Mijlocașul spaniol, în vârstă de 20 de ani, a suferit o intervenție chirurgicală la menisc după o accidentare suferită la antrenament, în august.

Clubul a confirmat că internaționalul spaniol este pregătit să revină pe teren după ce în ultima săptămână s-a antrenat alături de coechipierii săi.

„Sunt fericit. Poate va putea juca câteva minute. Este bine să-l avem din nou. Se vede la antrenamente ce aduce echipei, dar trebuie să avem grijă de el. Este pe drumul cel bun. Totul se face pas cu pas. Ultima accidentare nu a fost ușoară pentru el”, a spus antrenorul Barcelonei, Hansi Flick, conform The Athletic.

Gavi a jucat doar în două meciuri din La Liga în acest sezon, ultima sa apariție fiind în august 2025, împotriva lui Levante.

Revenirea lui Gavi este importantă pentru Barcelona, care s-a confruntat cu mai multe probleme de lot în acest sezon.

Catalanii sunt lideri în La Liga, cu patru puncte avans față de Real Madrid.

În noaptea de duminică spre luni, între 1 și 4 dimineața (ora Europei de Est) are loc ceremonia de decernare a premiilor Oscar, un fel de încununare festivistă a sezonului de premii în cinematografie.

Hollywood e în pregătiri intense la propriu. Literalmente.

Emoții sunt, curiozități – la fel, iar cât despre câștigători nu se pot face decât speculații, pentru că un lucru e clar la Hollywood: evenimentele de dinainte de Oscar (cum sunt, de pildă, Globurile de Aur, premiile BAFTA, Critics Choice sau Premiile Sindicatului Actorilor), uneori oferă indicii despre potențialii câștigători, alteori – deloc. Deci nimeni nu știe nimic.

De ce nu au Oscarurile juriu

Peste 11.000 de membri ai Academiei Americane de Film (cineaști activi, împărțiși în 17 ramuri – actori, regizori, producători, scenariști, editori, etc…) vor decide câștigătorii.

Ca să devii membru în Academia Americană de Film, trebuie fie să fii sponsorizat de doi membri existenți, fie să ai o nominalizare anterioară la Oscar.

În ultimii ani, Academia a crescut foarte mult numărul femeilor și al persoanelor din comunități, până acum, subreprezentate, pentru a diversifica votul.

La categoria „Cel mai bun film” toți membrii cu drept de vot pot să voteze, dar la categorii specifice (imagine, sunet, efecte) votează doar specialiștii de ramură, pentru a se asigura competența tehnică.

Câștigătorul e determinat de votul secret al acestor membri.

Cum se votează

Ca sistem de vot, protocolul este următorul: pentru „Cel mai bun film” se folosește un sistem preferențial.

Votanții clasează filmele de la 1 la 10.

Dacă un film nu obține 50% plus 1 din voturi, acesta e eliminat de pe ultimul loc și voturile se redistribuie, proces care continuă până când un film ajunge să obțină majoritatea.

Voturile sunt gestionate de PwC (PricewaterhouseCoopers), care păstrează rezultatele strict secrete până în momentul deschiderii plicurilor din timpul ceremoniei.

Surprize năucitoare

Ceremonia din acest an se anunță una dintre cele mai imprevizibile ediții din ultimii ani. Sunt posibile surprize năucitoare în orice moment.

La categoria principală, pentru cel mai bun film, competiția pare să se fi restrâns la două titluri: thrillerul politic One Battle After Another și horrorul cu vampiri, Sinners.

One Battle After Another, filmul regizat de Paul Thomas Anderson a dominat multe dintre premiile acordate de breslele din industrie și de marile festivaluri, ceea ce îl transformă într-un favorit logic atât pentru trofeul principal, cât și pentru premiul pentru regie.

„Sinners” are un sprijin puternic

Cu toate astea, nici Sinners, filmul regizat de Ryan Coogler, nu poate fi ignorat.

Pelicula a intrat în istoria Oscarurilor după ce a obținut nu mai puțin de 16 nominalizări – un record care depășește cele 14 nominalizări primite în trecut de filme precum Titanic, All About Eve sau La La Land. Sprijinul puternic din interiorul Academiei ar putea transforma categoria într-una dintre marile surprize ale serii.

Cel mai bun actor: cea mai imprevizibilă categorie

La categoria cel mai bun actor, cursa este extrem de strânsă. Timothée Chalamet a pornit ca favorit datorită rolului său din Marty Supreme, însă pe parcursul sezonului au apărut mai mulți concurenți puternici.

Printre aceștia se numără Wagner Moura pentru The Secret Agent și Michael B. Jordan pentru Sinners. Victoria recentă a lui Jordan la premiile Sindicatului Actorilor i-a oferit un avantaj important, mai ales că trofeul a fost acordat chiar în perioada în care membrii Academiei votau pentru Oscaruri.

Chiar și așa, categoria rămâne cel mai greu de prezis din acest an.

La „Cea mai bună acrtiță” apele parcă sunt mai clare

Dacă în alte categorii există incertitudine, la premiul pentru cea mai bună actriță situația pare mult mai clară. Actrița irlandeză Jessie Buckley a câștigat aproape toate premiile importante ale sezonului pentru rolul din Hamnet.

Deși Oscarurile au produs de multe ori surprize, Buckley este considerată în prezent cea mai sigură câștigătoare dintre toate categoriile majore.

Actor și actriță în rol secundar

La categoria actor în rol secundar, Sean Penn a devenit favorit în ultimele săptămâni datorită rolului din One Battle After Another.

După ce a câștigat premiul BAFTA și trofeul Sindicatului Actorilor – chiar dacă nu a fost prezent la ceremonii – actorul pare să fie în cursă pentru al treilea Oscar din cariera sa.

În schimb, competiția pentru cea mai bună actriță în rol secundar este una dintre cele mai deschise.

Teyana Taylor a fost nominalizată la toate marile gale și a câștigat Globul de Aur pentru rolul din One Battle After Another.

Pe de altă parte, Wunmi Mosaku a triumfat la premiile BAFTA pentru rolul din Sinners, iar Amy Madigan a obținut trofee la Critics Choice și la premiile Sindicatului Actorilor.

Absența filmului lui Madigan din categoria „cel mai bun film” ar putea însă să îi afecteze șansele, deoarece mai puțini votanți ar fi putut vedea producția.

Cu mai multe curse extrem de strânse și cu câteva favorite fragile, gala Oscarurilor din acest an promite o seară plină de emoții și posibile răsturnări de situație.

Dar, în ciuda tuturor predicțiilor, la Hollywood rămâne o regulă nescrisă: nimic nu este sigur până când plicul nu este deschis pe scenă.

„Intrăm în faza decisivă a conflictului, între încercarea regimului islamic de a supraviețui, provocând în același timp suferințe tot mai mari poporului iranian, și capitularea acestuia”, a spus Katz, sâmbătă, citat de Le Figaro. 

Ministrul israelian a susținut că situația actuală ar putea fi schimbată doar de cetățenii Iranului, făcând apel la implicarea lor în răsturnarea regimului de la Teheran. 

„Doar poporul iranian poate pune capăt conflictului printr-o luptă hotărâtă, până când regimul va fi înlăturat și Iranul va fi salvat”, spune Katz. 

În același timp, oficialul israelian l-a felicitat pe președintele Statelor Unite, Donald Trump, pentru atacul asupra Insulei Khrag. 

Operațiunea a fost anunțată sâmbătă de președintele Trump care a spus că armata americană a desfășurat „unul dintre cele mai puternice raiduri aeriene din istoria Orientului Mijlociu”, asupra Insulei Kharg, o insulă care gestionează peste 90% din exporturile de petrol ale Iranului.

Noul val de entuziasm este alimentat de instrumente lansate de companii precum Anthropic, dar și de dezvoltarea rapidă a unor modele precum Claude Opus 4.5 sau a asistentului viral OpenClaw. Mulți ingineri și antreprenori spun că rolul lor s-a schimbat radical: nu mai scriu neapărat cod, ci coordonează o „echipă” de agenți AI care lucrează simultan la mai multe sarcini, scrie WSJ.

Pentru unii, acest lucru a devenit aproape un stil de viață. De exemplu, investitorul Nikunj Kothari spune că dimineața își verifică agenții AI înainte chiar de prima cafea, iar serile și le petrece testând noi instrucțiuni pentru aceștia.

„Suntem într-un moment în care avem aceste instrumente aproape magice care pot face lucruri pentru noi, așa că vrem să profităm de fiecare secundă”, explică el.

Mulți utilizatori își lasă agenții AI să lucreze peste noapte sau în timp ce participă la evenimente sociale. În timpul unei petreceri din San Francisco, invitații își verificau periodic laptopurile pentru a vedea dacă „flota” lor de agenți digitali continuă să funcționeze.

Productivitate mare, dar și riscuri

Totuși, utilizarea acestor agenți vine și cu riscuri. Uneori, sistemele pot interpreta greșit instrucțiunile sau pot lua decizii neașteptate. Un exemplu a fost relatat de Summer Yue, manager la Meta, care a povestit că agenții OpenClaw au început să îi șteargă e-mailurile din inbox, deși le ceruse să ceară confirmarea înainte de orice acțiune.

Inginerii spun că gestionarea acestor agenți seamănă cu conducerea unei echipe. De fapt, noua abilitate apreciată în industria tehnologică este capacitatea de a coordona mai mulți agenți AI simultan. Mulți consideră că limita eficientă este de aproximativ cinci agenți activi în același timp, înainte ca lucrurile să devină haotice.

În același timp, instrumentele devin din ce în ce mai puternice. Potrivit grupului de cercetare Model Evaluation and Threat Research, cele mai noi modele AI pot finaliza sarcini care le-ar lua oamenilor până la 12 ore.

Unii experți merg și mai departe cu predicțiile. Boris Cherny, responsabil pentru Claude Code, a sugerat că titlul de „software engineer” ar putea dispărea în timp, pe măsură ce programatorii devin mai degrabă coordonatori de sisteme AI.

Dispariția muncii de rutină nu este neapărat ideală

Totuși, analiștii atrag atenția că eliminarea completă a sarcinilor repetitive ar putea avea efecte negative. Deși aceste activități sunt adesea considerate plictisitoare, ele au jucat un rol important în formarea profesională.

Pentru angajații aflați la început de carieră, munca de rutină a fost mult timp o modalitate de a învăța elementele de bază ale profesiei. Dacă inteligența artificială preia toate aceste sarcini, există riscul ca firmele să angajeze mai puțini juniori, deoarece nu vor mai avea activități simple pe care să le încredințeze.

Mai mult, psihologii spun că oamenii au nevoie de un echilibru între sarcini complexe și activități mai simple. Concentrarea intensă pentru perioade lungi de timp poate duce la oboseală mentală. De exemplu, controlorii de trafic aerian, care au nevoie de un nivel maxim de atenție, lucrează de obicei cel mult două ore fără pauză.

În mod paradoxal, activitățile mai simple pot stimula și creativitatea. Cercetări realizate de Benjamin Baird de la University of Texas at Austin au arătat că oamenii care fac o sarcină ușoară, care le permite minții să rătăcească, găsesc ulterior mai multe soluții creative la probleme.

Chiar și în profesii extrem de solicitante, oamenii caută uneori sarcini mai ușoare pentru a simți că finalizează ceva concret. Un studiu realizat de Diwas KC a arătat că medicii din camerele de urgență tind să prioritizeze activități mai rapide atunci când volumul de muncă crește, tocmai pentru a avea sentimentul de progres.

Un echilibru necesar

În final, specialiștii spun că inteligența artificială poate face munca mai productivă și mai interesantă, mai ales dacă preia sarcinile extrem de repetitive. Totuși, eliminarea completă a muncii de rutină nu este neapărat benefică.

Atât companiile, cât și angajații trebuie să găsească un echilibru între automatizare și implicarea umană. Chiar dacă tehnologia poate face multe lucruri mai rapid, unele activități aparent banale pot avea un rol important în procesul de învățare, în creativitate și în menținerea unui ritm sănătos de lucru.

Potrivit primăriei, intervențiile au avut ca obiectiv salvarea clădirii Hanul Solacolu, aflate într-o stare avansată de degradare. Proiectul de recuperare a imobilului a fost început în perioada administrației fostului primar general Nicușor Dan și și a fost continuată de administrația condusă de Stelian Bujduveanu, în 2025.

Clădirea, situată la numărul 134 pe Calea Moșilor, a fost construită în anul 1859 de frații Solacolu. Inițial, aici a funcționat prima fabrică de paste făinoase din București, iar fațada era prevăzută cu prăvălii orientate către una dintre cele mai importante artere comerciale ale orașului, cunoscută în trecut și sub numele de Podul Târgului de Afară. Ulterior, imobilul a fost transformat în han.

În perioada comunistă, clădirea a fost naționalizată, iar după anul 2000 a fost retrocedată proprietarului. De-a lungul timpului, cutremurele din 1940, 1977, 1986 și 1990 au afectat grav structura de rezistență, imobilul fiind încadrat în clasa I de risc seismic.

Primăria arată că, înainte de intervenție, clădirea ajunsese într-o stare avansată de degradare, fiind plină de gunoaie și moloz. În 2022 au fost realizate procedurile de expropriere, iar din 2023 Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a început lucrările de punere în siguranță.

Lucrările au inclus sprijinirea elementelor de zidărie cu stâlpi metalici și grinzi de lemn, precum și realizarea unui sistem pentru preluarea apelor pluviale, pentru a preveni infiltrațiile în subsol. În timpul intervențiilor au fost evacuate aproximativ 2.000 de tone de gunoaie din interiorul clădirii. De asemenea, a fost păstrată cărămida de acum 167 de ani.

În prezent, clădirea nu mai presupune un un pericol public.

În etapa următoare, autoritățile pregătesc organizarea unui concurs internațional de soluții pentru proiectarea restaurării clădirii, în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România. În paralel, se desfășoară investigații arheologice, analize ale terenului și proceduri pentru obținerea avizelor necesare, precum și identificarea unor surse de finanțare nerambursabilă pentru reabilitarea completă a imobilului.

Tancul petrolier deteriorat Arctic Metagaz, care transportă în principal gaz lichefiat, plutește în Marea Mediterană și s-ar putea apropia de Malta, raportează presa italiană, citând agenția Ansa.

Potrivit surselor, nava de 277 de metri se află în apropierea insulei italiene Linosa și se deplasează fără echipaj, sub influența curenților. Autoritățile malteze pregătesc deja un plan de intervenție în cazul unei situații de urgență.

Există îngrijorări privind faptul că la bord mai sunt mii de tone de gaz. Nava deteriorată ar putea reprezenta o amenințare pentru alte nave și pentru mediul înconjurător.

Prim-ministrul Maltei, Robert Abela, a anunțat pregătirea unor măsuri de urgență, iar guvernul italian a ținut o ședință de urgență.

Roma a anunțat că este pregătită să ofere asistență, dacă situația se va înrăutăți.

Tancul a suferit deteriorări după o explozie în largul coastei Libiei de săptămâna trecută.

Rusia susține că nava a fost atacată de o dronă maritimă ucraineană. Echipajul a reușit să fie evacuat, însă nava a rămas pe mare, cu o înclinare puternică.

Potrivit surselor italiene, nave militare și de salvare se află deja în apropiere, încercând să prevină o potențială catastrofă ecologică.

Anunțul privind traversarea Strâmtorii Ormuz a fost făcut de ministerul Transporturilor Maritime, prin vocea lui Rajesh Kumar Sinha, secretar în cadrul ministerului, potrivit Le Figaro. 

În cadrul conferinței de presă acesta a declarat că două nave au trecut în siguranță prin Strâmtoare în cursul dimineții și continuă deplasarea către porturile din vestul țării. 

Anunțul a fost confirmat și de ambasadorul Teheranului în India, Mohammad ​Fathali, relatează Reuters. 

Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, punct de tranzit pentru aproximativ 20% din fluxul mondial de petrol, a fost puternic perturbat de Iran după ce, la finalul lunii februarie, Israel și Statele Unite ale Americii au început o campanie ofensivă împotriva Iranului. 

În cadrul festivalului, peștele va fi pregătit în diverse moduri: la grătar, în ceaun, afumat, prăjit sau marinat. Printre preparatele oferite se numără saramura de crap, storceagul pescăresc, ciorba lipovenească, păstrăv, crap la proțap, precum și chifteluțe, crochete și plăcinte pescărești.

Sute de kilograme de pește vor ajunge pe grătare și în ceaune, varietatea folosită va include scrumbie, hering, macrou, doradă, biban, somn, caras, novac, nisetru, biban roșu și somon, alături de scoici și fructe de mare, toate pregătite pe loc de bucătari care respectă atât rețetele tradiționale, cât și reinterpretările moderne.

Festivalul aduce și o zonă extinsă de food trucks, produse tradiționale sau de post și standuri cu produse alternative: chuross, deserturi, plăcinte, băuturi, kurtos kalacs, langoși, dulciuri si prăjituri de casă.

Vizitatorii vor putea mânca pe loc, vor vedea cum se gătește peștele în aer liber și vor descoperi rețete care transformă ingredientele simple în preparate memorabile.

Festivalul a crescut în fiecare an, iar ediția din 2026 promite mai mult spațiu, mai multe preparate și o atmosferă de festival autentic între 20 și 25 martie,

Evenimentul se desfășoară anual și a câștigat popularitate în rândul bucureștenilor, care revin pentru preparatele de pește și atmosfera de festival.

Ediția din 2026 aduce un spațiu mai generos, mai multe grătare și ceaune, și o varietate mai mare de preparate, cu accent pe calitatea ingredientelor și respectarea tradițiilor culinare.

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avut o întâlnire cu noul ambasador al Statele Unite ale Americii la București, Darryl Nirenberg, discuțiile vizând consolidarea cooperării în domeniul apărării și evoluțiile de securitate din regiune.

Potrivit ministrului, dialogul a fost unul „foarte deschis”, iar întâlnirea a marcat începutul mandatului noului diplomat american în România.

Cooperarea militară bilaterală

„România și Statele Unite au construit, în timp, un parteneriat solid, demonstrat prin fapte și prin proiecte concrete, nu doar prin declarații”, scrie Miruță pe contul oficial de socializare.

În cadrul întrevederii, cei doi au abordat teme legate de cooperarea militară bilaterală, întărirea NATO pe Flancul Estic și evoluțiile din mediul de securitate regional și internațional.

Discuțiile au inclus și sprijinul acordat Ucrainei, precum și implicațiile conflictelor actuale pentru stabilitatea globală.

„O discuție deschisă”

„Am avut astăzi o discuție foarte deschisă cu E.S. Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, căruia i-am urat succes la început de mandat.

Dialogul nostru a vizat consolidarea cooperării în domeniul apărării, întărirea Flancului Estic al NATO și evoluțiile din mediul de securitate regional și internațional, sprijinul acordat Ucrainei și implicațiile conflictelor actuale pentru stabilitatea globală”, scrie Miruță.

„Ne respectăm angajamentele, chiar și în context fiscal dificil”

Acesta subliniază că România își menține angajamentele asumate în cadrul lianței Nord-Atlantice, în ciuda contextului economic complicat:

„România rămâne un susținător ferm al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și al relației transatlantice. Chiar și într-un context fiscal dificil, ne respectăm angajamentele asumate în cadrul NATO și continuăm să investim în securitatea și apărarea noastră. România a arătat ca este un partener de încredere, serios”, scrie ministrul Apărării.

În postarea ministrului Apărării se reiterează și rolul prezenței militare americane în România.

Parteneriatul strategic dintre România și SUA rămâne vital pentru regiune”

„Prezența militară americană în România, alături de investițiile SUA în domenii strategice și tehnologice, contribuie direct la consolidarea securității naționale și la întărirea poziției țării noastre în cadrul NATO și al comunității euro-atlantice”.

Potrivit acestuia, parteneriatul dintre România și Statele Unite rămâne vital pentru stabilitatea în regiune:

„Parteneriatul strategic dintre România și SUA rămâne un pilon esențial pentru stabilitatea și securitatea regiunii noastre”.

Importanța proiectului

„El este a doua piesă din ceea ce înseamnă inelul median în sectorul 4. Așa cum am spus, am construit deja pasajul Europa Unită. Până la finalul anului vom reuși să finalizăm acest pasaj care va îndeplini două obiective foarte importante. Pe de-o parte, va degreva această intersecție, care nu este importantă, ci foarte importantă pentru toți bucureștenii. Pe de altă parte, va reprezenta un punct nodal nu important, ci extrem de important pentru inelul median. Inelul median care, în fapt, reprezintă o conexiune între șoseaua Giurgiului și șoseaua Petricani. O cale rapidă de acces între partea de nord și partea de sud a orașului”, a spus primarul Sectorului 4. 

Potrivit primarului Daniel Băluță, lucrările pentru montarea primei părți a tablierului au început în noaptea precedentă, iar operațiunile vor continua în weekend, în special pe timpul nopții, când vor fi instituite restricții de circulație 

„Am început, așa cum v-am spus, să montăm aseară prima parte a tablierului. În acest weekend vom continua cu restricții de circulație pe timpul nopții pentru că vom continua să montăm piese ale tablierului. Iar în circa o lună de zile, întreaga structură a tablierului va fi montată și ne vom putea apuca de ultima etapă, anume aceea de montare a infrastructurii rutiere”. declarată Băluță. 

Impactul asupra traficului

Edilului a mai precizat: „Aici, la Apărătorii Patriei, vom avea un nod intermodal, similar celui de la Eroii Revoluției, un nod care, pe lângă fluidizarea traficului, va reuși să genereze conexiuni între stațiile de tramvai, pentru că, da, de pe șoseaua Giurgiului până pe șoseaua Petricani vom avea șină de tramvai cu stația de metrou. Acestea sunt aspectele care fac această investiție nu importantă, ci foarte importantă pentru București. Este singura modalitate în care traficul poate fi redus în București, asta pe de-o parte, și, pe de alta parte, gradul de confort al oamenilor va crește exponențial”. 

Termenul de finalizare și costurile

Legat de când va fi finalizată această lucrare și de costul ei, Băluță a anunțat: „Această investiție va fi finalizată cel mai probabil până la sfârșitul anului. Valoarea acestei investiții este de 100 de milioane de lei plus TVA, deci 120 de milioane de lei finit”.