Jandarmeria Gorj asigură măsurile de ordine și siguranță publică pe timpul protestului organizat de salariații din cadrul Complexului Energetic Oltenia.

În urmă cu puțin timp, minerii prezenți la protest au pătruns pe partea carosabilă.

Deocamdată nu sunt incidente sau acte de violență.

La fața locului sunt prezente și echipaje ale Poliției Rutiere Târgu Jiu , care acționează pentru fluidizarea traficului, astfel încât să fie evitate aglomerările și să fie menținută siguranța participanților la trafic.

Până în acest moment nu au existat violențe și nu a fost necesară folosirea materialelor din dotare de către forțele de ordine ale Jandarmeriei.

Protestul se desfășoară în condiții pașnice, iar jandarmii se află permanent în dialog cu organizatorii și participanții, pentru asigurarea unui climat de siguranță și respectarea cadrului legal.

Reglementările europene privind decarbonizarea generează costuri suplimentare într-o primă fază, dar pot deveni și o oportunitate majoră pentru modernizarea economiei românești, este mesajul central al conferinței organizate de ADEE, potrivit comunicatului transmis luni de reprezentații acestei entități.

Evenimentul, organizat joia trecută, a adus în prim-plan două dintre cele mai importante mecanisme europene care vor influența economia românească în următorii ani: CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism) și ETS2 – Emissions Trading System 2.

Potrivit oficialilor ADEE, aceste instrumente introduc un preț al carbonului pentru importuri și pentru sectoare precum transportul și clădirile, ceea ce va genera costuri suplimentare pentru companiile care nu investesc în eficiență energetică.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului, Ministerului Energiei, Ministerului Finanțelor, Academia Română, precum și lideri din industrie și mediul antreprenorial, confirmând nevoia unui cadru de coordonare între autorități și mediul economic pentru a gestiona impactul noilor reglementări europene.

Potrivit discuțiilor din cadrul evenimentului, implementarea unor soluții precum panouri fotovoltaice, baterii de stocare, pompe de căldură și sisteme moderne de încălzire în pardoseală poate reduce costurile energetice cu până la 50% pentru companii și comunități.

Un rol esențial îl pot avea comunitățile de energie, un concept introdus recent în legislația românească, în noiembrie 2025, care permite producția și consumul local de energie. Acest model poate aduce beneficii directe pentru industrie, prosumatori și consumatorii vulnerabili, reducând dependența de energie scumpă și importuri, cu scăderi semnificative ale costului facturii la energie, peste 40%, conform declarațiilor președintelui ADEE, Marius Marinoff.

Câte fonduri s-au alocat

În același timp, resursele financiare pentru această tranziție există deja, după a arătat Cristian Bușoi, secretar de Stat în Ministerul Energiei.

Potrivit demnitarului, Guvernul României a alocat peste 560 de milioane de euro prin Fondul de Modernizare în 2025 pentru instalarea de panouri solare destinate instituțiilor publice, fiind peste 1180 de contracte semnate deja, iar în primăvara acestui an urmează o nouă rundă de finanțare de aproximativ 500 de milioane de euro, inclusiv pentru pompe de căldură și baterii de stocare.

Cristian Bușoi a reiterat deschiderea Instituției pentru a colabora pentru nevoia companiilor de a-și operaționaliza costurile prin comunitățile de energie.

„Pe zona privată am avut scheme de finanțare pentru autoconsum și din PNRR și din Fondul de Modernizare. Pe partea de comunității energetice, așteptăm ADEE să vină cu propuneri să vedem cu putem face acest lucru. Pentru economia privată, interesul și cererile sunt foarte mari și credem că ar ajuta foarte mult pentru a-I face mai competitiv în spațiul economic european”, a afirmat acesta.

Rolul pe care ADEE și-l asumă este acela de a conecta fondurile disponibile cu proiectele concrete care pot absorbi aceste resurse, creând o punte între politicile publice și implementarea în economie, potrivit comunicatului, arătând că inițiativa ADEE beneficiază de susținere atât din partea instituțiilor publice, cât și a mediului de afaceri.

„Trebuie să ne mișcăm. Noi, românii, stăm foarte mult în expectativă, uitându-ne la ce fac ceilalți, și pierdem oportunități. Trebuie să rămânem competitivi”, a transmis Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cadrul Guvernului României.

La rândul său, George Bădescu, Director Executiv AMRCR și membru al Comitetului Economic și Social European la Bruxelles, a propus ca ADEE să evolueze într-un think tank național care să reunească actorii relevanți din sector și să genereze soluții aplicabile rapid în economie.

„Eficiența energetică și comunitatea  de energie contează, le văd ca elemente complementare care merg înainte. E clar că investițiile sunt necesare. E nevoie de o coaliție de finantare a eficienței energetice. Statul ar trebui să găsească care este procentul optim de finanțare”, a completat Matei Dimitriu, reprezentant al Ministerului Energiei, Direcția Eficiență Energetică.

„Exista un sistem de raportare care să conducă în final la o clarificare la criterii și valori clare referitoare la taxa pe carbon, în așa fel încât operatorii economici să își cunoască cu precizie obligațiile fiscale ce decurg din Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii”, a afirmat Daniela Radu, Director Direcția CBAM și Taxe Verzi la Ministerul Finanțelor.

Prin această inițiativă, ADEE își propune să devină o platformă națională de colaborare, în care dialogul dintre autorități, industrie și mediul academic să se transforme în proiecte concrete și rezultate măsurabile pentru economia României.

„E nevoie să ieșim din zona de cred că și să intrăm în zona de facem. Este o oportunitate cu care nu ne vom mai întâlni”, a declarat Marius Marinoff, în încheierea conferinței.

Kingston Digital Europe Co LLP, divizia de memorie flash a Kingston Technology Company, lider global în produse de memorie și soluții tehnologice, anunță lansarea Kingston IronKey Locker+ 50 G2 (LP50 G2), un nou stick USB cu criptare hardware de ultimă generație. Dispozitivul oferă securitate la nivel enterprise prin criptare XTS-AES pe 256 de biți, certificare FIPS 197 și mecanisme avansate de protecție împotriva atacurilor de tip BadUSB și Brute Force. Noua unitate face parte din familia IronKey, cunoscută pentru soluțiile sale de securitate destinate atât utilizatorilor individuali, cât și mediului enterprise sau instituțiilor guvernamentale.

Kingston IronKey Locker+ 50 G2 utilizează criptare hardware AES pe 256 de biți în modul XTS, certificată FIPS 197 de către NIST, pentru protejarea datelor sensibile. Firmware-ul este semnat digital pentru a preveni atacurile de tip BadUSB, iar mecanismele integrate de securitate protejează împotriva încercărilor repetate de ghicire a parolei.

Citeşte comunicatul integral AICI

Haddaway, vocea iconică a eurodance-ului mondial, vine la București pentru lansarea live a noului său album, „The Sun” — și o face în compania unui invitat de excepție: Layzee ex. Mr. President.

Este genul de anunț care îți provoacă instantaneu un zâmbet și te poartă, fără avertisment, înapoi în timp. Înapoi pe ringurile de dans aglomerate, înapoi la melodiile care răsunau din fiecare radio și fiecare difuzor, înapoi la o epocă în care muzica dance europeană domina planeta. Iar acum, două dintre vocile definitorii ale acelei ere se reunesc pe aceeași scenă, la București, pentru o noapte care se anunță de neuitat.

Haddaway și întrebarea care a cucerit lumea

Există puține momente în istoria muzicii pop în care o singură întrebare reușește să captureze imaginația colectivă a unei întregi generații. „What Is Love?” — lansată în 1993 — a fost unul dintre acele momente. Haddaway nu a compus pur și simplu un hit. A creat un imn. O piesă care, la peste trei decenii distanță, continuă să fie recunoscută instant de oricine a trăit, măcar o clipă, în proximitatea unui radio sau a unui ring de dans în anii ’90.

Născut în Trinidad și crescut muzical în Germania, Haddaway a debutat pe scena internațională cu o forță rară. Vocea sa caldă, producțiile eurodance impecabile și o prezență scenică autentică l-au propulsat rapid în fruntea unui gen care cucerea lumea cu o viteză uluitoare. Au urmat hiturile „Life” și „Rock My Heart”, dar „What Is Love?” a rămas piatra de temelie a unei cariere care a rezistat testului timpului cu eleganță.

Ceea ce face însă evenimentul de pe 18 aprilie cu adevărat special este că Haddaway nu vine la București pentru o simplă trecere în revistă a trecutului. Artistul vine cu ceva nou, cu ceva personal și profund — vine cu „The Sun”, noul său album, pe care îl va lansa live, alături de trupa sa, în fața publicului bucureștean.

„The Sun” — un nou capitol, același suflet

„The Sun” reprezintă un moment de cotitură în cariera lui Haddaway. Este albumul prin care artistul se întoarce la ceea ce l-a definit întotdeauna — căldura, emoția, autenticitatea — dar o face cu ochii larg deschiși spre prezent. Piesele noului album îmbină rădăcinile eurodance și pop cu influențe subtile de jazz și reggae, creând un sunet care sună simultan familiar și proaspăt, nostalgic și modern.

Este, în esență, un album despre reinventare fără renegare. Haddaway nu încearcă să fie altcineva. Dimpotrivă — cu „The Sun”, el celebrează tot ceea ce a fost, adăugând straturi noi de maturitate artistică și sensibilitate. Fiecare piesă poartă amprenta unui om care a trăit intens, care a văzut lumea, care a cântat pe scenele din zeci de țări și care, la capătul acestei călătorii, a ales să compună un album despre lumină.

Lansarea live a acestui album la București este, astfel, mult mai mult decât un concert. Este un eveniment artistic în sine, o premieră pe care publicul român o va experimenta printre primii din lume.

Layzee ex. Mr. President — invitatul care completează perfect tabloul

Dacă Haddaway este vocea care a întrebat lumea ce este dragostea, Layzee este vocea care a convins-o să danseze fără oprire. Fostul solist al formației Mr. President vine la București ca invitat special al lui Haddaway, iar această alegere nu este întâmplătoare — este o declarație despre prietenie, despre respect mutual și despre o epocă muzicală pe care amândoi au contribuit decisiv să o definească.

Mr. President a luat naștere la Hamburg, la începutul anilor ’90, și a devenit în scurt timp unul dintre cele mai de succes proiecte eurodance ale deceniului. Trupa era un trio format din T-Seven, Lady Danii și Layzee, iar chimia dintre ei era evidentă de la primele acorduri. Dar explozia globală a venit în 1996, odată cu lansarea piesei „Coco Jamboo” — un fenomen muzical care a dominat topurile din peste 30 de țări simultan, a vândut milioane de exemplare și a transformat Mr. President dintr-o trupă promițătoare într-o forță a industriei muzicale internaționale.

„Coco Jamboo” a fost urmată de o serie de hituri care au consolidat statutul grupului în panteonul eurodance-ului mondial: „Up ‘n Away”, „Jojo Action”, „I’ll Follow the Sun”, „In the Sunshine” — piese care, la peste 25 de ani distanță, continuă să provoace reacții imediate și entuziaste pe orice ring de dans din lume. Există o calitate aparte în muzica acelor ani, o simplitate și o bucurie pură care s-au dovedit impermeabile la trecerea timpului.

Layzee — pe numele real Ray Horton — a fost nu doar vocea, ci și sufletul vizibil al trupei. Cu o energie scenică debordantă, un simț înnăscut al spectacolului și o capacitate rară de a conecta instantaneu cu publicul, el a transformat fiecare concert al lui Mr. President într-o experiență. Nu cânta pur și simplu — trăia pe scenă, și publicul o simțea la fiecare pas, la fiecare frază, la fiecare privire aruncată spre sală.

După perioada de glorie a trupei, Layzee a continuat să performeze, să creeze și să mențină vie flacăra unui gen muzical care, contrar multor predicții, nu a murit niciodată cu adevărat. Eurodance-ul trăiește, și Layzee este unul dintre cei mai credibili și mai îndrăgiți ambasadori ai săi.

Două lumi, o singură scenă

Reunirea lui Haddaway și Layzee pe aceeași scenă este mai mult decât o întâlnire a două nume mari. Este convergența a două povești paralele, a două cariere care s-au desfășurat în același univers muzical, care au împărțit aceleași topuri, aceleași festivaluri, aceeași iubire a publicului european — și care acum se intersectează, la București, pentru o seară care promite să fie, fără exagerare, istorică.

Haddaway însuși a vorbit cu entuziasm despre prezența lui Layzee la concert:

„Layzee este unul dintre cei mai autentici artiști pe care i-am cunoscut vreodată. Când cântăm împreună, simți că anii ’90 nu au plecat niciodată cu adevărat — ei doar au așteptat momentul potrivit să se întoarcă. București, pregătiți-vă pentru o noapte pe care nu o veți uita!”

Sunt cuvinte care spun totul despre spiritul acestei seri. Nu este vorba despre nostalgie de dragul nostalgiei, despre o întoarcere forțată în trecut. Este vorba despre celebrarea unei muzici care a contat, a unui gen care a marcat profund cultura populară globală și care continuă să aducă bucurie, energie și conexiune umană.

Concertul începe la ora 21:00, la Cosmo Dome, iar biletele pot fi achiziționate accesând iabilet.ro.

Sancțiunile sunt legate de reprimarea protestelor izbucnite în Iran la începutul anului. „Noile includeri pe lista de sancțiuni vizează o serie de persoane și entități care au jucat un rol esențial în reprimarea protestelor de stradă din ianuarie 2026, care au dus la mii de victime civile”, se arată în comunicatul Consiliului UE.

Oficiali din securitate și justiție, pe lista sancțiunilor

Pe listă se află vice-ministrul iranian de interne responsabil de securitate și aplicarea legii, precum și mai mulți comandanți ai filialelor locale ale Corpulului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), acuzați că au fost direct implicați în reprimarea violentă a protestelor.

Consiliul UE a sancționat, de asemenea, două structuri ale Gărzilor Revoluționare implicate în coordonarea forțelor de securitate care au intervenit împotriva protestatarilor, inclusiv la Teheran și în provincia Khorasan Razavi, din nord-estul Iranului, unde represiunea a fost deosebit de violentă.

Lista include și membri ai sistemului judiciar iranian care au participat la procese împotriva protestatarilor pașnici, a activiștilor civici și sociali, inclusiv activiști pentru drepturile femeilor, precum și a jurnaliștilor și activiștilor politici critici față de autorități.

Companii IT și poliția cibernetică, sancționate

Potrivit Consiliului UE, unele dintre persoanele incluse sunt responsabile pentru obținerea de confesiuni forțate, încălcarea garanțiilor unui proces echitabil și pronunțarea unor pedepse severe împotriva activiștilor pașnici.

De asemenea, sancțiuni au fost impuse companiei iraniene de servicii IT Naji Research and Development Company, responsabilă pentru dezvoltarea aplicației mobile Nazer, utilizată de forțele de ordine pentru supravegherea și controlul cetățenilor. Pe listă se află și șeful poliției cibernetice din Teheran, instituție implicată în cenzurarea internetului și a conținutului de pe rețelele sociale.

Restricții financiare și interdicții de intrare

În total, măsurile restrictive ale Uniunii Europene pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Iran se aplică în prezent unui număr de 263 de persoane și 53 de organizații.

Persoanelor și organizațiilor incluse pe listă le-au fost blocate conturile și bunurile deținute în Uniunea Europeană, iar cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să le pună la dispoziție fonduri sau alte resurse economice. Cei sancționați nu pot intra sau tranzita spațiul Uniunii.

În plus, rămâne în vigoare interdicția de export către Iran a echipamentelor care ar putea fi utilizate pentru represiunea internă sau pentru monitorizarea telecomunicațiilor.

Regimul de sancțiuni, în vigoare din 2011

Uniunea Europeană a introdus încă din 2011 un regim de sancțiuni pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Iran, măsuri care au fost reînnoite anual și prelungite cel mai recent până la 13 aprilie 2026.

Într-o declarație emisă în timpul protestelor din ianuarie, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a condamnat utilizarea violenței, detențiile arbitrare și intimidarea protestatarilor de către forțele de securitate iraniene și a cerut eliberarea persoanelor reținute pentru exercitarea drepturilor fundamentale.

Șeful statului a precizat luni că a avut o discuție cu conducerea OMV Petrom despre evoluția proiectului. „Astăzi am discutat cu Alfred Stern, președintele Consiliului de Supraveghere OMV Petrom, și cu Christina Verchere, CEO OMV Petrom, despre proiectul Neptun Deep”, a scris Nicușor Dan pe platforma X.

„Este o investiție de peste 4 miliarde de euro care va consolida securitatea energetică a României și va reduce dependența noastră de importuri. Neptun Deep aproape va dubla producția de gaze a României și va contribui semnificativ la creșterea independenței energetice a țării”, a transmis președintele, subliniind importanța investiției.

Evaluarea pieței energetice

Nicușor Dan a precizat că discuțiile cu reprezentanții OMV Petrom au avut în vedere și evoluțiile recente de pe piața energetică, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

„Am discutat, desigur, și despre situația actuală a pieței energetice, chiar dacă întâlnirea fusese stabilită înainte de izbucnirea războiului din Iran. Reprezentanții OMV Petrom mi-au prezentat o informare detaliată despre evoluțiile pe termen scurt și mediu, precum și despre scenariile pe care le iau în calcul”.

România depinde de importurile de țiței

El a menționat că discuțiile au inclus și tema prețurilor la combustibili, precum și securitatea aprovizionării: „Am abordat și tema prețurilor la combustibili și securitatea aprovizionării. Am convenit că va exista o colaborare și o cooperare strânsă cu Guvernul pentru ca România să depășească cu bine această nouă perioadă de presiune asupra prețurilor la energie”.

Potrivit lui Nicușor Dan, o eventuală închidere a strâmtorii Hormuz ar afecta statele dependente de importurile de petrol, inclusiv România: „Închiderea strâmtorii Hormuz creează dificultăți majore pentru toate statele importatoare de petrol și combustibili. România are resurse proprii, însă acestea sunt insuficiente, motiv pentru care importăm aproximativ 80% din țițeiul necesar consumului intern”.

Soluții pentru sectorul energetic

Președintele consideră esențiale pentru perioada următoare investițiile în energie și dialogul cu actorii din sectorul energetic: „Soluțiile pe termen scurt și mediu sunt continuarea investițiilor majore aflate în derulare și menținerea unui dialog deschis și constructiv cu cei mai importanți actori din sectorul energetic. Vom continua să monitorizăm situația și să acționăm pentru a proteja cetățenii și economia”.

Având în vedere că principalii donatori se retrag din regiune și că dreptul internațional umanitar este supus unei presiuni fără precedent, UE sprijină acordarea de asistență vitală pentru milioane de oameni.

În Siria, o finanțare umanitară din partea UE în valoare de 210 milioane de euro va sprijini răspunsul de urgență și protecția salvatoare de vieți în întreaga țară.

În Palestina, 124 de milioane de euro vor sprijini asistența alimentară, sănătatea, protecția, adăposturile și educația, furnizate de parteneri care își desfășoară activitatea în condiții extrem de dificile. În Liban, 100 de milioane de euro vor oferi asistență medicală de urgență, asistență de bază pentru familiile care au pierdut tot, servicii de protecție, adăposturi și educație pentru copiii neșcolarizați, zborurile efectuate în cadrul podului aerian umanitar al UE furnizând deja articole medicale și de ajutor pe teren. În Iordania, o sumă totală de 15,5 milioane de euro va sprijini servicii esențiale precum sănătatea și protecția și va răspunde nevoilor refugiaților, atât în interiorul, cât și în afara taberelor. În fine, în Egipt, 8 milioane de euro vor sprijini asistența multisectorială pentru cele mai vulnerabile persoane.

Comisara pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, a declarat: „În regiunea devastată de război a Orientului Mijlociu, Uniunea Europeană își intensifică eforturile în timp ce alții se retrag. Suntem în prezent cel mai mare donator care continuă să furnizeze ajutor umanitar în contextul unora dintre cele mai grave crize din lume, ajutând oameni care trăiesc cele mai dificile momente ale vieții lor. Trebuie să le fim alături. Dreptul internațional umanitar există pentru a-i proteja, iar Europa îl va apăra. Vom continua să furnizăm ajutor vital atât timp cât va fi necesar”.

Administrația condusă de Donald Trump a subestimat atât capacitatea Iranului de a răspunde militar, cât și consecințele economice ale conflictului, inclusiv riscul blocării Strâmtorii Hormuz, explică o analiză publicată luni de The Telegraph.

Conflictul a escaladat rapid după primele lovituri aeriene lansate la sfârșitul lunii februarie asupra unor obiective militare iraniene. Considerată cea mai amplă intervenție americană în Orientul Mijlociu din ultimii ani, operațiunea a vizat infrastructura militară și programul de rachete al Teheranului. În primele zile, atacurile israeliene au dus și la eliminarea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.

Eroarea de calcul a Washingtonului: riposta Iranului

Răspunsul Iranului a venit rapid. Teheranul și forțele aliate au lansat atacuri cu rachete și drone asupra unor ținte din statele din Golf, inclusiv infrastructuri energetice și hoteluri din capitale regionale. Un atac cu dronă asupra unei baze americane din regiune a provocat primele pierderi în rândul militarilor americani, iar zeci de soldați au fost răniți.

Analiștii spun că una dintre principalele probleme ale strategiei americane a fost supraîncrederea generată de succesul unor operațiuni anterioare. „Cred că cea mai mare problemă a fost presupunerea că poți bombarda Iranul și că regimul se va prăbuși. Asta contrazice ceea ce știm despre efectele bombardamentelor aeriene, despre Iran și despre modul în care funcționează naționalismul”, a precizat Benjamin Friedman, expert în politici de apărare la centrul american de analiză Defense Priorities.

Pariul lui Trump

Escaladarea a amplificat temerile privind o criză energetică globală. Iranul a perturbat fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul energiei, iar tensiunile din zonă au împins prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril.

Potrivit analizei citate, liderii de la Washington ar fi discutat anterior acest scenariu. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major al SUA, i-a avertizat pe oficialii americani că o intervenție militară ar putea determina Iranul să recurgă tocmai la această măsură extremă. Surse citate de presa americană susțin însă că Trump a fost convins că Teheranul „va capitula probabil înainte de a întrerupe cea mai importantă rută energetică a lumii”.

Vance, îngrijorat de succesul operațiunii

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a recunoscut că intensitatea reacției iraniene a surprins Washingtonul. „Nu pot spune că am anticipat neapărat exact acest tip de reacție, dar știam că este o posibilitate”, a declarat el într-o conferință de presă la Pentagon.

În interiorul administrației americane au apărut și semne de divergență. Vicepreședintele JD Vance, care criticase și în trecut intervențiile militare din Orientul Mijlociu, privește cu scepticism evoluția conflictului. Potrivit The New York Times, oficiali americani spun că Vance este „îngrijorat de șansele de reușită ale operațiunii” și că „se opune războiului”.

Washingtonul caută o ieșire din conflict

Pe fondul presiunilor politice și economice, unii oficiali americani încearcă să contureze o strategie de ieșire din conflict. Potrivit analiștilor citați, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul Apărării Pete Hegseth ar fi prezentat deja scenarii care ar permite Washingtonului să declare că principalele obiective militare au fost deja atinse – inclusiv distrugerea unei mari părți a marinei iraniene, a arsenalului de rachete și a unor facilități militare.

Inclusiv Donald Trump a sugerat că operațiunea ar fi fost decisă încă din primele momente ale conflictului. „În prima oră, războiul era terminat”, a spus el în cadrul unui miting politic organizat miercuri în statul Kentucky, adăugând însă: „Nu vrem să plecăm prea devreme, nu-i așa?”

Războiul riscă să devină lung și costisitor

Cu toate acestea, evoluțiile din Iran arată că regimul nu dă semne că ar ceda presiunii. După moartea liderului suprem, puterea a fost preluată de Mojtaba Khamenei, fiul fostului ayatollah, ceea ce arată că structura regimului rămâne stabilă.

În acest context, analiștii avertizează că Statele Unite s-ar putea confrunta cu perspectiva unui conflict prelungit, cu efecte majore asupra securității regionale și asupra economiei globale.

Experții în politici de apărare spun că evoluțiile indică o lipsă de pregătire pentru cele mai dificile scenarii:
„Dacă trimiți pușcași marini în regiune, aceștia ar fi trebuit să fie deja acolo înainte de începerea războiului. Nu aștepți două săptămâni pentru a-i desfășura în regiune”. Iar strategia construită pe ideea unei victorii rapide riscă să transforme conflictul într-un război mult mai lung și mai costisitor decât anticipa Washingtonul.

În vârstă de 39 de ani, fundașul stânga Mario Camora este jucătorul cu cele mai multe meciuri disputate în tricoul formației clujene, cu aproape 600 de apariții pentru CFR.

Camora evoluează la echipa din Cluj-Napoca din 2011 și este considerat unul dintre simbolurile clubului.

Originar din Portugalia, jucătorul a obținut și cetățenia română, primul fotbalist naturalizat pentru a juca în naționala României.

„A contribuit din plin la fiecare dintre cele 10 trofee cucerite în tricoul alb-vișiniu, dar și la numeroasele rezultate importante obținute în competițiile europene”, se arată în comunicatul publicat de CFR Cluj.

Reprezentanții clubului subliniază că jucătorul a demonstrat, sezon după sezon, „ambiție, determinare și un spirit de lider incontestabil”, devenind o sursă de inspirație pentru colegi și suporteri.

Mario Camora este și căpitanul echipei, fiind una dintre figurile emblematice ale CFR Cluj.

Noile instrumente sprijină moduri de transport mai sustenabile atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri și actualizează cadrul UE privind ajutoarele de stat pentru transportul terestru și multimodal.

Noile norme înlocuiesc Liniile directoare din 2008 privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare. Orientările privind TTM și TBER stabilesc un cadru coerent privind ajutoarele de stat care acoperă o gamă largă de măsuri de ajutor și de moduri de transport sustenabile, menținând în același timp garanții pentru a preveni denaturarea nejustificată a concurenței.

Orientările privind TTM stabilesc condițiile în care ajutoarele de stat care trebuie notificate Comisiei spre aprobare înainte de a putea fi acordate pot fi declarate compatibile cu piața internă. Noile orientări abordează modurile de transport terestru sustenabil, clarifică opțiunile privind ajutoarele pentru exploatare și ajutoarele pentru investiții și introduc norme și garanții flexibile privind ajutoarele pentru a ajuta noii operatori să intre și să se extindă pe piețele transportului terestru sustenabil.

TBER completează orientările prin exceptarea anumitor categorii de ajutoare din sectorul transportului feroviar, al transportului pe căile navigabile interioare și al transportului multimodal sustenabil de la cerința de notificare prealabilă a Comisiei și de aprobare de către aceasta. Acest nou cadru de exceptare constituie o simplificare majoră, permițând statelor membre să acorde rapid ajutoare în cazul în care sunt îndeplinite condițiile.

Instrumentele vor intra în vigoare la 30 martie 2026. TBER va fi în vigoare până la 31 decembrie 2034. Orientările privind TTM nu au o dată-limită.

Vicepreședinta executivă pentru o tranziție curată, justă și competitivă, Teresa Ribera, a declarat: Odată cu adoptarea, astăzi, a Orientărilor privind transportul terestru și multimodal și a Regulamentului de exceptare pe categorii în sectorul transporturilor, le oferim statelor membre un cadru modern și coerent privind ajutoarele de stat, care sprijină transportul terestru sustenabil și interoperabil, protejând în același timp concurența loială. Aceste norme simplifică procedurile și facilitează sprijinul public pentru soluții de transport sustenabile, contribuind astfel la un transport terestru european mai eficient, mai accesibil ca preț și mai ecologic”.