Cap de serie numărul 2, Sinner s-a impus în finală în fața lui Daniil Medvedev, scor 7-6(6), 7-6(4), la capătul unui meci intens, decis în două tie-break-uri. În actul secund, italianul a revenit spectaculos de la 0-4 în tie-break, câștigând ultimele șapte puncte ale partidei și încheind duelul după o oră și 55 de minute.

Succesul din California a venit fără set pierdut, iar această performanță îi aduce lui Sinner o altă bornă remarcabilă: este primul jucător care câștigă două turnee Masters 1000 consecutive fără să cedeze vreun set, de la introducerea seriei, în 1990. Italianul venea deja după un parcurs perfect la Paris, în noiembrie.

Sinner se apropie de Alcaraz

Titlul de la Indian Wells este primul din acest an pentru Sinner și îl apropie de liderul mondial Carlos Alcaraz. Spaniolul triumfase în 2026 la Australian Open și la Doha, însă seria sa de invincibilitate a fost oprită chiar de Medvedev, în semifinalele de la Indian Wells. În prezent, Sinner ocupă locul 2 în clasamentul PIF ATP, la 2.200 de puncte în spatele lui Alcaraz, însă are șansa de a reduce semnificativ diferența în următoarele săptămâni, după ce anul trecut nu a participat la turneele Masters 1000 de la Miami, Monte-Carlo și Madrid.

Prin trofeul cucerit la Indian Wells, Sinner și-a completat colecția de titluri Masters 1000 pe hard, după succesele obținute la Miami, Canada, Cincinnati, Shanghai și Paris. Totodată, victoria cu Medvedev l-a transformat în primul italian care ajunge la 100 de victorii în turneele Masters 1000. La aceste performanțe se adaugă și trofeele de la Australian Open, US Open și Turneul Campionilor, ceea ce înseamnă că Sinner a bifat acum toate marile titluri importante pe hard.

Finala cu Medvedev a fost una echilibrată de la început până la sfârșit. Rusul a intrat mai bine în meci și a câștigat primele șase puncte, punându-l sub presiune pe adversarul său, însă nu a reușit să transforme acest start într-un break. Sinner a rezistat, chiar dacă la 3-4 în primul set a solicitat un timeout medical pentru a-și reface bandajul la glezna dreaptă. În ciuda agresivității și loviturilor curate ale lui Medvedev, italianul a fost mai lucid în momentele decisive și a gestionat mai bine tie-break-urile.

Rivalitatea dintre cei doi continuă să se încline în favoarea lui Sinner, care conduce acum cu 9-7 în seria directă Lexus ATP Head2Head, după ce a câștigat nouă dintre ultimele zece confruntări. Numărul 2 mondial are un bilanț de 13 victorii și două înfrângeri în acest sezon, acesta fiind primul său trofeu de la succesul obținut la Turneul Campionilor de la Torino, în noiembrie.

De partea cealaltă, deși a pierdut finala, Daniil Medvedev are și el motive de satisfacție. Rusul va reveni de luni în Top 10 ATP și rămâne jucătorul cu cele mai multe victorii în circuit în 2026, 18 la număr, după titlurile câștigate la Brisbane și Dubai. Totodată, el pleacă din California pe locul al doilea în clasamentul live pentru Turneul Campionilor de la Torino.

Creșteri de prețuri la benzinării doar o dată pe zi, la prânz. Amendă, până în 100.000 de euro

Guvernul german a prezentat un proiect de lege pentru a opri creșterea prețurilor la combustibili, arată jurnaliștii de la BILD.

Conform proiectului, benzinăriile vor avea voie totuși să majoreze prețurile la combustibili, dar o singură dată pe zi, la prânz.

Oricine încalcă această regulă riscă o amendă de până la 100.000 de euro. Reducerile de preț vor rămâne însă permise ori de câte ori se dorește. Nelimitat.

Reguli anti-monopol, controale mai aspre

Autoritățile din Germania se bazează, astfel, pe un model care funcționează deja în Austria.

În plus, se plănuiește să se înăsprească legislația antimonopol.

Companiile vor fi obligate să justifice creșterea prețurilor, iar autoritățile de reglementare vor primi mai multe puteri de control și de intervenție rapidă în cazul unor suspiciuni privind supraprețurile la carburanți.

Prevederile au scopul de a facilita luarea de măsuri de către autoritatea antitrust împotriva creșterii excesive a prețurilor.

De asemenea, ar trebui să fie posibilă identificarea și abordarea mai rapidă a denaturărilor provocate de concurență.

Guvernul a declarat că proiectul de lege va fi transmis în curând către fracțiunile parlamentare, urmând a fi examinat rapid.

Autoritățile speră că noile reguli vor ajuta la reducerea presiunii asupra consumatorilor pe fondul creșterii prețurilor la energie, generate de războiul din Iran.

Economistul-șef ING: „S-ar putea ca benzinăriile să majoreze prețurile mai mult, dacă vor fi lăsate doar o singură dată pe zi să le crească”

Experții sunt sceptici că măsurile vor avea impactul scontat.

Ministrul Economiei, Katherina Reiche (CDU ), spune că vrea să oprească explozia prețurilor la pompe prin noile măsuri. Dar nu este clar dacă prețurile la combustibili vor scădea cu adevărat.

Economistul-șef al ING, Carsten Brzeski, declară pentru BILD că regula este bună dar s-ar putea „ca benzinăriile să majoreze prețurile și mai mult dacă li se va permite să le majoreze doar o dată pe zi”.

Expertul în transporturi Thomas Puls, se teme și el de acest lucru. „Benzinăriile ar putea fi stimulate să să înceapă cu un preț mai mare și apoi să scadă treptat prețul dacă cererea este prea slabă”, a declarat el pentru BILD.

Profesorul Manuel Frondel a declarat pentru BILD: „Nu există suficiente cercetări pentru a stabili dacă această regulă va duce la prețuri mai mici pentru șoferi.”

El a adăugat că îi este teamă că „șoferii din Germania vor trebui în cele din urmă să plătească mai mult. „Companiile petroliere vor adăuga mai mult la creșterea unică pentru a-și asigura veniturile”.

Guvernul de la Londra analizează în schimb opțiunea trimiterii unor drone de vânătoare de mine, însă nu este pregătit să desfășoare fregate sau alte nave militare britanice în zonă. Decizia vine în contextul în care Iranul a avertizat că orice stat care se alătură unei misiuni împotriva sa în strâmtoare va fi considerat parte a conflictului.

Ministrul britanic al Energiei, Ed Miliband, a declarat că Executivul „analizează intens” variantele disponibile pentru redeschiderea rutei maritime, esențială pentru transporturile globale de petrol. El a evitat însă să ofere o garanție fermă privind implicarea militară directă a Regatului Unit.

Reținerea Londrei este împărtășită și de alte state aliate ale Washingtonului. Franța, Germania și Coreea de Sud au semnalat, la rândul lor, că nu sunt dispuse să răspundă imediat cererii formulate de Donald Trump privind trimiterea de nave în Golf. Parisul a transmis clar că postura sa va rămâne una „defensivă și protectoare”, iar Berlinul s-a arătat sceptic față de extinderea misiunii navale europene Aspides în Strâmtoarea Ormuz.

Tensiunile au crescut puternic după ce Iranul a blocat ieșirea petrolului prin strâmtoare, iar loviturile americane asupra insulei Kharg, principalul centru petrolier iranian, au amplificat riscul unei crize energetice globale. Prețul petrolului a urcat peste noapte la 106 dolari barilul, iar analiștii avertizează că Brent Crude ar putea ajunge la 110 dolari la deschiderea piețelor luni.

Refuzul Londrei de a trimite nave de război riscă să adâncească tensiunile dintre Starmer și Trump. Relația dintre cei doi s-a deteriorat deja după ce liderul de la Casa Albă l-a criticat pe premierul britanic pentru că nu a susținut atacurile inițiale ale SUA. Potrivit unor oficiali americani, Donald Trump intenționează să anunțe în această săptămână o coaliție de state dispuse să escorteze nave prin Strâmtoarea Ormuz.

Campioana a controlat în mare parte jocul și și-a creat cele mai importante ocazii de gol, dar lipsa de eficiență în fața porții a făcut ca tabela să rămână nemodificată până la final. Prima mare șansă a venit în minutul 7, când șutul lui Daniel Bîrligea a fost respins în corner. În continuare, FCSB a mai amenințat poarta adversă prin Florin Tănase și Juri Cisotti, al cărui șut a fost respins de pe linia porții de Pasagic.

Meciul a avut și un moment delicat pentru gazde, Mirel Rădoi fiind nevoit să facă prima schimbare încă din minutul 29, după accidentarea lui Vlad Chiricheș. Metaloglobus a avut o replică timidă, dar periculoasă, în minutul 36, când Ghimfuș a încercat poarta apărată de Matei Popa.

În repriza secundă, FCSB a forțat deschiderea scorului și a pus presiune mai ales în primul sfert de oră. Gavrilaș a intervenit salvator la șutul lui David Miculescu din minutul 60, iar ulterior Octavian Popescu a încercat și el să dezechilibreze defensiva oaspeților. Totuși, echipa lui Florin Bratu a rezistat până la final și a obținut al doilea egal consecutiv.

În urma acestui rezultat, FCSB a pierdut primul loc în play-out și a coborât pe poziția a doua, cu 24 de puncte, fiind depășită de UTA Arad, lider cu 25 de puncte. Metaloglobus rămâne pe ultimul loc, al zecelea, cu 7 puncte.

Remiza vine într-un moment delicat pentru roș-albaștri, care veneau după un eșec pe teren propriu cu „U” Cluj. În sezonul regulat, cele două echipe și-au împărțit victoriile: Metaloglobus s-a impus cu 2-1, iar FCSB a câștigat cu 4-1.

FCSB: M. Popa – V. Crețu, Andre Duarte, Graovac (Mihai Popescu 77), Radunovic – Olaru (Oct. Popescu 63), Chiricheș (Baba Alhassan 29), Cisotti (Joao Paulo 76) – Fl. Tănase – Miculescu, Bîrligea (Mamadou Thiam 76).
Antrenor: Mirel Rădoi

Metaloglobus: Gavrilaș – Țîrlea, A. Camara, Pasagic, A. Sava – Bruno Carvalho, Sabater – Abbey (Al. Gheorghe 82), Purece (Zakir 60), Ghimfuș (Al. Irimia 60) – Daniel Popa (Huiban 60).
Antrenor: Florin Bratu

Războiul din Iran împinge giganții petrolieri la maxime istorice. Valoarea „super-majorilor” a crescut cu peste 130 de miliarde de dolari în două săptămâni

Cele mai mari câștiguri au fost înregistrate de Shell, ExxonMobil și Chevron. Shell, cea mai mare companie petrolieră din Europa, a atins vineri o evaluare record de 190 de miliarde de lire sterline pe Bursa din Londra, în creștere cu aproximativ 12% față de 27 februarie. În Statele Unite, ExxonMobil și Chevron au avansat cu peste 5%, respectiv 7%, ducând capitalizarea Exxon la 630 de miliarde de dolari și pe cea a Chevron la aproape 390 de miliarde de dolari.

Creșterea prețurilor la energie este așteptată să aducă profituri suplimentare de ordinul zecilor de miliarde pentru industrie, chiar dacă unele facilități din Orientul Mijlociu au fost afectate de conflict. Potrivit companiei de consultanță Rystad Energy, grupurile petroliere americane ar putea beneficia de un plus de 63,4 miliarde de dolari. Separat, analiștii Goldman Sachs estimează pentru BP și Shell un câștig cumulat de circa 5 miliarde de lire sterline.

Scumpirea accelerată a petrolului a compensat inclusiv impactul opririi producției la principala instalație de gaze naturale lichefiate din Qatar, situație care a determinat Shell să declare forță majoră pentru livrările către clienți din acel sit. În paralel, prețul internațional de referință al petrolului a urcat la 117 dolari pe baril la începutul săptămânii, înainte de a coborî ușor, la puțin peste 103 dolari pe baril la finalul tranzacțiilor de vineri din Marea Britanie.

Și pe piața europeană sunt câștigători

Și alți mari jucători europeni au consemnat creșteri importante, deși nu au depășit încă maximele istorice. Acțiunile BP au urcat cu peste 12% față de finalul lunii februarie, până la o capitalizare de 82 de miliarde de lire sterline. TotalEnergies a avansat cu aproximativ 10%, până la 176 de miliarde de euro, iar grupul italian ENI a crescut cu circa 13%, până la 67 de miliarde de euro.

Printre marii beneficiari ai scumpirii energiei se află și Equinor, compania petrolieră controlată de statul norvegian, care are listată pe bursă o treime din acțiuni. Fiind cel mai mare furnizor de gaze din Europa și neavând active de producție în Orientul Mijlociu, Equinor a profitat direct de tensiunile din piață. Titlurile sale listate la Oslo au crescut cu peste 20% în două săptămâni, deși valoarea de piață, de aproximativ 90 de miliarde de dolari, rămâne ușor sub recordurile atinse după invazia Rusiei în Ucraina.

Ascensiunea bursieră a companiilor petroliere a atras însă reacții critice din partea organizațiilor de mediu. Grupul 350.org a cerut guvernelor să introducă taxe excepționale pe profiturile suplimentare ale marilor companii din sector, susținând că populația nu ar trebui să suporte costurile crizei în timp ce marile grupuri energetice transformă războiul din Orientul Mijlociu într-un nou val de câștiguri.

„Răspunsul corect este o taxă solidă pe profiturile excepționale, iar banii trebuie redirecționați pentru sprijinirea gospodăriilor și accelerarea tranziției către energie curată”, a declarat Clémence Dubois, manager global de campanii al 350.org. Ea a avertizat și împotriva reducerii accizelor la carburanți, despre care spune că nu ar reprezenta un ajutor real pentru familii, ci „o subvenție pentru companii care deja se bucură de profituri excepționale”.

„În ceea ce privește situația din Iran în mod specific și vizavi de întrebarea dumveavoastră despre riscurile nucleare care mă preocupă cel mai mult, sunt preocupat în primul rând de consecințele oricărui atac”, a spus Grossi, în interviul pentru Kommersant.

„Unele centrale afectate conțin uraniu îmbogățit”

Imagini atac la Centrala nucleară Bushehr (BNPP)

„Până acum, atacurile au fost îndreptate în principal către instalații care, din perspectiva siguranței nucleare, prezintă riscuri limitate.

Vă rog să înțelegeți că nu tolerez în niciun fel atacurile asupra instalațiilor legate de infrastructura nucleară, mai ales că o serie de locații afectate în Iran conțin materiale (n.r. uraniu îmbogățit) a căror potențială proliferare ar putea cauza probleme, iar aceasta, desigur, este o preocupare serioasă”, declară directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

„Mă îngrijorează cel mai mult Bushehr”

Centrala nucleară Bushehr (BNPP)

Ulterior, Grossi a precizat care este principala centrală iraniană care nu ar trebui bombardată:

„Dar principalele mele preocupări, desigur, sunt legate de Bushehr. Este o centrală nucleară în funcțiune, iar astfel de instalații trebuie să rămână inviolabile în orice circumstanțe.

Permiteți-mi să subliniez încă o dată: nicio instalație nucleară nu ar trebui atacată.

Dar în cazul situației din Iran, din moment ce m-ați întrebat ce mă îngrijorează cel mai mult, este vorba de Bushehr. Principala mea preocupare este ca Bushehr să nu fie afectat în niciun fel de acțiuni militare”.

Bushehr – prima centrală nucleară comercială a Iranului

• Stare operațională: Prima unitate (BNPP-1) este activă. Construcția unităților 2 și 3 a început în 2017 cu implicarea Rusiei.
• Locație și siguranță: Situată între satele Halileh și Bandargeh, pe Golful Persic. Centrala este amplasată într-o zonă seismică cu risc ridicat
• Istoric: Proiectul a început în 1975 cu firme germane, a fost oprit în 1979 și a suferit avarii majore în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980. Rusia a preluat proiectul în 1995.
• Capacitate: Reactorul cu apă ușoară VVER-1000 este proiectat pentru o capacitate de 1.000 MWe (915 MWe netă) .
• Combustibil și securitate: Rusia furnizează combustibilul cu uraniu îmbogățit și este responsabilă de preluarea combustibilului uzat pentru a asigura standardele de neproliferare.
• Evoluții recente (2026): Potrivit ziarelor The Times of Israel , Yeni Șafak și The Jerusalem Post , construcția noilor unități a fost oprită temporar în martie 2026 în urma atacurilor aeriene israeliene din apropiere, deși centrala principală a continuat să funcționeze. La momentul atacurilor, peste 600 de muncitori lucrat în facilitate, majoritatea ruși.

Mediafax va prezentat gala din acest an în format LIVE UPDATE cu cele mai importante momente și cu lista câștigătorilor

Ediția din acest an pornește cu un favorit clar la capitolul nominalizări: „Sinners”, filmul regizat de Ryan Coogler, care conduce cursa cu 16 selecții, un total prezentat de presa americană drept un record pentru istoria Oscarurilor. În imediata apropiere se află „One Battle after Another”, regizat de Paul Thomas Anderson, cu 13 nominalizări, iar duelul dintre cele două producții a devenit principala poveste a serii înainte de deschiderea plicurilor. Atât Reuters, cât și Associated Press descriu cursa pentru marele trofeu drept una dintre cele mai urmărite și mai tensionate din ultimii ani.

Cine se bate pentru premii

Pentru cel mai bun film, Academia a alcătuit o listă de zece titluri care amestecă cinema de autor, producții de studio și filme cu profil internațional: „Bugonia”, „F1”, „Frankenstein”, „Hamnet”, „Marty Supreme”, „One Battle after Another”, „The Secret Agent”, „Sentimental Value”, „Sinners” și „Train Dreams”. Formula largă a categoriei regină confirmă, și anul acesta, încercarea Oscarurilor de a împăca atât marile succese de public și campaniile de studio, cât și titlurile care au dominat discuțiile critice din ultimele luni.

Și categoriile de interpretare vin cu confruntări puternice. La cel mai bun actor în rol principal, numele care atrag cel mai mult atenția sunt Timothée Chalamet pentru „Marty Supreme”, Leonardo DiCaprio pentru „One Battle after Another” și Michael B. Jordan pentru „Sinners”, într-o categorie completată de Ethan Hawke și Wagner Moura. La cea mai bună actriță în rol principal, cursa le aduce în prim-plan pe Jessie Buckley („Hamnet”), Emma Stone („Bugonia”), Renate Reinsve („Sentimental Value”), Rose Byrne și **Kate Hudson”. În paralel, la regie, Academia îi opune pe Ryan Coogler, Paul Thomas Anderson, Chloé Zhao, Josh Safdie și Joachim Trier, un tablou care rezumă foarte bine diversitatea estetică a sezonului.

Un nou premiu la Oscar

Gala din 2026 are și o miză instituțională importantă: este ediția la care debutează premiul pentru casting, o categorie nouă în competiția Oscarurilor. Reuters notează că este primul trofeu nou introdus de Academie din 2001 încoace, iar importanța momentului este amplificată de faptul că, potrivit regulilor oficiale, membrii activi ai Academiei trebuie să fi văzut toate filmele nominalizate într-o categorie pentru a putea vota în faza finală. Cu alte cuvinte, seara de la Los Angeles nu este doar un exercițiu de glamour, ci și una dintre edițiile în care mecanismul intern al Oscarurilor încearcă să răspundă criticilor privind reprezentarea și recunoașterea meseriilor din culisele cinemaului.

Organizatorii au pregătit și o componentă muzicală care se leagă direct de două dintre filmele-fenomen ale sezonului. Producătorii show-ului au anunțat momente inspirate de „Sinners” și „KPop Demon Hunters”, cu interpretări ale cântecelor nominalizate „I Lied To You” și „Golden”, plus apariții ale lui Josh Groban și ale Los Angeles Master Chorale. În același timp, pe scenă vor urca o serie lungă de prezentatori, de la Adrien Brody, Kieran Culkin, Mikey Madison și Zoe Saldaña până la Robert Downey Jr., Anne Hathaway, Priyanka Chopra Jonas, Pedro Pascal, Nicole Kidman și Sigourney Weaver, semn că Academia merge și anul acesta pe formula unui show cât mai dens în star power.

UPDATE. Premierul britanic, Keir Starmer, a vorbit astăzi la telefon cu președintele SUA, Donald Trump, despre cererea Casei Albe de a trimite nave în Strâmtoarea Ormuz.

Știrea inițială: Administrația Trump intenționează să anunțe încă din această săptămână că mai multe țări au convenit să formeze o coaliție care va escorta navele prin Strâmtoarea Ormuz, relatează Wall Street Journal, citând oficiali americani.

Mai multe țări și-au exprimat acordul de principiu de a se alătura misiunii de escortă.

Nu este încă clar dacă operațiunile vor începe în timpul conflictului sau după încetarea ostilităților.

Unele guverne rămân prudente din cauza riscurilor pe care le implică desfășurarea operațiunilor într-o zonă de război activă.

Donald Trump a cerut Chinei, Franței, Japoniei, Coreei de Sud și Regatului Unit să trimită nave militare pentru a forța deschiderea Strâmtorii Ormuz. India a salutat discuțiile directe cu Iranul ca fiind cea mai eficientă modalitate de a relua transportul maritim pe această cale navigabilă.

Regatul Unit a declarat că „analizează intens” modalitățile de a ajuta la redeschiderea strâmtorii, în timp ce Coreea de Sud a promis că va „comunica îndeaproape” cu SUA în urma solicitării lui Trump.

Și miniștrii de externe ai UE vor discuta luni despre posibilitatea extinderii misiunii navale Aspides a UE către Strâmtoarea Ormuz. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că Aspides „nu a fost eficient” în protejarea transporturilor maritime de la Marea Roșie.

Secretarul american pentru energie, Chris Wright, a prezis că războiul împotriva Iranului se va încheia „probabil” în câteva săptămâni.

Într-un interviul pentru NBC News, Donald Trump a lăsat de înțeles că a discutat cu mai multe state despre deblocarea situației din Strâmtoarea Ormuz.

„Țările cred că este o idee grozavă”

Într-un interviul acordat sâmbătă seara NBC News, Donald Trump a lăsat de înțeles că a discutat cu mai multe state despre deblocarea situației din Strâmtoarea Ormuz.

Președintele SUA a declarat pentru NBC News că mai multe țări s-au angajat să contribuie la securizarea strâmtorii, dar a refuzat să numească vreuna dintre ele. „Nu numai că s-au angajat, dar ele cred că este o idee grozavă”, a spus el.

În cadrul interviului telefonic, Trump a declarat că nu este clar dacă Iranul a lansat mine în strâmtoare. „Vom mătura strâmtoarea foarte puternic și credem că ni se vor alătura și alte țări care sunt oarecum împiedicate, iar în unele cazuri chiar împiedicate să obțină petrol”, a adăugat.

Trump a ezitat când a fost întrebat dacă Marina SUA va începe să escorteze navele prin strâmtoare, spunând: „Nu vreau să vă spun nimic despre asta”, iar apoi a adăugat că „este posibil”.

În Spania, FC Barcelona s-a impus cu 5-2 în fața Sevillei și s-a menținut pe primul loc în La Liga. Raphinha a fost omul meciului, cu un hat-trick, iar Dani Olmo și Joao Cancelo au completat tabela pentru liderul campionatului, care a ajuns la 70 de puncte și păstrează un avans de patru lungimi în fruntea clasamentului.

În Anglia, Liverpool a remizat pe teren propriu, 1-1 cu Tottenham Hotspur, după ce a condus prin golul marcat de Dominik Szoboszlai în minutul 18. Londonezii au egalat dramatic în minutul 90, prin Richarlison, iar „cormoranii” au ratat șansa de a urca mai sus în lupta pentru locurile de Liga Campionilor. După acest rezultat, Liverpool este pe locul 5, cu 49 de puncte, în timp ce Tottenham a ajuns pe 16, la un singur punct deasupra zonei retrogradării.

În Italia, Como a obținut o victorie valoroasă, 2-1 cu AS Roma, într-un meci în care oaspeții au deschis scorul rapid, prin Donyell Malen, din penalty, în minutul 7. Gazdele au întors însă rezultatul după pauză, prin Anastasios Douvikas și Diego Carlos, profitând și de eliminarea lui Wesley França, iar succesul le consolidează poziția a patra, cu 54 de puncte.

În Germania, Mainz s-a impus cu 2-0 pe terenul lui Werder Bremen. În aceeași rundă, sâmbătă, Bayern Munchen remizase 1-1 cu Bayer Leverkusen.

„Statul Israel nu ar fi existat dacă Netanyahu nu ar fi fost la putere. Sunt cu Bibi total”

“Există vreun alt lider în Israel care ar fi putut face ceea ce a făcut Netanyahu? Nu, chiar nu cred. Nu ar fi existat Statul Israel dacă prim-ministrul Netanyahu nu ar fi fost la putere. Îl susțin pe Bibi. Sunt cu Bibi total”, a spus Donald Trump, în interviul pentru Canal 14 Israel, post apropiat de premierul israelian.

„Isaac Herzog este un om slab și ineficient. Folosește grațierea și o flutură lui Bibi”

Președintele Trump nu s-a ferit să-și exprime „disprețul” față de președintele Isaac Herzog, menționează jurnaliștii Canalului 14.

„Președintele vostru este un om slab. Președintele Israelului este un om slab și ineficient, care folosește grațierea și o flutură deasupra capului lui Bibi. Nici măcar nu ați mai avea Israelul în acest moment dacă el nu ar fi fost prim-ministru. Eu îl susțin pe Bibi”, a spus Trump.

„Greșit! Știri false”

Întrebat dacă între SUA și Israel există tensiuni pe tema războiului din Iran, așa cum a raportat Axios, Donald Trump a replicat:

“Greșit. Rapoartele privind tensiunile dintre SUA și Israel sunt o mare greșeală. O minciună sfruntată și știri false. Sunt știri false de clasa a treia. Relațiile dintre țările noastre nu au fost niciodată mai bune”.

„Țările care obțin petrolul ar trebui să mențină strâmtoarea deschisă, nu SUA”

“Pentru a menține Strâmtoarea Ormuz deschisă — da, țările din regiune vor trebui să se alăture luptei. Ei obțin tot petrolul, noi nu avem nimic de câștigat din această strâmtoare. Țările care primesc petrolul sunt cele care trebuie să participe. Țările care obțin petrolul ar trebui să mențină strâmtoarea deschisă, nu SUA. Noi îi vom ajuta foarte mult. Strâmtoarea trebuie să rămână deschisă pe toată lungimea ei. Vom fi acolo pentru a le ajuta, a spus Trump, întrebat despre blocajul din Strâmtoarea Ormuz care a sufocat traficul de petrol și GNL.