Potrivit MAE, în urma atacului, cele două site-uri au înregistrat încetiniri în funcționare și au devenit inaccesibile pentru scurte intervale de timp. Reprezentanții instituției au precizat însă că echipamentele de protecție, împreună cu specialiștii ministerului, au intervenit rapid și au reușit să reducă semnificativ impactul incidentului.

În prezent, toate sistemele digitale ale Ministerului Afacerilor Externe funcționează normal, a transmis instituția.

MAE a explicat că atacurile de tip DDoS constau în supraîncărcarea artificială a traficului digital, cu scopul de a bloca accesul la un site, fără a presupune însă accesarea sau compromiterea datelor. Oficialii subliniază că astfel de acțiuni nu sunt echivalente cu o intruziune informatică de tip hacking.

„Nicio informație sensibilă nu a fost accesată de autorii acestor atacuri”, arată ministerul, care atrage atenția că principalul efect al unor asemenea incidente este imposibilitatea temporară a cetățenilor de a utiliza serviciile digitale de care au nevoie.

În final, Ministerul Afacerilor Externe a subliniat că, la nivel global, frecvența atacurilor cibernetice de acest tip este în creștere, iar România, inclusiv platforme guvernamentale, a fost vizată în mod repetat în ultimii ani.

Potrivit imaginilor distribuite pe rețelele sociale, manifestanții au mărșăluit pe străzile orașului, luminându-și drumul cu lanternele telefoanelor mobile și scandând „libertate”. O parte dintre protestatari au atacat sediul local al Partidul Comunist din Cuba, considerat un simbol al puterii regimului. Din clădire au fost scoase documente, calculatoare și mobilier, care au fost apoi incendiate în apropierea sediului, notează El Mundo.

Martorii susțin că forțele de securitate au intervenit în forță pentru a dispersa mulțimea. Locuitori ai orașului au relatat pe rețelele sociale că poliția ar fi tras focuri de armă, iar un minor ar fi fost rănit în timpul intervenției. Informațiile nu au fost confirmate oficial.

Protestele din Morón sunt considerate cele mai importante manifestații din ultimii ani, după revolta populară din iulie 2021, când mii de cubanezi au ieșit în stradă împotriva guvernului, iar autoritățile au reprimat dur demonstrațiile.

Nemulțumirea populației este alimentată de criza energetică profundă care afectează insula. În unele zile, până la 68 % din țară rămâne simultan fără electricitate, potrivit datelor oficiale, iar penele de curent pot dura multe ore.

Pe lângă lipsa energiei electrice, cubanezii se confruntă și cu penurie de alimente, medicamente și alte produse de bază, ceea ce amplifică tensiunile sociale și determină tot mai mulți oameni să iasă în stradă pentru a cere schimbări.

„Choke me” (Sufocă-mă), piesa cu care România participă la Eurovision, este aspru criticată de organizații și activiști din toată Europa.

În opinia lor, piesa „Choke me” „glorifică asfixierea sexuală”, iar experți internaționali spun că piesa „normalizează practici nesăbuite” și promovează o conduită periculoasă.

Cuvintele „Choke me” sunt repetate de 30 de ori de-a lungul piesei.

Fanii Eurovision cer schimbarea versurilor

The Guardian, RTL.nl, New Musical Express și Metal Hammer au comentat în același registru, anume că piesa glorifică practici sexuale periculoase, iar Clare McGlynn, profesor de Drept la Universitatea Durham, a declarat că melodia reprezintă „o normalizare nesăbuită” a unei conduite ce poate cauza leziuni cerebrale, ignorând instinctele de siguranță ale tinerelor femei.

De o potențialitate artistică discutabilă, piesa repetă osesiv ideea sufocării: „Abia pot respira”, „Vreau să mă strangulezi”, „Lasă-mi plămânii să explodeze” și insistă pe „sufocă-mă” de 30 de ori.

Fanii Eurovision cer descalificarea piesei sau schimbarea versurilor.

Un Eurovision contestat de multe țări

Alexandra Căpitănescu, câștigătoare, în trecut, a trofeului „Vocea României”, își apără piesa spunând că se referă la „emoții puternice și sufocare de îndoială de sine”, idee promovată, de altfel, și de reprezentanții TVR.

Căpitănescu își va susține piesa pentru prima dată la Eurovision joi, 14 mai, la cea de-a doua semifinală.

O ediție de Eurovision la care mai multe țări au ales să nu participe, în semn de protest față de suprimarea libertății presei în problema Gaza și a interferenței guvernului israelian în ediția precedentă.

A fost prima astfel de returnare a Franței în Coasta de Fildeș și a făcut parte dintr-o campanie mai amplă între guvernele europene și occidentale de a returna obiecte prețioase după decenii de rezistență, notează AP.

Djidji Ayôkwé, o tobă masivă din lemn sculptat, folosită odinioară de populația Atchan din regiunea Abidjan pentru a comunica între sate, a fost jefuită de autoritățile coloniale franceze în 1916 și se numără printre cel puțin 140 de artefacte jefuite pe care Coasta de Fildeș a cerut Franței să le returneze.

„Aceasta este o zi istorică și un moment de dreptate și comemorare”, a declarat ministrul Culturii din Coasta de Fildeș, Françoise Remarck, la un eveniment organizat pentru primirea artefactului pe Aeroportul Internațional Félix Houphouët-Boigny.

Toba de lemn (al cărei nume înseamnă „leu-panteră”) măsoară aproximativ 3,4 metri lungime și cântărește aproximativ 400 kg. Istoricii spun că a jucat un rol cheie în avertizarea satelor cu privire la recrutarea pentru muncă forțată organizată de autoritățile coloniale.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat un proiect de hotărâre care prevede reducerea facturilor la energie termică pentru locuitorii Capitalei atunci când serviciile de încălzire și apă caldă nu sunt furnizate în parametrii contractuali.

Inițiativa este prezentată drept o victorie pentru consilierii generali ai Partidului Umanist Social Liberal (PUSL) și pentru bucureșteni.

Locuitorii care nu beneficiază de apă caldă sau căldură vor putea primi retroactiv sumele

Potrivit hotărârii adoptate, locuitorii care nu beneficiază de apă caldă sau căldură la standardele stabilite vor plăti facturi mai mici.

De asemenea, aceștia vor putea primi retroactiv sumele care li se cuvin, începând cu 1 ianuarie 2026, în cazul în care serviciile furnizate nu au respectat parametrii contractuali.

Proiectul a fost inițiat de consilierii generali ai PSD și PUSL și a fost adoptat cu 40 de voturi „pentru” și 12 abțineri.

„Un principiu de bun-simț”

Susținătorii inițiativei afirmă că măsura introduce un principiu de echitate în relația dintre sistemul de termoficare și consumatori.

„Aprobarea proiectului înseamnă aplicarea unui principiu de bun-simț: cât primești, atât plătești. Am încercat să impunem acest principiu alături de colegii de la PSD, dar a existat un blocaj de aproximativ o lună, cauzat de primarul general, care s-a opus acestui proiect, fără a avea însă obiecții de fond”, a declarat Bogdan Ion Jelea, liderul consilierilor PUSL din Consiliul General al Capitalei.

„Un rezultat cât se poate de bun”

Acesta a subliniat că adoptarea proiectului va pune capăt situațiilor în care bucureștenii plăteau tarife pentru apă caldă sau căldură chiar și atunci când serviciile nu erau furnizate corespunzător. „Rezultatul de astăzi este unul cât se poate de bun, pentru că bucureștenii nu vor mai plăti apă rece la preț de apă caldă”, a adăugat Jelea.

Hotărârea adoptată de Consiliul General urmează să fie aplicată în sistemul de termoficare al Capitalei, astfel încât facturile să reflecte mai exact calitatea serviciilor furnizate.

„În seara zilei de 13 martie 2026, la ora 20:03, pompierii militari din cadrul Secției de Pompieri Pașcani au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un depozit de furaje din satul/comuna Hălăucești, județul Iași. Pompierii militari au luptat cu flăcările aproximativ 9 ore, reușind să limiteze extinderea incendiului și să protejeze bunurile din apropiere. Misiunea a fost finalizată în dimineața zilei de 14 martie 2026, la ora 05:40”, transmite ISU Iași. 

În cadrul intervenției, autoritățile au mobilizat două autospeciale de stingere cu apă și spumă și o autospecială pentru transport apă, și ca personal, 13 pompieri militari au fost dislocați. 

De asemenea, primăria comunei a pus pompierilor la dispoziție un buldoexcavator care a fost folosit pentru împrăștierea furajelor în vederea stingerii focarelor ascunse. 

„La sosirea echipajelor de intervenție, incendiul se manifesta la aproximativ 100 de baloți de furaje, existând risc de propagare la bunurile din apropiere și la vegetația uscată din zonă, în condiții de vânt, care favorizau extinderea flăcărilor”, se mai arată în informare. 

În urma intervenției au ars aproximativ 40 de tone de furaje, iar alte 10 tone au fost afectate. 

De asemenea, stingerea incendiului a fost susținută și de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Hălăucești. 

Declarațiile președintelui Lai Ching-te au fost făcute cu ocazia aniversării a 30 de ani de la primele alegeri prezidențiale directe din Taiwan. Momentul respectiv a fost marcat de amenințări din partea Chinei, care a lansat atunci rachete în apele din jurul insulei pentru a influența votul. 

Lai a evidențiat economia puternică a Taipeiului, dar și cererea americane privind securitatea. „Având în vedere creșterea economică a Taiwanului, ne putem permite absolut acest lucru. Dacă ne uităm la Strategia de Securitate Națională a Statelor Unite, SUA pune accent pe apărarea colectivă și partajarea sarcinilor”, a spus președintele, potrivit Reuters. 

În luna noiembrie a anului 2025, președintele Taiwanului a propus creșterea bugetului de apărare cu 40 de miliarde de dolari pentru pentru perioada 2026–2033. 

Cu toate acestea, opoziția a refuzat să aprobe proiectul președintelui. Partidul Kuomintang a precizat în februarie că susține creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar resping ideea de a semna „cecuri în alb”.

Economia Taiwanului a cunoscut o creștere puternică în ultimii ani, în special datorită rolului dominant al insulei în producția globală de semiconductori avansați, esențiali pentru dezvoltarea domeniului de inteligență artificială. 

Privind inteligența artificială, președintele Lai a spus că intenționează să o integreze în sistemul național de apărare pentru a susține economia. 

„Cu alte cuvinte, bugetul nostru pentru apărare nu este doar un buget pentru apărarea națională, ci și un buget pentru dezvoltarea economică și industrială”, a spus Lai. 

„Economia românească nu merge bine în prezent. Desigur, acest lucru este direct legat de politica de sancțiuni a UE”, a declarat Lipaev într-un interviu acordat agenției rusești TASS. 

Lipaev a afirmat că, în urma acestor măsuri, România ar fi fost nevoită să cumpere hidrocarburi la prețuri mai ridicate decât cele oferite anterior de Rusia, fapt ce a  dus la creșteri semnificative ale prețurilor la îngrășăminte și la perturbarea lanțurilor logistice și comerciale existente.

Ambasadorul rus a prezentat și câțiva factori economici despre ecoonomia României. „Inflația din România este în prezent de trei ori mai mare decât media UE, creșterea produsului intern brut este mai mică de 1%, datoria publică a depășit 60% din PIB, iar exporturile de bunuri sunt semnificativ mai mici decât importurile”, spune Lipaev. 

„Nu este treaba noastră să judecăm măsura în care politicile economice ale guvernelor anterioare și actuale au un impact, dar există voci care susțin că unul dintre motivele tendințelor economice negative este creșterea oportunistă a cheltuielilor guvernamentale pe parcursul mai multor ani, în special în anul electoral 2024, ceea ce a dus la deficite în bugetul țării”, mai spune ambasadorul. 

Meta, compania-mamă a rețelei sociale Facebook, s-ar putea confrunta cu o nouă rundă majoră de concedieri, potrivit unor surse din interior citate de Reuters.

Reducerile de personal ar putea ajunge la aproximativ o cincime din forța totală de muncă a companiei, în contextul investițiilor masive în infrastructura de inteligență artificială (IA). Reprezentanții Meta au respins însă informațiile, catalogându-le drept speculative.

Trei persoane familiarizate cu situația spun că reprezentanții din conducerea Meta analizează un plan de restructurare care ar putea afecta cel puțin 20% dintre angajați.

NU este cunoscută dimensiunea exactă a concedierilor

Măsura ar avea rolul de a compensa costurile ridicate ale dezvoltării tehnologiilor bazate pe inteligență artificială și de a pregăti compania pentru o organizare mai eficientă, în care angajații folosesc instrumente avansate de IA pentru a realiza mai mult cu echipe mai mici.

Deocamdată nu a fost stabilită o dată pentru eventualele concedieri și nici dimensiunea exactă a reducerilor.

Totuși, potrivit surselor citate, directorii companiei ar fi informat recent managerii de nivel superior despre aceste planuri și le-ar fi cerut să înceapă să pregătească scenarii de reducere a personalului.

META clasifică informațiile drept „speculații”

Meta a respins oficial informațiile.

Întrebat despre posibilitatea unei noi runde de concedieri, purtătorul de cuvânt al companiei, Andy Stone, a declarat că relatările apărute în presă sunt „speculații despre abordări teoretice”.

Dacă planul s-ar materializa, aceasta ar fi cea mai amplă reducere de personal de la restructurarea majoră inițiată de companie la sfârșitul anului 2022 și începutul lui 2023. La 31 decembrie, Meta avea aproape 79.000 de angajați la nivel global.

În 2022, META a concediat 13% din angajați

În noiembrie 2022, compania a concediat aproximativ 11.000 de persoane, adică circa 13% din forța de muncă de atunci. Aproximativ patru luni mai târziu, Meta a anunțat eliminarea a încă 10.000 de posturi.

Strategia companiei este strâns legată de ambițiile sale în domeniul inteligenței artificiale generative.

În ultimul an, directorul executiv Mark Zuckerberg a accelerat investițiile pentru a face Meta mai competitivă în acest sector, inclusiv prin recrutarea de cercetători specializați și achiziția altor companii din domeniu.

„O singură persoană extrem de talentată” poate face totul

La începutul anului, Zuckerberg a subliniat că aceste investiții aduc deja câștiguri de eficiență. „Proiecte care înainte necesitau echipe mari pot fi acum finalizate de o singură persoană extrem de talentată”, a afirmat el.

Planurile Meta reflectă o tendință mai largă în rândul marilor companii americane, în special din sectorul tehnologic, care își reorganizează operațiunile pentru a integra inteligența artificială și pentru a reduce costurile.

În acest context, companiile investesc masiv în tehnologie, dar în același timp reevaluează dimensiunea și structura forței de muncă.

„Guvernul Bolojan a construit un proiect de buget mincinos de la cap până la coadă, din multe motive”, se arată în începutul informării emise de AUR

Partidul AUR, prin vocea liderului senatorilor, Petrișor Peiu susține că bugetul este construit pe o estimare de inflație de 6,5%, pe care o consideră nerealistă. 

„Atât pentru ianuarie, cât și pentru februarie, Institutul Național de Statistică indică rate anualizate ale inflației de peste 9% și rate medii ale inflației pe ultimele 12 luni în jur de 8,5%”, a transmis Peiu printr-un comunicat de presă emis sâmbătă. 

Inflația ridicată este determinată în principal de scumpirea energiei electrice, spune Peiu: „În ultimele 12 luni, prețul energiei electrice a crescut cu aproape 60%, iar cel al energiei termice cu aproape 14%. Prețul serviciilor de apă, canal și salubritate este cu peste 17% mai mare”. 

Un alt motiv indicat de senatorul grupului AUR este scumpirea resurselor energetice pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al blocării Strâmtorii Ormuz. „Începând cu luna martie, însă, prețurile vor crește accelerat dintr-un motiv extrem de simplu: cotațiile internaționale ale țițeiului, gazelor naturale și altor mărfuri de bursă au explodat efectiv: petrolul brent s-a scumpit într-o lună cu 50%, gazul natural cu 63%, cărbunele cu peste 18%, bitumul cu 26%, ureea (utilizată la îngrășăminte) cu 34%”, se arată în comunicatul de presă. 

Acesta a mai punctat că o lipsă de acțiune din partea Guvernului pentru combaterea efectelor economice generate de războiul din Orient ar putea aduce Românie în criză: „Ignorarea realității pieței petrolului și gazelor poate da bine la electoratul PSD, PNL sau USR, dar este ucigătoare în plan economic pe termen mediu. Guvernul Bolojan va duce România în prăpastia unei crize prelungite”.