„Astăzi, 15 Martie, transmit gândurile mele de respect și apreciere comunității maghiare din România și tuturor maghiarilor de pretutindeni. Diversitatea etnică, culturală și lingvistică reprezintă una dintre marile valori ale societății românești”, a transmis Țoiu, într-un mesaj oficial publicat pe Facebook. 

Ministra de Externe a precizat că diferențele culturale nu trebuie să fie niciodată un temei pentru a semăna ură.

„Diferențele dintre noi nu trebuie niciodată să fie temei pentru a semăna ura acolo unde doar bunele relații ne pot face mai puternici și pot construi o societate bazată pe respect reciproc, una în care ne dorim să ne creștem copiii, deschiși la moștenirea culturală și lingvistică a celor de lângă noi”, a scris Țoiu. 

Aceasta a încheiat mesajul cu o urare de „La mulți ani” adresată maghiarilor de pretutindeni.

Ziua de 15 martie este simbolul libertății maghiarilor. La revoluția din 1848, maghiarii s-au ridicat împotriva imperiului Habsburgic, pentru constituirea unui mare stat maghiar, astfel ziua de 15 martie devenind Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

Cu acest prilej, și Ilie Bolojan a transmis un mesaj de apreciere. Premierul a precizat că maghiarii din România reprezintă o parte importantă a societății noastre, afirmând că România a demonstrat că poate fi un model regional de respect între comunități.

Douăzeci de persoane au fost reținute în nord-vestul Iranului, fiind acuzate de procurori că au transmis către Israel informații despre amplasamente ale infrastructurii militare, potrivit presei locale, citate de Reuters. 

În nord-estul țării, zece persoane au fost reținute sub acuzația că au  colectat informații despre locații sensibile și infrastructură economică strategică. 

Alte trei persoane au fost reținute în provincia Lorestan din vestul țării, fiind acuzate de perturbarea  opiniei publice și arderea simbolurilor de doliu. Iranul se află într-o perioadă de 40 de zile de doliu după ce fostul lider suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis pe 28 februarie de către atacurile lansate de Statele Unite și Israel. 

„În timp ce inamicul sionist (Israel) și SUA încearcă să invadeze Iranul, aceștia activează simultan mercenari și spioni pentru a organiza revolte, ca următor pas”, a transmis aripa informațională a Corpului Gărzii Revoluției Islamice. 

Potrivit unei surse, armata israeliană a început să își planifice atacurile asupra infrastructurii iraniene, pe baza informațiilor transmise de informatorii din Iran. 

Potrivit BNR, piesa reproduce elementele originale ale monedei istorice.

Aversul prezintă efigia domnitorului Carol I al României, în profil spre stânga, însoțită de inscripția „CAROL I DOMNUL ROMANIEI”, numele gravorului „KULLRICH” și litera „R”, care marchează faptul că este o reproducere.

Pe revers este redată stema României din anul 1880, însoțită de inscripția „ROMANIA”, valoarea nominală „5 L”, un spic de grâu și litera „B”, iar în partea de jos apare anul de emisiune „1880”. Elementele grafice sunt încadrate de un cerc perlat care urmează circumferința piesei.

Prețul este de 800 de lei

Reproducerile sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de certificate de autenticitate redactate în limbile română, engleză și franceză, pe care se regăsesc semnăturile guvernatorului BNR și ale casierului central.

Tirajul emisiunii numismatice este limitat la 1.000 de piese.

Prețul de vânzare pentru o reproducere din argint a monedei de 5 lei din 1880 este de 800 de lei, fără TVA, și include certificatul de autenticitate.

Monedele vor putea fi achiziționate prin sucursalele regionale ale BNR din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș.

Informații suplimentare privind modalitatea de cumpărare sunt disponibile pe site-ul Băncii Naționale a României, în secțiunea „Numismatică”.

În Maramureș, localitatea Nănești, pompierii, alături de voluntari, lucrători silvici și cetățeni, au intervenit până târziu în noapte pentru limitarea incendiului de fond forestier izbucnit seara trecută.

Suprafața afectată este estimată la aproximativ 50 de hectare de pădure.

Intervenția continuă într-o zonă abruptă și greu accesibilă autospecialelor.

De asemenea, în județul Satu Mare, localitatea Racșa, pompierii intervin neîntrerupt din noaptea de sâmbătă spre duminică pentru limitarea și lichidarea incendiului.

Suprafața afectată este estimată la aproximativ 150 de hectare.

Ambele intervenții sunt în desfășurare.

Partida dintre U-BT Cluj-Napoca și Bahcesehir Istanbul din sferturile de finală ale Eurocup este programată marți, 17 martie, de la ora 18:00, în „Sinan Erdem Dome”, sală construită în 2010 pentru Campionatul Mondial de baschet, cu o capacitate de 16.000 locuri.

Pentru campionii României, este al treilea an consecutiv în care ajuns în sferturi. Clujenii au trecut în optimi, miercuri, de Buducnost Podgorica, cu 100-82.

De cealaltă parte, formația din Istanbul a încheiat sezonul regulat pe locul 2 în Grupa A, cu un bilanț de 12 victorii și 6 înfrângeri, ceea ce i-a asigurat accesul direct în sferturile de finală ale competiției.

Cele două echipe s-au mai întâlnit de două ori, turcii câștigînd ambele partide din sezonul regulat.

Silvășan: Este un sentiment de mândrie să fim din nou aici

„Îi cunoaștem destul de bine, am mai evoluat de două ori împotriva lor. Suntem optimiști, chiar dacă ne-au învins în ambele partide din acest sezon, însă un meci eliminatoriu este cu totul altceva și sper eu că la ora meciului să fim noi aceia care vom fi mai motivați și vom avea intensitatea mai mare și, de ce nu, să facem o surpriză și să câștigăm acest meci. Este un sentiment de mândrie să fim din nou aici, pentru că nu este ușor. (…) Ne bucurăm, însă nu vrem să ne oprim aici. Avem o șansă chiar bună, zic eu, chiar dacă nu plecăm favoriți în acest meci, însă avem șansa noastră să mergem mai departe și vrem să facem tot ce ține de noi pentru a profita de ea”, a declarat Mihai Silvășan, antrenorul lui U-BT citat de site-ul oficial ale echipei.

3 avioane cisternă ale SUA au aterizat deja la Baza 90 și urmează să fie mutate la Baza Mihail Kogălniceanu. Dislocarea capabilităților militare ale SUA pe teritoriul României este temporară și are loc în contextul războiului în desfășurare din Iran.

Este vorba de avioane Boeing KC-135 Stratotanker, care servesc drept coloana vertebrală a capacității SUA de realimentare în aer. Unul dintre aceste avioane a fost pierdut de Armata americană, în urmă cu câteva zile, deasupra Irakului.

Boeing KC-135 este o aeronavă cisternă militară americană, folosită pentru realimentarea avioanelor în aer, dezvoltată pe baza prototipului Boeing 367-80.

Boeing KC-135 Stratotanker/ Foto CENTCOM

Boeing KC-135 Stratotanker/ Foto CENTCOM

KC-135 a fost inițial însărcinat cu realimentarea bombardierelor strategice și a fost utilizat pe scară largă în Războiul din Vietnam și în conflicte ulterioare, cum ar fi Operațiunea Furtună în Deșert, pentru a extinde raza de acțiune și rezistența avioanelor de vânătoare și bombardiere tactice americane.

Costul unei aeronave de acest tip, în funcție de gradul de modernizare, variază între 26 și 62 milioane de dolari.

Forțele Aeriene ale Statelor Unite operează în jur de 396 de asemenea aeronave.

Dislocarea temporară, aprobată de CSAT și de Parlamentul României

Parlamentul României a aprobat miercurea trecută solicitarea CSAT de dislocare temporară a unor echipamente SUA, la cererea Pentagonului. Documentul CSAT a fost clasificat de autoritățile române.

„Este vorba de avioane de realimentare, de echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu”, a spus Nicușor Dan.

„Aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, astea se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. (…) Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României. Deci, îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, a subliniat președintele României.

De asemenea, Bloomberg și media americane au dezvăluit că în România vor ajunge și în jur de 500 de militari americani.

Potrivit unor surse, cerea SUA nu se referea numai la folosirea de către armata americană a bazei Mihail Kogălniceanu, se intenționează folosirea bazei și de la Câmpia Turzii.

„Venim cu această decizie pentru a ne asigura că prevenim orice risc la adresa sănătății populației. Din cauza undei continue de poluare cu produse petroliere, a riscului de extindere a poluării, dar și a depășirii nivelului de contaminanți în zona de Nord a râului Nistru, este necesară mobilizarea rapidă a resurselor. Instituțiile responsabile vor continua să monitorizeze situația, să intervină în zonele afectate, informeze populația și să ofere recomandările necesare”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

Guvernul precizează, într-un comunicat, că, din momentul depistării scurgerii de substanțe poluante, autoritățile au activat mecanismele de monitorizare permanentă a situației. Au fost instalate baraje antipoluare și materiale absorbante în punctele identificate ca fiind critice, sunt prelevate probe de apă în mod continuu, iar rezultatele analizelor sunt evaluate în timp real.

Stare de alertă pentru 15 zile

În prezent există indicii clare că unda de poluare continuă să se deplaseze în aval, iar în zona Naslavcea – Soroca se înregistrează depășiri ale valorilor admise pentru produse petroliere și hidrocarburi aromatice.

„Chiar dacă, în unele puncte, valorile pot reveni temporar în limite acceptabile, substanța continuă să vină în valuri, ceea ce face dificilă anticiparea exactă a evoluției. Din acest motiv, s-a considerat necesar să se treacă la un regim de gestionare mai intens al situației”, arată Guvernul.

Starea de alertă a fost instituită pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026, în unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.

„Starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că autoritățile instituie din timp un mecanism juridic, care permite prevenirea agravării acesteia.  Acest regim oferă autorităților câteva pârghii importante”, a declarat Serghei Diaconu, directorul general al Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC).

„Vinovatul este Federația Rusă”

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a spus că, în următoarele zile, vor fi instalate baraje suplimentare la lacul de acumulare Dubăsari, pentru a nu admite trecerea substanței petroliere de barajul de la Dubăsari.

Guvernul transmite că, în sectoarele unde există riscuri, autoritățile locale vor informa cetățenii să evite utilizarea apei din râul Nistru pentru consum, adăparea animalelor sau alte activități, până la revenirea parametrilor în limitele admise.

„Ceea ce vedem astăzi pe râu nu este un accident natural, ci consecința directă a războiului de la granița noastră. Agresiunea Rusiei ne lovește tot mai tare – de la dronele care ne încalcă spațiul aerian, până la poluarea resurselor noastre esențiale de apă cu riscuri directe la adresa sănătății publice. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: Vinovatul exclusiv pentru aceasta poluare masivă pe Nistru este Federația Rusă”, a spus ministrul Mediului.

Republica Moldova a cerut vineri activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, în urma deversărilor de petrol în râul Nistru, ca urmare a unui atac al Rusiei în Ucraina.

Casa de licitații Bonhams va scoate la vânzare 322 de rochii de designer de la Ralph & Russo, o casă de modă care a dat faliment în 2021.

Toate articolele sunt vândute online fără preț de pornire. Cumpărătorii pot achiziționa ținutele la prețuri mult mai mici decât cele inițiale.

Conform expertului Bonhams, Meg Randall, această licitație reprezintă „ultima oportunitate de a cumpăra aceste modele remarcabile. Multe dintre ținutele spectaculoase au fost purtate pe covorul roșu”.

La vânzare sunt expuse piese din colecția arhivată a lui Ralph & Russo, singura casă de modă britanică acceptată oficial de Federația Modei de Înaltă Couture din Franța pentru a crea haute couture (segmentul superior al pieței de modă).

Toate rochiile sunt realizate manual și există într-un singur exemplar.

„Nivelul de măiestrie poate fi comparat cu o operă de artă”, a spus Randall.

Printre piesele care vor fi scoase la vânzare se numără o rochie din mătase verde, pe care Monica Bellucci a purtat-o la premiera filmului James Bond „Spectre”. Vor mai fi vândute și ținutele purtate de Hailey Bieber, Rita Ora, Jessica Alba, Fan Bingbing și Hailee Steinfeld.

Unele dintre ele sunt decorate manual și au necesitat sute de ore de muncă: de exemplu, o rochie a fost brodată timp de peste 800 de ore.

Piața mondială a uleiului de floarea-soarelui, adică uleiul obținut prin procesarea semințelor de floarea-soarelui, putea fi considerată până de curând o afacere în mare parte balcanică, dacă includem în această zonă și Ucraina. Înainte de război, Ucraina era cel mai mare exportator mondial de ulei de floarea-soarelui.

Țările vecine, România și Bulgaria, se aflau la o anumită distanță, însă dispuneau de o producție semnificativă de floarea-soarelui și de o industrie de procesare bine dezvoltată încă din perioada Uniunii Sovietice, verigă esențială în lanțul economic de la câmp până la raft, precum și de conexiuni comerciale solide cu Europa și restul lumii, arată o analiză publicata de presa elenă.

Războiul și schimbările climatice au răsturnat însă situația în producția ucraineană. Seceta din sudul țării, pentru al doilea an consecutiv, a redus drastic randamentele agricole, iar întreruperile repetate de electricitate și bombardamentele asupra unor fabrici au lovit puternic producția de ulei de floarea-soarelui. Producția din România și Bulgaria nu a fost suficient de bună pentru a compensa pierderile din Ucraina.

În astfel de situații se întâmplă de obicei două lucruri: prețurile producătorilor cresc, iar cantitățile livrate pentru procesare scad, deoarece agricultorii preferă să aștepte prețuri mai bune.

Totul s-a schimbat însă când în portul Varna a ajuns prima navă cu floarea-soarelui argentinian. Informațiile indică faptul că ar putea urma încă 5 sau 6 nave, ceea ce ar ridica volumul total al importurilor la aproximativ 200.000 de tone, într-o piață care produce în mod normal circa 1,5 milioane de tone. Cu alte cuvinte, într-o singură lună ar putea intra pe piața bulgară și apoi pe cea europeană cu aproximativ 15% mai multă materie primă.

Prima reacție a pieței a fost o scădere de aproximativ 10% a prețului produsului local, potrivit lui Ilia Prodanov, președintele Asociației Naționale a Producătorilor de Cereale și al Camerei Agricole din Bulgaria. În ceea ce privește cele aproximativ 600.000 de tone depozitate în silozurile fermierilor, nimeni nu știe încă ce se va întâmpla cu ele.

Un nord deficitar și un sud cu excedent

Din perspectiva Argentinei, exportul de floarea-soarelui pe o distanță atât de mare, tocmai lângă centrul mondial de producție al acestui produs, se explică prin recolta excepțională din acest an. Presa agricolă locală estimează că este cea mai mare producție din ultimii 27 de ani, aproximativ 5,1 milioane de tone.

Importatorii bulgari ar fi plătit aproximativ 650 de euro pe tonă, în timp ce producția locală depozitată nu era vândută nici la 550 de euro pe tonă. Există însă o nuanță importantă: în prezent, deoarece acordul comercial MERCOSUR nu a fost încă implementat, la importul de semințe de floarea-soarelui în porturile bulgare se aplică un tarif vamal de aproximativ 10%. Nu este clar dacă prețul de 650 de euro pe tonă include sau nu această taxă.

Chiar și cu această diferență, situația nu confirmă complet temerile exprimate în dezbaterea publică despre acordul UE–MERCOSUR, unde se vorbește frecvent despre cantități uriașe și foarte ieftine de produse latino-americane care ar putea inunda piața europeană. Deocamdată, primul exemplu arată că floarea-soarelui din Argentina a ajuns în Europa într-un an cu producție record, dar nu la prețuri extrem de mici, potrivit analizei realizate de presa elenă.

În fiecare an, în Uniunea Europeană se procesează aproximativ 7,7 milioane de tone de floarea-soarelui: circa 1,7 milioane în Ungaria, 1,3 milioane în Bulgaria, 1,1 milioane în Franța și 1 milion în Spania. În acest context, cele 200.000 de tone importate reprezintă aproximativ 2,5% din totalul european sau 15% din cantitatea procesată într-o anumită piață regională.

Speculație sau funcționare normală a pieței?

Fermierii bulgari au făcut ceea ce fac agricultorii peste tot în lume: au păstrat marfa, așteptând prețuri mai bune. Când intermediarii procedează astfel, se vorbește despre speculație; când o fac producătorii, situația este mai greu de definit.

Analiza presei elene arată că agricultorii nu speculează neapărat piața, ci participă la un sistem cu reguli imperfecte, unde veniturile pot varia foarte mult de la un an la altul. Uleiul de floarea-soarelui este un produs relativ ieftin și neutru ca gust, devenind adesea o soluție pentru gospodării și restaurante în perioade de scumpiri.

Dacă importurile nu ar fi fost posibile, există temerea că prețul uleiului ar fi crescut semnificativ pe rafturile europene, afectând direct consumatorii.

De ce tot mai puțini tineri vor să devină fermieri

Presa elenă atrage atenția și asupra problemelor structurale ale agriculturii europene. Lipsa informațiilor corecte, măsurile fragmentare și absența unui sprijin tehnic și economic eficient îi expun adesea pe fermieri unor pierderi importante.

De exemplu, în Grecia floarea-soarelui s-a vândut anul acesta cu aproximativ 40–44 de cenți pe kilogram, în timp ce în Bulgaria, de regulă o piață mai ieftină, prețul a ajuns chiar la 50 de cenți. Diferența este explicată prin faptul că piața bulgară este mai organizată și informația circulă mai ușor.

În multe regiuni europene, sate întregi se depopulează, terenurile rămân nelucrate, iar tinerii evită agricultura din cauza incertitudinii veniturilor. Într-un sector unde câștigurile anuale pot varia dramatic și unde fluctuațiile pieței joacă un rol important, puțini sunt dispuși să își construiască viitorul profesional.

Conflictul din Orientul Mijlociu a deviat atenția Washingtonului de la negocierile pentru pace, au declarat pentru cotidianul Financial Times patru diplomați ai Uniunii Europene implicați în discuțiile cu Ucraina. În același timp, aceștia spun că situația avantajează Rusia, prin creșterea prețurilor la petrol, relaxarea sancțiunilor americane și epuizarea rapidă a armelor americane de care Ucraina are nevoie.

Negocierile pentru Ucraina, în impas

Negocierile dintre oficialii ucraineni și ruși, mediate de SUA, sunt „într-o zonă de risc major”, a declarat un oficial european de rang înalt.

„A apărut într-adevăr o pauză în discuții. Americanii au alte priorități, iar acest lucru este de înțeles”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Ultima rundă de negocieri trilaterale a avut loc la Geneva, în perioada 17-18 februarie. O altă rundă, programată pentru 5 martie la Abu Dhabi, a fost amânată după atacurile Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului, iar o nouă dată și un nou loc nu au fost încă stabilite.

Atenția Washingtonului se mută spre Orientul Mijlociu

„Orientul Mijlociu a redirecționat puternic atenția politică” de la Ucraina, a declarat unul dintre diplomații UE. „Pentru noi și pentru Ucraina este un dezastru”, a adăugat acesta.

Statele UE au fost informate că livrările de arme din SUA, în special sistemele de apărare aeriană, ar putea întârzia, deoarece Washingtonul acordă prioritate clienților din Orientul Mijlociu, spun diplomații. Acest lucru ar putea avea consecințe importante pentru Kiev.

„Este cu siguranță o problemă, pentru că există o competiție pentru aceleași resurse, atât în Orientul Mijlociu, cât și în Ucraina”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, pentru Financial Times.

„Este clar că atenția Americii este acum îndreptată spre Orientul Mijlociu”, a spus Kallas.

Războiul cu Iranul aduce un avantaj economic Rusiei

Războiul lui Trump cu Iranul a oferit Rusiei un avantaj neașteptat, deoarece a dus la creșterea prețurilor globale la energie, ceea ce ar putea aduce Kremlinului venituri suplimentare de până la 150 de milioane de dolari pe zi. Joi, Washingtonul a relaxat sancțiunile impuse asupra petrolului rusesc.

Decizia Washingtonului „cu siguranță nu ajută pacea”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Președintele rus Vladimir Putin a evitat până acum să îl critice pe Trump în legătură cu războiul, probabil pentru a împiedica Statele Unite să se alinieze mai ferm cu Ucraina, potrivit FT.

Trump nu pare dispus să crească presiunea asupra lui Putin

În negocierile cu Ucraina, însă, Kremlinul nu a arătat nicio disponibilitate pentru compromis. Liderii UE sunt sceptici că negocierile de pace vor avea succes fără presiuni suplimentare asupra Moscovei.

Cancelarul german Friedrich Merz a vizitat Casa Albă la trei zile după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Merz a mers cu hărți și grafice pentru a argumenta necesitatea creșterii presiunii asupra Moscovei.

Totuși, Trump nu a fost dispus să discute în detaliu și rămâne convins că Rusia este puternică, iar Ucraina este slabă, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile. De asemenea, nu au existat semne că Statele Unite ar fi dispuse să crească presiunea asupra lui Putin.

În ultima săptămână, oficialii americani le-au transmis partenerilor europeni că nu vor exista sancțiuni suplimentare asupra industriei petroliere ruse, au spus doi diplomați ai UE.

Rusia respinge implicarea mai mare a Europei în negocieri

Rusia a respins până acum încercările țărilor europene de a avea un rol mai important în negocieri. Cel mai recent, luna trecută, consilierul francez pentru securitate națională Emmanuel Bonne și consilierul Bertrand Buchwalter au mers la Moscova pentru discuții cu Yuri Ușakov, principalul consilier de politică externă al lui Putin.

Oficialii francezi au susținut că aliații europeni ai Ucrainei ar trebui să aibă un loc la masa negocierilor. „Răspunsul lui Ușakov a fost, în esență: «Ne pare rău, dar nu. Duceți-vă naibii»”, a spus un diplomat european de rang înalt.

Peskov a declarat pentru Financial Times: „Europenii nu vor să ajute procesul de pace. Când reprezentantul Franței a venit, el nu a adus niciun semnal pozitiv. Așa că nici el nu a primit nimic pozitiv”.

Rusia este încrezătoare că va câștiga războiul, a adăugat Peskov.

Din perspectiva Ucrainei, Rusia „nu este serioasă” în privința încheierii războiului, deoarece insistă asupra unor condiții pe care Kievul nu le poate accepta, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt.