„În această după-amiază, Papa Leon al XIV-lea va intra în posesia apartamentelor sale din Palatul Apostolic și se va instala, împreună cu cei mai apropiați colaboratori ai săi, în spațiile ocupate anterior de predecesorii săi”, a anunțat Vaticanul într-un comunicat, citat de Le Figaro.

De la alegerea sa în mai 2025, Papa a continuat să locuiască la Palatul Sfântului Oficiu, la doi pași de Vatican, unde stătea deja în calitate de cardinal.

În ochii observatorilor, această mutare marchează o formă de „revenire la normal” după pontificatul lui Francisc, care a locuit de la alegerea sa în 2013 până la moartea sa în 2025 în reședința Santa Marta, din Vatican, considerând apartamentele pontificale prea spațioase și prea vaste.

În ultimele luni, au fost făcute lucrări de amenajare la palatul pontifical, în special în ceea ce privește conexiunea la internet și securitatea.

Locuința de aproximativ zece camere situată aici, în care locuiesc papii din 1870, cuprinde, printre altele, o capelă, un vestibul, o bibliotecă, un birou, o sufragerie, un dormitor și o încăpere din care papa rostește în fiecare duminică rugăciunea Angelus printr-o fereastră cu vedere spre Piața Sfântul Petru.

Leon al XIV-lea a decis, de asemenea, să reia tradiția reședinței de vară a papilor la Castel Gandolfo, lângă Roma, o tradiție abandonată și ea de predecesorul său argentinian.

Suporterii lui Dinamo s-au întâlnit sâmbătă seară în zona stadionului „Ștefan cel Mare”, de unde au plecat cu metroul spre stadionul Giulești, unde are loc meciul cu Rapid, din prima etapă a play-off-ului Superligii.

Aceștia au coborât în stația de metrou Basarab, de unde s-au deplasat pe jos către stadion.

La sosirea în stația de metrou Basarab, ultrașii au aprins torțe și au fost scandate mesaje rasiste. Imaginile au fost publicate pe pagina de Facebook a Peluzei Cătălin Hîldan.

Aproximativ 700 de suporteri ai lui Dinamo sunt așteptați în tribune la meciul cu Rapid.

Partida Rapid București – Dinamo București se dispută sâmbătă, de la ora 21.00, în prima etapă a play-off-ului Superligii, sezonul 2025/2026.

Oaspeții au deschis scorul rapid, în minutul 8, prin Marton Eppel, după o pasă a lui Anderson Ceara.

Oțelul a restabilit egalitatea în minutul 15, când Manuel Lopes a profitat de o intervenție greșită a portarului Eduard Pap și a trimis mingea în plasă.

Oaspeții au trecut din nou în avantaj după pauză. László Kleinheisler a marcat în minutul 50, iar Soufiane Jebari a dus scorul la 3-1 în minutul 62.

Oțelul a redus din diferență în prelungiri. În minutul 90+5, Conrado a transformat un penalty.

Antrenorul Robert Ilyeș a fost eliminat în minutul 90+11.

Echipele de start:

Oțelul Galați: Dur-Bozoancă – Kazu, Lopes, E. Neicu, Conrado – Ciobanu, Lamiera, Andrezinho – Bordun, Debeljuh, L. Campos;

Rezerve: I. Popescu, Ursu, Zhelev, Chira, Aftene, Postelnicu, Sandu, B. Paz, Patrick, C. Neicu;

Antrenor: Laszlo Balint.

FK Csikszereda: Pap – Paszka, Hegedus, Palmeş, Trif – Vegh – Anderson, Veres, Kleinheisler, Bodo – Eppel;

Rezerve: Simon, Bettini, Bloj, Nagy, Kabashi, Tajti, Cabral, Dusinszki, Jebari, Szalay, Bota, Deaky;

Antrenor: Robert Ilyeș.

„Au avut aprobare să tragă, au avut decizie să tragă din partea zonei militare, din partea zonei de conducere a Ministerului Apărării”, a spus Radu Miruță, sâmbătă, la Digi24.

Întrebat dacă unele aparate de zbor au intrat razant în spațiul aerian al României, ministrul Apărării a spus: „E o chestiune extraordinar de fină, pentru că sunt drone care merg cu dedicație pentru porturile ucrainene de la Dunăre și care, pe traiectoria lor, pentru câte o fracțiune de moment, pot să ciupească spațiul aerian românesc. E foarte la limită situația în astfel de cazuri, pentru că durează câteva secunde. Ce s-a întâmplat ieri nu a fost o dronă care a pătruns adânc în teritoriul național și nu a fost doborâtă. Ieri s-au ridicat, de exemplu, de trei ori escadrile de câte două avioane de vânătoare”.

Trei mesaje Ro-Alert au fost emise vineri în județul Tulcea. Acesta avertizau asupra posibilității căderii unor obiecte, după ce au fost detectate ținte în apropierea graniței cu Ucraina.

„În această seară a fost ultimul meu meci ca antrenor la Oțelul Galați. Este decizia mea finală. Chiar dacă săptămâna trecută v-am spus că sunt un luptător și așa este. Eu sunt omul care merge până la capăt într-o astfel de luptă, dar consider că în acest moment grupul de jucători poate avea nevoie de o schimbare de energie, nu știu, în ceea ce privește omul care îi conduce”, a spus Laszlo Balint.

El spune că este un moment în care „probabil anumiți jucători sunt un pic blocați, e o oarecare lipsă de încredere și consider că, repet, schimbarea aceasta de energie, poate și de metodologie, va aduce din nou acel boost de încredere pentru echipă”.

„Cu siguranță și eu am partea mea de vină și stafful meu are partea de vină, dar consider că vina este împărțită. (…) Am luat decizia, este strict decizia mea pe care am anunțat-o și conducerii, am anunțat și vestiarul, deci este o decizie care în acest moment trebuie doar confirmată de semnarea documentelor, atât și nimic mai mult”, a mai spus antrenorul.

Oțelul Galați a fost învinsă pe teren propriu de FK Csikszereda, scor 2-3, sâmbătă, în prima etapă a play-out-ului din Superliga.

„Umbrela de securitate pe care SUA a promovat-o ani de zile s-a dovedit acum a fi plină de găuri. O umbrelă care nu doar că nu a fost un factor de descurajare, ci a devenit practic un teren propice pentru tensiuni și crize.

Statele Unite sunt acum nevoite să se milogescă, chiar și în fața Chinei, pentru a menține strâmtoarea Ormuz în siguranță”, a scris Abbas Araqchi, șeful diplomației iraniene, pe rețele de socializare.

„Iranul cere fraților săi vecini să alunge forțele străine agresive de pe teritoriile lor, în special pentru că singura preocupare și prioritate a acestor forțe este apărarea Israelului”, spune Araqchi.

Donald Trump a scris astăzi două mesaje pe tema eliberării Strâmtorii Ormuz.

În primul mesaj, liderul american a spus că trimite nave de război ale SUA ca să mențină strâmtoarea deschisă și în siguranță. Președintele american a făcut apel către China, Franța, Japonia, Coreea de Sud, Marea Britanie și alte state să se alăture armatei americane.

În al doilea mesaj, postat după câteva ore, Trump a revenit cu apelul către alte state și a susținut că eliberarea Strâmtorii trebuie să fie un efort de echipă.

„Statele lumii care primesc petrol prin Strâmtoare trebuie să se ocupe de această trecere”, iar SUA doar va ajuta „mult”. „SUA se vor coordona, de asemenea, cu aceste țări, astfel încât totul să meargă rapid, fără probleme și bine”, a scris Trump.

Omanul, care a mediat discuțiile înainte de război, a încercat de mai multe ori să deschidă o linie de comunicare, dar Casa Albă a dat de înțeles clar că nu este interesată, potrivit surselor citate de Reuters.

Un înalt oficial al Casei Albe a confirmat că Trump a respins aceste eforturi de a iniția negocieri și că se concentrează pe continuarea războiului pentru a slăbi și mai mult capacitățile militare ale Teheranului.

„Nu este interesat de asta în acest moment, iar noi vom continua misiunea fără încetare. Poate va veni o zi, dar nu acum”, a spus oficialul.

„Președintele Trump a spus că noua conducere potențială din Iran a indicat că dorește să discute și că, în cele din urmă, va discuta. Deocamdată, Operațiunea Epic Fury continuă neabătut”, a declarat un al doilea oficial de rang înalt de la Casa Albă, când a fost rugat să comenteze această știre.

Iranul, la rândul său, a respins posibilitatea unui armistițiu până la încetarea atacurilor americane și israeliene, au declarat pentru Reuters două surse iraniene de rang înalt.

Jurnaliștii notează că lipsa de interes din partea Washingtonului și a Teheranului sugerează că ambele părți se pregătesc pentru un conflict prelungit, chiar dacă războiul care se extinde provoacă victime în rândul civililor, iar închiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran determină o creștere vertiginoasă a prețurilor petrolului.

Războiul a provocat moartea a peste 2.000 de persoane, în special în Iran, și a creat cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu petrol din istorie, deoarece traficul maritim a fost oprit în Strâmtoarea Hormuz, prin care este transportată o cincime din petrolul mondial.

Născut în orașul galez Pontypridd, Campbell a fost chitaristul formației Motörhead între 1984 și 2015, perioadă în care trupa a lansat unele dintre cele mai cunoscute piese heavy metal, precum „Ace of Spades”, relatează BBC.

Trupa s-a destrămat după moartea solistului Lemmy Kilmister.

Familia a transmis că muzicianul a murit după „o luptă lungă și curajoasă la terapie intensivă”, în urma unei intervenții chirurgicale.

Familia l-a descris drept „un soț devotat, un tată minunat și un bunic mândru și iubitor”, adăugând că va fi „regretat de toți cei care l-au cunoscut”.

După destrămarea trupei Motörhead, Campbell a continuat să cânte cu propria formație, alături de cei trei fii ai săi, și a susținut recent un concert cu casa închisă la centrul artistic Muni din orașul său natal, Pontypridd.

„Phil a avut o influență uriașă asupra industriei muzicale și va fi amintit cu drag”, a transmis centrul cultural.

Ministrul Aărării spune că România a fost notificată că echipamentele și militarii urmează să vină „de îndată”.

„Când vor veni echipamentele, e o chestiune de ore, de zile, adică nu e o treabă de luni de zile. Aceste dispozitive pe care Parlamentul le-a aprobat la propunerea președintelui României, care cresc capacitatea de apărare pe teritoriu național, ele vin însoțite de personal militar care le gestionează”, a spus Radu Miruță, la Digi24.

Între 400 și 500 de militari

El spune că ar urma să ajungă în România între 400 și 500 de militari americani.

„Eu, ca ministru al Apărării, sunt preocupat de o prezență suplimentară a trupelor americane pe teritoriul național, pentru că asta e un spor de securitate, asta e o garanție suplimentară de securitate. Evident că sunt niște costuri, evident că sunt niște analize, însă din discuțiile pe care le-am avut urmează, pentru întărirea flancului estic, pentru utilizarea dispozitivelor care tocmai au fost votate în Parlament, care cresc capacitatea României de apărare, să vină și undeva între 400 și 500 de militari”, a mai spus ministrul.

Ședință cu scandal în Parlament

Parlamentarii au votat miercuri în ședință comună cererea venită din partea președintelui Nicușor Dan ca Statele Unite ale Americii să disloce temporar pe teritoriul României echipamente militare și forțe americane, în contextul războiului în desfășurare din Iran.

Ședința plenului reunit a fost cu scandal, Opoziția a anunțat că nu votează din cauza caracterului secretizat al documentului și pentru că în principiu vrea „pace”.

Farhikhtegan, citat de Iran International, a raportat astăzi că trupul lui Ali Shamkhani, temutul  secretar al Consiliului Suprem de Apărare al Iranului a fost înmormântat astăzi.

Ceremonia de înmormântare a trupului lui Shamkhani a avut loc sâmbătă la Imamzadeh Saleh în nordul Teheranului.

Farhikhtegan, citat de Iran International, susține că trupul liderului iranian nu avea cap în timpul înmormântării. Acest lucru a putut fi observat deoarece capul nu a fost acoperit cu eșarfă

Ucis împreună cu Khamenei

Shamkhani a fost ucis în atacul din prima zi a bombardamentului americano israelian asupra casei liderului iranian. Shamkhani era acolo împreună cu Ali Khamenei și mai mulți oficiali de rang înalt ai Republicii Islamice.

Ali Shamkhan (70 de ani) a fost un ofițer naval și politician iranian care a ocupat funcția de secretar al  Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului din 2013 până în 2023.

Anterior, a ocupat funcția de comandant atât al Marinei IRGC, cât și al Marinei Republicii Islamice a Iranului și ministru al Apărării până în 2005.

Shamkhani a fost membru al Consiliului de Discernământ al Iranului și consilier politic al liderului suprem al Iranului din 2023.

De la negocieri de pace, la țintă predilectă

Ali Shamkhan a fost una dintre persoanele numite politic care au supravegheat negocierile dintre Iran și SUA, care vizau ajungerea la un acord de pace nucleară.

În iunie 2025, Shamkhani a fost grav rănit într-un atac aerian israelian în timpul războiului dintre Iran și Israel. Rapoartele inițiale au susținut în mod eronat că ar fi fost ucis, dar ulterior Shamkhan a reapărut în public.

Cu toate acestea, Ali Shamkhan a fost ucis la începutul anului următor, pe 28 februarie 2026, împreună cu Ali Khamenei.