Mathias Cormann, secretarul general al OCDE, a susținut o declarație de presă luni, în cadrul evenimentului de lansare a Studiului Economic 2026 pentru România, care a fost elaborat de organizație.

Acesta a subliniat că rata inflației se menține mult peste ținta băncii centrale de 2,5% ± 1 punct procentual. Creșterea puternică a salariilor nominale a contribuit la presiunile asupra inflației și competitivității costurilor, deși presiunile din costul muncii s-au redus în ultimii doi ani, a punctat Cormann în discursul său. El a afirmat faptul că se preconizează o scădere a inflației anul viitor, ca urmare a măsurilor fiscale adoptate de Executiv.

„Se estimează că inflația va scădea la 3% anul viitor, pe măsură ce efectele modificărilor fiscale anterioare, inclusiv ale TVA, vor continua să se facă simțite, iar creșterea mai redusă a salariilor nominale va reduce presiunile asupra prețurilor”, a spus Cormann în cadrul conferinței de presă.

Acesta a avertizat, totuși, că există și un risc pentru aceste perspective, risc ce ar putea genera o inflație mai mare și, implicit, o creștere economică mai redusă.

„Un risc major pentru aceste perspective îl reprezintă însă un conflict prelungit în Orientul Mijlociu, care ar putea duce la o inflație mai mare și la o creștere economică mai redusă”, a explicat secretarul general al OCDE.

Datoria publică a României, preconizată să ajungă la 61,5% din PIB în acest an

„Banca Centrală a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% din august 2024. Recomandarea noastră este, cu siguranță, ca reducerile să fie reluate numai după ce inflația va fi pe o traiectorie clar descendentă către țintă. În urma unei încetiniri a activității economice în 2024 și 2025, estimăm că creșterea PIB-ului se va redresa la 1% în acest an și la 2,2% anul viitor”, a completat Cormann.

Acesta a evidențiat faptul că „expansiunile fiscale din 2015 au condus la o creștere a deficitului bugetar, acesta atingând un nivel maxim de 9,3% din PIB în 2024”. În aceste condiții, Cormann a afirmat că datoria publică a României se preconizează că va crește la 61,5% din PIB în acest an, iar până în 2040 este estimată că va crește la 109% din PIB, pe baza orientărilor actuale de politică.

„Prin urmare, este necesară o consolidare fiscală suplimentară după acest an, iar noi estimăm că aceasta ar contribui la menținerea datoriei publice în 2040 la aproximativ același nivel ca în prezent”, a adăugat Cormann.

The Italian bank said in a statement on Monday that the move could raise its stake in Commerzbank above the 30% threshold, „without reaching control”. According to German law, exceeding this threshold requires the launch of a public takeover bid, Bloomberg reports.

The proposed offer involves the exchange of 0.485 UniCredit shares for each Commerzbank share. This would mean around €30.8 for one Commerzbank share. Bloomberg’s calculation indicates a total value of around €34.7 billion.

UniCredit Chief Executive Andrea Orcel told a conference call with analysts that the move meant the bank “would be free to launch a bid if it wanted to.”

“We do not anticipate at this point that we will take such a step. But yes, we have the freedom to do so,” he said.

German financial watchdog BaFin will make a final decision on the offer price in the coming days, UniCredit said.

A takeover of Commerzbank would allow Orcel to create a banking giant in Germany by combining Commerzbank with UniCredit’s German bank, HVB.

The German government, which owns a stake in Commerzbank, has repeatedly said it opposes a takeover by UniCredit.

Informația a fost relatată de agenția de presă Interfax, care citează surse oficiale din sistemul judiciar rus și preluată de Reuters.

Decizia vine într-un context tensionat, în care Rusia amendează Telegram pentru conținut ilegal în mod repetat, autoritățile acuzând platforma că permite răspândirea materialelor extremiste și a altor informații interzise de legislația națională.

Acuzațiile autorităților

Potrivit instituțiilor ruse de reglementare, Telegram nu ar fi respectat cerințele legale privind moderarea conținutului, în special în cazul mesajelor și canalelor care promovează activități ilegale sau extremism. Oficialii susțin că aplicația este una dintre cele mai utilizate platforme de comunicare din Rusia, ceea ce îi conferă un impact major asupra opiniei publice și securității informaționale.

În ultimii ani, Rusia amendează Telegram pentru conținut ilegal în mai multe rânduri, sancțiunile financiare fiind însoțite și de amenințări cu restricționarea accesului la aplicație.

Reacția companiei

Reprezentanții Telegram resping ferm acuzațiile formulate de autoritățile ruse. Compania susține că respectă principiile libertății de exprimare și că elimină conținutul ilegal atunci când acesta este semnalat în mod justificat. În același timp, Telegram acuză Rusia că încearcă să limiteze funcționarea aplicației prin măsuri administrative și tehnice.

Mai mult, oficialii platformei afirmă că presiunile exercitate de stat au ca scop forțarea utilizatorilor să migreze către o aplicație de mesagerie controlată de autorități, denumită MAX.

Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, îl îndeamnă pe președintele SUA, Donald Trump, să „lovească puternic Iranul”. Informația a fost prezentată de The New York Times care citează oficiali anonimi de la Casa Albă.

Se pare că cei doi lideri vorbesc frecvent. Sfatul seamănă cu cel oferit de fostul rege saudit Abdullah care a îndemnat Washingtonul să „taie capul șarpelui”.

Luni, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au transmis că atacurile Iranului amenință securitatea regională, conform publicației Iran International.

Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și președintele Emiratelor Arabe Unite, șeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan, au discutat la telefon despre ultimele evoluții regionale.

Cei doi lideri au subliniat că țările din regiune vor continua eforturile de apărare a teritoriilor lor și vor mobiliza toate capacitățile disponibile pentru a sprijini securitatea și a menține stabilitatea.

Traficul rutier pe Valea Oltului va fi supus unor restricții severe în următoarele trei luni, începând cu 16 martie și până la 15 iunie 2026, din cauza unor lucrări de siguranță la versanți, anunță Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Restricțiile vor fi aplicate pe DN7, între Râmnicu Vâlcea și Veștem, în special pe sectorul Căciulata – Câinenii Mari, unde se desfășoară lucrări de curățare a versanților, dislocare controlată a rocilor instabile, montare de plase de protecție și consolidare a taluzurilor.

Intervențiile au ca scop creșterea siguranței rutiere pe unul dintre cele mai periculoase drumuri din România.

Cum vor fi aplicate restricțiile

Potrivit autorităților, restricțiile vor fi aplicate de luni până sâmbătă, în intervalul orar 8:00 – 17:30.

Pentru autoturisme, circulația va fi oprită temporar în reprize. Șoferii trebuie să se aștepte la timpi de așteptare de până la 30 de minute în timpul săptămânii și de cel mult 15 minute în zilele de sâmbătă.

În cazul traficului greu, camioanele și TIR-urile nu vor avea acces în zonele de lucru pe durata programului de șantier, fiind obligate să utilizeze rute ocolitoare.

Când vor fi suspendate lucrările

Excepție de la restricții fac vehiculele de intervenție, precum ambulanțele, autospecialele de pompieri și cele ale poliției, precum și autovehiculele autorizate, care vor putea traversa zona chiar și în timpul lucrărilor.

În zilele de duminică și în perioada sărbătorilor legale, lucrările vor fi suspendate, iar traficul pe Valea Oltului se va desfășura fără restricții.

Care sunt rutele alternative

Pentru a evita blocajele, autoritățile recomandă șoferilor să utilizeze rute alternative.

Pentru relația București – Veștem și retur este indicat traseul București – A3 – Ploiești – DN1A – Brașov – DN1 – Veștem, iar pentru legătura București – A1 Simeria (Nădlac II/Cluj) se recomandă ruta București – A1 – Pitești – DN7 – Râmnicu Vâlcea – DN67 – Târgu Jiu – DN66 – Simeria – nodul rutier Simeria A1.

Autoritățile îi sfătuiesc pe conducătorii auto să își planifice din timp deplasările și să ia în calcul întârzieri semnificative dacă tranzitează zona în care se desfășoară lucrările.

China și Statele Unite „rămân în comunicare” cu privire la o vizită a lui Donald Trump, a declarat luni Ministerul chinez de Externe, în urma comentariilor președintelui american conform cărora ar putea amâna o viitoare călătorie la Beijing din cauza războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Le Figaro.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a refuzat însă să comenteze presiunile lui Trump asupra Chinei de a ajuta, împreună cu alții, la eliberarea Strâmtorii Ormuz. De asemenea, el a reiterat apelul Beijingului la încetarea ostilităților.

„China face încă o dată apel la toate părțile să înceteze imediat operațiunile militare, să evite escaladarea tensiunilor și să împiedice tulburările regionale să aibă un impact și mai mare asupra dezvoltării economice globale”, a declarat Lin Jian în cadrul unei conferințe de presă obișnuite.

China nu a confirmat datel vizitei

Deși Beijingul nu a confirmat încă datele vizitei sale, Donald Trump este programat să viziteze China între 31 martie și 2 aprilie, potrivit Casei Albe.

În plus, președintele SUA a cerut duminică asistența NATO și a Chinei pentru restabilirea traficului maritim prin  strâmtoarea strategică Ormuz . El a declarat că dorește un răspuns din partea Chinei înainte de vizita sa, altfel ar putea-o amâna. El a susținut că strâmtoarea este crucială pentru transportul maritim chinezesc.

Mai mult de jumătate din importurile de țiței maritim ale Chinei provin din Orientul Mijlociu și tranzitează în mare parte strâmtoarea, potrivit firmei de analiză Kpler.

Este vorba de Corvinul Hunedoara, care a reuțit performanța de a încheia sezonul regular din Liga 2 fără nicio înfrângere. Hunedorenii au obținut 16 victorii și 5 egaluri în cele 21 de runde disputate și intră în play-off cu avans de 9 puncte față de Sepsi OSK (locul 2) și 14 puncte de locurile ce duc la baraj.

Sepsi OSK, Voluntari, Chindia Târgoviște, FC Bihor și Steaua București vor mai evolua în play-off.

Iată componența play-off-ului, prezentată de FRF:
1. Corvinul Hunedoara – 53 puncte;
2. Sepsi OSK – 44 puncte;
3. FC Voluntari – 39 puncte;
4. Chindia Târgoviște – 39 puncte;
5. FC Bihor – 39 puncte;
6. Steaua București – 39 puncte.

În play-out vor fi două grupe:

Grupa A:
1. ASA Tg. Mureș – 37 puncte;
2. Metalul Buzău – 32 puncte;
3. Politehnica Iași – 31 puncte;
4. Gloria Bistrița – 26 puncte;
5. CSM Slatina – 26 puncte;
6. Ceahlăul Piatra Neamț – 18 puncte;
7. CS Dinamo – 16 puncte;
8. AFC Câmpulung-Muscel – 10 puncte.
Grupa B:
1. CSM Reșița – 33 puncte;
2. FC Bacău – 33 puncte;
3. CS Afumați – 30 puncte;
4. Concordia Chiajna – 27 puncte;
5. CSC Dumbrăvița – 25 puncte;
6. CSC Șelimbăr – 20 puncte;
7. CS Tunari – 16 puncte;
8. Olimpia Satu Mare – 14 puncte.

Ceremonia Premiilor Oscar din acest an a avut loc într-un context geopolitic tensionat, fiind pentru a doua oară în acest secol când Oscarurile se desfășoară în primele faze ale unui război american în Orientul Mijlociu, scrie Politico. Ultima situație similară a avut loc în 2003, când ceremonia a fost organizată la scurt timp după invazia Irakului ordonată de administrația George W. Bush. Atunci, organizatorii au redus amploarea evenimentului, iar unele vedete au refuzat să participe.

În 2026, gala nu a fost modificată major, însă atmosfera politică a fost prezentă pe parcursul întregii seri.

Premiile Oscar: glume și ironii la adresa lui Donald Trump

Pe scena Oscarurilor, Conan O’Brien și Jimmy Kimmel au strecurat mai multe ironii la adresa lui Donald Trump. De multe ori fără a-i menționa numele în momentele cheie. O’Brien a făcut referire la obiceiul lui Trump de a-și atașa numele unor instituții sau proiecte. Una dintre glume a fost despre cum ar arăta dacă acesta și-ar pune numele și pe teatrul Dolby unde are loc ceremonia. Jimmy Kimmel, cunoscut pentru criticile sale la adresa lui Trump, a făcut la rândul său o serie de remarci ironice. El s-a referit inclusiv la documentarul dedicat fostei prime doamne Melania Trump.

Politica nu a fost prezentă doar pe scenă. Pe covorul roșu, mai multe vedete au purtat insigne cu mesajul „ICE OUT”, un slogan critic la adresa politicilor de imigrație. De asemenea, actorul Javier Bardem, prezentând premiul pentru cel mai bun film internațional, a transmis un mesaj direct: „Nu războiului. Și libertate pentru Palestina”.

Discursuri despre situația globală și audiența scăzută

Regizorul Paul Thomas Anderson, al cărui film „One Battle After Another” a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun film, a făcut referire la tensiunile globale actuale. A descris situația lumii drept „o dezordine pe care generațiile viitoare vor trebui să o repare”. Conan O’Brien a recunoscut, la începutul galei, că lumea trece prin „vremuri haotice și înfricoșătoare”. Totuși a a subliniat că Oscarurile pot și trebuie să ramână un simbol al colaborării și optimismului.

În ultimii ani, ceremonia Oscarurilor a înregistrat o scădere constantă a audienței. Dacă în anul 2000 gala era urmărită de aproximativ 46 de milioane de telespectatori în SUA, ediția de anul trecut a atras aproximativ 20 de milioane. Unii comentatori conservatori susțin că pozițiile politice exprimate de Hollywood contribuie la această scădere a interesului publicului. Alți analiști indică însă și alte motive, precum influența rețelelor sociale sau lipsa unor filme extrem de populare printre nominalizări.

În ciuda momentelor politice, Gala Premiilor Oscar a rămas în primul rând o sărbătătoare a cinematografiei. Pe lângă premiul pentru cel mai bun film, producția „F1”, cu Brad Pitt, a câștigat premiul pentru cel mai bun sunet, confirmând succesul său comercial.

Premierul Ilie Bolojan a avut luni o întâlnire importantă alături de Secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, care se află la București.

Începând cu ora 10:00, Mathias Cormann a fost primit de premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria.

Cu această ocazie a fost organizată și ceremonia de semnare a acordului dintre Guvernul României și OCDE privind privilegiile și imunitățile acordate organizației.

În cadrul întâlnirii dintre cei doi, Ilie Bolojan a susținut o declarație oficială cu ocazia lansării noii ediții a Studiului Economic al OCDE pentru România.

„Mă bucur să particip astăzi, alături de dumneavoastră, alături de Secretarul General al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, domnul Mathias Cormann, la lansarea noii ediții a Studiului Economic al OCDE pentru România. De la deschiderea negocierilor de aderare în ianuarie 2022, România a intrat într-un proces de evaluare a politicilor și practicilor sale, raportat la standardele OCDE în aproape toate domeniile de politică publică. Datorită efortului comun al instituțiilor implicate, țara noastră a făcut pași importanți în acest proces de aderare.”, a spus Bolojan.

Potrivit prim-ministrului, studiul economic reprezintă un reper important pentru dezvoltarea economică și modernizarea României.

„Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei. Este un punct de referință pentru stabilitatea economică și pentru modernizarea statului.”, a adăugat Bolojan.

În discursul său, Ilie Bolojan a făcut trimitere la datele concrete privind deficitul bugetar al țării și perspectivele economice și așteptările pentru a remedia situația actuală.

„După un deficit de aproximativ 8,7% din PIB în 2024, anul 2025 s-a încheiat cu un deficit de 7,7%, sub nivelul estimat de Comisia Europeană. Continuăm reformele începute anul trecut, iar proiectul de buget pentru anul 2026 este unul realist, astfel încât să atingem ținta de deficit de 6,2% la finalul acestui an. La nivelul economiei, studiul arată că România a rezistat la șocurile din ultimii ani și la efectele războiului din Ucraina.”

Pe partea de competitivitate și digitalizare, premierul Ilie Bolojan a declarat că există necesitatea unor reforme administrative cât mai rapide.

„Creșterea competitivității economiei rămâne o prioritate. Pentru asta avem nevoie de costuri competitive, o administrație eficientă, reguli clare și un stat modern și digitalizat. Reformele și investițiile în curs, susținute inclusiv prin PNRR, urmăresc simplificarea procedurilor pentru companii, reducerea birocrației și accelerarea digitalizării serviciilor publice.”, a spus Bolojan.

Referitor la infrastructură și fonduri europene, Ilie Bolojan a afirmat că „România accelerează implementarea programelor de investiții finanțate din fonduri europene, în special în infrastructura de transport și în modernizarea rețelelor electrice, domenii care influențează direct costurile logistice, securitatea energetică și competitivitatea firmelor.”

„Înainte de a închide această introducere, se cuvine să mulțumesc domnului Cormann și echipei pe care dânsul o conduce pentru ghidajul și pentru colaborarea pe care le-am avut pe parcursul acestor ani, în așa fel încât să parcurgem acest proces de aderare. Suntem într-un stadiu avansat, avem 23 de comitete care au fost parcurse, mai avem încă două comitete și sper că împreună, în următoarele luni, reușim să parcurgem și aceste etape. De asemenea, vreau să mulțumesc tuturor celor implicați din țară pentru că am avut de adoptat legi în Parlament și, cu toate divergențele din lumea noastră politică, a fost un acord politic și toate forțele politice au susținut adoptarea legislației aferente diferitelor comitete.”, a spus premierul.

„Adoptarea la OCDE va deveni o realitate anul acesta, dar nu ca un obiectiv în sine, ci ca un mijloc, pentru ca țara noastră să fie o țară mai competitivă și mai prosperă.”, a adăugat acesta.

Banca italiană a transmis luni, într-un comunicat, că această mișcare ar putea ridica participația sa la Commerzbank peste pragul de 30%, „fără a ajunge la control”. Conform legislației germane, depășirea acestui prag obligă la lansarea unei oferte publice de preluare, informează Bloomberg.

Oferta propusă presupune schimbul a 0,485 acțiuni UniCredit pentru fiecare acțiune Commerzbank. Acest lucru ar însemna aproximativ 30,8 euro pentru o acțiune Commerzbank. Calculul realizat de Bloomberg indică o valoare totală de aproximativ 34,7 miliarde de euro.

Directorul executiv al UniCredit, Andrea Orcel, a declarat într-o conferință cu analiștii că această mișcare înseamnă că banca „ar fi liberă să lanseze oferta dacă ar dori”.

„Nu anticipăm, în acest moment, să facem un astfel de pas. Dar da, avem libertatea să o facem”, a spus el.

Autoritatea germană de supraveghere financiară BaFin va lua decizia finală privind prețul ofertei în următoarele zile, a precizat UniCredit.

Preluarea Commerzbank i-ar permite lui Orcel să creeze un gigant bancar în Germania, prin combinarea Commerzbank cu banca germană a UniCredit, HVB.

Guvernul german, care deține o participație la Commerzbank, a declarat în repetate rânduri că se opune unei preluări de către UniCredit.