park (Turcia), însă organizatorii au concluzionat că timpul este prea scurt pentru pregătirea unor astfel de evenimente.

Astfel, va exista o pauză de cinci săptămâni în calendarul F1, între Marele Premiu al Japoniei din 29 martie și cursa de la Miami, programată pentru 3 mai.

Psihoterapeutul și psihologul clinician Florentina Niculescu explică faptul că în astfel de situații organismul intră într-un mod de supraviețuire, iar reacțiile fizice și emoționale pot deveni intense.

„Când suntem într-un context perceput ca periculos sau imprevizibil, val de informații despre conflict, anulări de zbor, nu vorbim doar despre un „nivel de stres” ridicat, ci despre faptul că sistemul nostru nervos iese din Fereastra de Toleranță, adică persoana nu mai este în zona optimă de reglare emoțională.

Corpul intră într-o stare de supraviețuire biologică, activare simpatică (luptă sau fugă) prin agitație, insomnie, palpitații, tensiune musculară, iritabilitate sau imobilizare, starea dorsal vagală (îngheț) prin amorțeală emoțională, „nu simt nimic”, oboseală, detașare, confuzie.”

Nivelul hormonilor de stres poate crește rapid

Potrivit specialiștilor, starea de stres este generată în principal de incertitudine și de lipsa de control. Persoana nu știe ce urmează și nu poate influența deciziile autorităților sau evoluția evenimentelor.

În astfel de condiții, nivelul de cortizol, hormonul stresului, poate crește temporar de două sau chiar de trei ori peste nivelul bazal în fazele acute de amenințare sau de pierdere a controlului.

Expunerea la stres intens poate provoca aproape imediat reacții ale organismului. Cercetările arată că aceste situații sunt asociate cu o stare generală mai proastă, dureri fizice, dizabilitate, scăderea calității vieții și alte manifestări somatice.

De asemenea, studiile indică legături între stresul acut sau intens și agravarea durerilor, a tensiunii musculare și a cefaleei. Pot apărea și tulburări gastrointestinale funcționale, precum crampe, diaree sau constipație, dar și somn fragmentat, oboseală și scăderea imunității percepute.

În unele cazuri se observă și creșterea consumului de alcool sau cafeină ori alte comportamente de adaptare nesănătoase. Pentru anumite persoane există și un risc mai mare de simptome anxioase sau depresive, precum și reacții posttraumatice.

Impactul conflictelor asupra sănătății mintale

În contextul conflictelor, povara tulburărilor mintale, precum anxietatea, depresia sau tulburarea de stres posttraumatic, tinde să fie mai mare la persoanele expuse direct.

În condiții de stres intens, corpul poate exprima tensiunea psihică prin simptome fizice. De aceea, specialiștii atrag atenția că reacțiile somatice nu sunt neobișnuite în astfel de situații.

Cum sunt afectați copiii

Copiii pot fi și mai vulnerabili în perioadele de criză. Sistemul lor nervos nu este complet autoreglat, iar siguranța emoțională depinde în mare măsură de reacțiile adulților din jur.

Specialiștii spun că cei mici nu ascultă doar cuvintele părinților, ci percep și starea lor emoțională. Dacă adultul este panicat sau blocat de frică, copilul poate prelua această stare aproape instantaneu.

Când adulții sunt speriați, copilul poate „învăța” biologic că lumea este periculoasă, chiar dacă nu înțelege pe deplin ce se întâmplă.

Printre semnele frecvente care pot apărea la copii se numără regresiile, precum problemele de somn sau enurezisul, dar și nevoia accentuată de apropiere față de părinți. De asemenea, pot apărea iritabilitate, plâns fără un motiv clar sau crize de furie.

Uneori se manifestă și simptome fizice, cum ar fi dureri de burtă, dureri de cap sau greață. Alte semne pot include hipervigilența, reacții de sperietură la zgomote bruște sau coșmaruri. În unele cazuri, copilul poate deveni neobișnuit de retras sau „prea cuminte”, un semn posibil al unei stări de blocaj emoțional.

Specialiștii subliniază însă că expunerea la evenimente potențial traumatice nu duce automat la apariția tulburării de stres posttraumatic. Sprijinul emoțional și siguranța relațională pot reduce semnificativ riscul.

Ce pot face adulții pentru a-și calma sistemul nervos

Psihologii recomandă ca oamenii să nu încerce să se calmeze forțat, ci să reducă treptat nivelul de activare al organismului.

Un protocol scurt care poate fi aplicat este metoda „O-RA”, orientare, resurse, ancorare. În prima etapă, persoana își îndreaptă atenția către mediul din jur și identifică un obiect neutru. Apoi își amintește o persoană sau un loc care îi oferă siguranță și observă ce schimbări apar în corp. În final, se poate face o ancorare fizică prin apăsarea tălpilor în podea timp de câteva secunde, urmată de relaxare, repetată de mai multe ori.

În perioade de criză, specialiștii recomandă și o formă de igienă psihologică. Este utilă limitarea expunerii la informații negative sau alarmiste, de exemplu la două intervale pe zi de 10-15 minute.

De asemenea, este indicat ca într-un grup sau într-o familie o singură persoană să mențină legătura cu autoritățile sau companiile implicate, pentru a evita confuzia și stresul suplimentar. Hidratarea, alimentația adecvată și perioadele de odihnă, chiar și scurte, pot ajuta organismul să își regleze reacțiile.

Cum pot părinții să reducă panica copiilor

Pentru liniștirea copiilor, specialiștii recomandă co-reglarea emoțională și contactul fizic. Înainte de a discuta cu copilul, adultul ar trebui să își calmeze respirația și să folosească o voce caldă.

Dacă vocea este tensionată sau stridentă, chiar și cuvinte precum „totul este bine” pot fi percepute de copil ca nesigure. În schimb, o îmbrățișare lungă, în care adultul respiră rar și profund, poate regla mai rapid ritmul cardiac al copilului decât explicațiile logice.

Dacă apar simptome persistente, precum coșmaruri frecvente, atacuri de panică, mutism, regresii severe, auto-rănire sau dureri fizice intense fără cauză medicală, specialiștii recomandă apelarea la sprijin psihologic.

Rolul familiei și al celor rămași acasă

În situațiile de criză, comportamentul rudelor rămase acasă poate influența nivelul de stres al persoanelor aflate în zona afectată. Cei expuși direct au nevoie de un punct de sprijin stabil.

Specialiștii recomandă transmiterea unor mesaje de sprijin și stabilitate, precum „Sunt aici. Spune-mi cu ce te pot ajuta” sau „Îți trimit doar informații verificate”.

De asemenea, este utilă folosirea unui singur canal de comunicare în familie și evitarea răspândirii scenariilor dramatice sau a știrilor alarmiste.

Cum ne putem pregăti pentru perioade tensionate

Pentru a menține echilibrul emoțional în situații de tensiune, specialiștii recomandă câteva măsuri simple de prevenție. Este utilă pregătirea unui plan practic care să includă contacte importante, copii ale actelor, bani disponibili, o baterie externă, medicamente de bază și numere utile.

Totodată, exercițiile de reglare emoțională ar trebui practicate și în perioadele de liniște, astfel încât organismul să poată reacționa mai ușor în momentele de criză.

Igiena psihică rămâne esențială în perioadele de tensiune colectivă. Mișcarea, somnul, alimentația echilibrată și contactul uman contribuie la reducerea stresului. Specialiștii recomandă și conștientizarea emoțiilor, identificarea fricii și localizarea ei în corp, un proces care poate reduce intensitatea reacțiilor prin integrare cognitivă.

Florentina Niculescu este psihoterapeut integrativ și psiholog clinician, specializată în lucrul cu trauma, somatizarea și reglarea sistemului nervos.