Fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, cere marți în instanță încetarea obligației de a presta muncă de 60 de zile în folosul comunității.

Monica Macovei este așteptată în instanță marți la ora 12 în dosarul cu indicativul 7355/254/2025, potrivit Portalului Instanțelor de Judecată.

Reamintim, în 2024 Monica Macovei a fost implicată într-un accident rutier în județul Constanța în care a rănit un motociclist după ce intrase pe contrasens (spun probele poliției).

Monica Macovei a susținut tot timpul că nu este vinovată pentru producerea accidentului

Monica Macovei spune, însă, că nu intrase pe contrasens, în timp ce conducea de la 2 Mai la Mangalia, ci că motociclistul a intrat „în plin” în mașina ei.

Ea spune că nu a pierdut controlul volanului nicio secundă.

Potrivit Centrului Infotrafic al Poliției Române, din accident a rezultat rănirea gravă a motociclistului, care a avut nevoie de peste 100 de zile de spitalizare.

Monica Macovei a fost condamnată în primă instanță la șase luni de închisoare cu suspendare, frecventarea unor programe de reintegrare socială și să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității.

Condamnarea Monicăi Macovei a fost suspendată pentru o perioadă de doi ani, după cum reiese din minuta Judecătoriei Mangalia, prima instanță din caz.

Obligațiile MOnicăi Macovei

Judecătoria Mangalia a mai decis că, pe durata termenului de supraveghere, aceasta are obligația să se prezinte la Serviciul de Probațiune, să primească vizitele consilierului de probațiune, să anunțe schimbarea locuinței, să anunțe orice deplasare care depășește cinci zile, să anunțe autoritățile în legătură cu schimbarea locului de muncă, să furnizeze informații și documente care să permită controlul mijloacelor sale de existență.

Cine este Monica Macovei

Monica Macovei a fost ministru al Justiției între 2004 și 2007. Este arhitecta Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și inițiatoarea procesului de asigurare a independenței judecătorilor și a procurorilor de caz.

Printre altele, Monica Macovei a introdus distribuția aleatorie a dosarelor și ideea de promovare profesională doar pe bază de concurs.

Cercetătorii de la mai multe universități din America Latină au analizat date din 156 de țări, care au fost colectate între anii 2000 și 2022, și au realizat un model care arată cum creșterea temperaturilor ar putea afecta activitatea fizică la nivel global până în 2050.

Rezultatele studiului arată că fiecare lună suplimentară în care se înregistrează o temperatură medie de peste 27,8°C ar duce la o creștere a inactivității fizice cu o medie de 1,5 puncte procentuale la nivel global. Creșterea este și mai mare în cazul țărilor cu venituri mici și medii, scrie The Guardian.

Potrivit studiului publicat în revista The Lancet Global Health, creșterea temperaturilor ar putea duce la 470.000 până la 700.000 de decese suplimentare la nivel mondial în fiecare an până în 2050, întrucât vremea mai caldă ar putea face ca oamenii să fie mai puțin activi fizic.

Zonele și categoriile de persoane cele mai afectate

În cadrul simulărilor făcute de cercetători s-a constatat că țările tropicale cu venituri mici și medii din regiuni precum Caraibe și Africa subsahariană ar fi probabil cele mai afectate, notează ABC News.

De asemenea, femeile și persoanele în vârstă pot resimți efectele mai puternic, întrucât corpurile lor au adesea mai multe dificultăți în a se răcori.

Inactivitatea fizică crește riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, dar și de anumite tipuri de cancer și tulburări de sănătate mintală, potrivit autorului principal al studiului, Christian García-Witulski.

„Căldura nu este doar o problemă de confort, ci că schimbă modelele comportamentale la scară largă. Deoarece inactivitatea fizică este un factor de risc cheie pentru bolile netransmisibile, acest lucru implică impacturi relevante pentru sănătate și economie”, a spus García-Witulski, autorul principal al studiului, pentru ABC News.

Datele OMS arată că în prezent, doar aproximativ 65% din populația mondială face suficientă mișcare. Totuși, îngrijorător este faptul că inactivitatea fizică are o contribuție la aproximativ 5% din decesele înregistrate la nivel global.

„Declarațiile premierului nu sunt doar neinspirate. Sunt profund nedrepte și jignitoare pentru militarii români care au servit în teatrele de operații externe”, a declarat Fifor.

Sacrificiile veteraniilor „pe stil nou”

Fostul ministru al Apărării a subliniat că printre veteranii români există persoane care și-au pierdut viața sau au fost grav răniți în misiuni internaționale. Fifor a detaliat:

„Unii au făcut sacrificiul suprem și au venit acasă sub drapel, lăsând în urmă familii distruse, soții fără soț și copii fără tată. Alții sunt în cărucioare, paralizați. Alții fără picioare sau schilodiți în suflet. Dar toți sunt mândri că și-au servit patria.”

Mesaj dur către premier

Mihai Fifor a criticat atitudinea premierului Ilie Bolojan și modul în care acesta se raportează la militari:

„Când nea Ilie-sărăcie își dă cu părerea despre armată, îți vine să-l încalți în bocanci, să-i pui ranița în spate, masca pe figură și armamentul din dotare și să-l trimiți să petreacă o ‘vacanță’ în Irak, Afganistan, Mali sau Balcanii de Vest. Plătim noi. All inclusive!”

El a mai precizat că „veteranii ‘pe stil nou’ au reușit să atragă respectul unei lumi întregi față de România și față de români. Ceea ce matale, domnule premier, nu vei reuși nici dacă te mai naști o dată.”

Veteranii – adevărații ambasadori ai României

Fifor a mai punctat că militarii români din teatrele de operații sunt cei mai buni ambasadori ai țării:

„Oamenii îi opresc pe veteranii ‘pe stil nou’ pe stradă și le spun: ‘Thank you for your service!’ Ei îți asigură liniștea ca să te cocoți pe scaunul de premier, de unde îți permiți să dai cu scuipat în obrazul lor. Dar ei sunt iertători. Pentru că unii au văzut moartea cu ochii. Însă altcineva nu te va ierta, nea Ilie. Și poate ar fi bine să începi să te temi.”

Fifor a subliniat valorile fundamentale pe care veteranii le reprezintă: onoare și patriotism.

„De fapt, nu sunt convins nici că ai înțeles ce am scris mai sus. Da, nea Ilie-sărăcie… oamenii ăștia sunt cei mai buni ambasadori ai României. Da, ei îți asigură liniștea ca să te cocoți pe scaunul de premier, de unde îți permiți să dai cu scuipat în obrazul lor. Dar știi ce? Ei sunt iertători. Pentru că unii au văzut moartea cu ochii. Însă altcineva nu te va ierta, nea Ilie. Și poate ar fi bine să începi să te temi”, încheie Fifor.

Oficialul european a declarat că a solicitat în mod direct conducerii FIFA asigurări privind siguranța fanilor care vor călători în America de Nord pentru turneu. Potrivit lui Micallef, după discuția inițială cu Gianni Infantino, nu a existat niciun răspuns concret din partea FIFA, în ciuda agravării situației internaționale, scrie Politico. „Este legitim ca oamenii să primească garanții privind siguranța și securitatea lor, mai ales în contextul în care una dintre țările gazdă este implicată într-un conflict”, a subliniat acesta.

Temeri legate de situația din SUA și Mexic. Critici asupra „Consiliului de Pace”

Printre motivele de îngrijorare se numără contextul geopolitic tensionat, dar și situații interne din statele gazdă. În SUA, prezența agenților de imigrație în cadrul măsurilor de securitate ridică semne de întrebare, după incidente recente. În Mexic, violențele asociate cartelurilor, inclusiv în zone unde se vor disputa meciuri, amplifică temerile. Turneul din 2026 va fi unul dintre cele mai mari din istorie. Vor fi 48 de echipe participante, dintre care 16 din Europa.

Micallef a criticat și implicarea FIFA în inițiative susținute de administrația americană. A numit inclusiv parteneriatul cu așa-numitul „Board of Peace” pentru Gaza. Oficialul european a declarat că ar prefera ca proiectele sportive internaționale să fie realizate în colaborare cu organizații multilaterale consacrate, precum UNESCO sau UNICEF. „FIFA are multe de explicat în această privință”, a spus el.

FIFA: siguranța este prioritatea principală

În replică, un purtător de cuvânt al FIFA a transmis că siguranța participanților este „prioritatea principală”. A afirmat că autoritățile din SUA, Canada și Mexic lucrează pentru a asigura un mediu sigur pentru toți cei implicați. Cu toate acestea, Micallef a sugerat că răspunsurile oferite până acum nu sunt suficiente. Există „loc pentru mai multă claritate”, a afirmat el.

În interviu, comisarul european a abordat și alte subiecte sensibile, inclusiv planurile NBA de a crea o ligă în Europa. El le consideră incompatibile cu modelul sportiv european bazat pe merit sportiv și competiție deschisă. De asemenea, Micallef a avertizat că sportul nu ar trebui să fie folosit ca instrument de propagandă politică, referindu-se la participarea Rusiei în competițiile internaționale.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a ajutat la modernizarea dronelor iraniene de tip Shahed, care reprezintă acum o amenințare pentru Ucraina, pentru Israel, statele din Golf și trupele americane din Orientul Mijlociu.

Declarațiile sale au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Jerusalem Post.

Liderul ucrainean a spus că Ucraina a fost prima care s-a confruntat cu acest tip de armament și că experiența de pe front a demonstrat cât de puternice sunt aceste drone.

„Am avut o experiență teribilă cu aceste drone. […] Ucraina a fost un fel de loc de experiment pentru aceste drone în cele din urmă. Nici măcar nu poți compara prima clasă [de] Shahed, care a fost la începutul războiului, și Shahed-ul de astăzi”, a spus el.

Acesta a mai spus că, la începutul războiului din 2022, autoritățile de la Kiev au încercat să convingă Iranul să nu furnizeze drone către Rusia. Potrivit lui, răspunsul oficialilor iranieni nu a arătat care este, de fapt, realitatea din teren.

„Au spus că «Bine… nu suntem aliați în asta»”, a declarat Zelenski.

„«Le-am vândut rușilor această parte a Șahed-urilor și vor fi 1.200 sau 1.300, și asta e tot». Dar nu a fost adevărat. Au mințit, desigur.”

Președintele ucrainean a declarat, de altfel, că Iranul nu doar a livrat drone, ci a oferit și sprijin tehnic, inclusiv instruirea operatorilor ruși și transfer de tehnologie pentru producție locală.

În prezent, spune el, relația dintre cele două state funcționează în ambele direcții, Rusia furnizând la rândul său tehnologie și îmbunătățiri către Iran.

„Am văzut câteva detalii despre unul dintre Shahed-uri, care a fost distrus într-una dintre țările din Orientul Mijlociu. Nu vă voi spune, îmi pare rău, pentru că am spus că nu vom spune public din ce țară este vorba.”, a spus el.

„Am văzut câteva detalii. Au fost detalii rusești. Le știm pentru că iranienii nu le-au produs.”

Întrebat dacă acest lucru confirmă implicarea Moscovei în dezvoltarea dronelor folosite acum în regiune, liderul ucrainean a declarat că „asta înseamnă că și rușii i-au ajutat, [la fel] cum iranienii i-au ajutat [pe ruși] chiar la începutul războiului [Rusia-Ucraina]”.

În opinia sa, impactul conflictului dintre Rusia și Ucraina depășește granițele Europei de Est.

„Acestea sunt cunoștințe importante de pe câmpul de luptă. Aceasta este o tehnologie nouă bazată pe tehnologii iraniene. Toate acestea vor avea impact asupra altor regiuni. Am spus întotdeauna Africa, Orientul Mijlociu și Europa”, a adăugat liderul ucrainean.

Publicația The Jerusalem Post a anunțat că acest interviu reprezintă „un avertisment cu privire la ceea ce restul lumii începe să se confrunte acum: un război al dronelor care a început deasupra orașelor ucrainene, apoi s-a răspândit, a devenit mai ieftin, mai inteligent și mai greu de oprit”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat marți la Londra, unde are programată o întâlnire cu premierul britanic Keir Starmer, relatează dpa.

În această perioadă, atenția internațională se îndreaptă tot mai mult către conflictul din Iran, care continuă să escaladeze, în timp ce războiul din Ucraina rămâne o preocupare majoră pentru aliații occidentali.

Prim-ministrul britanic își dorește menținerea conflictului din Ucraina pe agenda globală, în ciuda evoluțiilor din Orientul Mijlociu. În același context, Statele Unite au decis să relaxeze temporar sancțiunile impuse țărilor care importă petrol rusesc.

Măsura aceasta urmărește, de fapt, stabilizarea pieței energetice, care oferă și un avantaj indirect președintelui rus, Vladimir Putin.

În cadrul unei conferințe de presă susținute la Downing Street 10, Keir Starmer a făcut o precizare despre riscurilor generate de această situație, spunând că „nu putem permite ca războiul din Golf să se transforme într-un câștig neașteptat pentru Putin”.

Ministrul britanic al apărării, John Healey, a confirmat vizita liderului ucrainean și a menționat sprijinul semnificativ acordat recent Kievului.

El a precizat în fața Parlamentului că „luna trecută am livrat Ucrainei 3.500 de drone, 18.000 de proiectile de artilerie și trei milioane de bucăți de muniții mici”.

Despre nivelul de dificultate care se instalează treptat la nivel internațional, el a afirmat că „ne confruntăm cu două conflicte pe două continente, susținute de o axă a agresiunii cu tactici similare și tehnologii similare”.

„În numele Regatului Unit”, a mai declarat el, „nu vom uita de războiul din Europa, iar hotărârea noastră totală de a fi alături de Ucraina rămâne neclintită”.

Președintele american Donald Trump a solicitat amânarea cu „aproximativ o lună” a vizitei sale programate la Beijing, în contextul războiului în desfășurare în Orientul Mijlociu.

„Din cauza războiului, simt că vreau să fiu aici, că trebuie să fiu aici. Așa că am solicitat amânarea întâlnirii cu aproximativ o lună. Și aștept cu nerăbdare să mă întâlnesc cu el. Avem o relație foarte bună”, a spus Trump, referindu-se la președintele chinez Xi Jinping, notează BBC.

China a declarat că se află în contact cu SUA în legătură cu vizita lui Trump. „Diplomația la nivel de șef de stat joacă un rol strategic de orientare de neînlocuit în relațiile dintre China și SUA. Cele două părți mențin comunicarea cu privire la vizita președintelui Trump în China”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al țării, Lin Jian, potrivit The Guardian.

Anterior, președintele Trump sugerase că vizita sa în China ar putea fi suspendată dacă Beijingul nu răspundea la solicitarea SUA de a obține ajutor din partea unor țări terțe pentru securizarea strâmtorii Ormuz.

Luni, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat că au loc discuții „de la lider la lider” între președintele Trump și președintele chinez Xi Jinping și că, „în acest moment”, Trump așteaptă cu nerăbdare să viziteze China. Totuși, ea a punctat că aceste date „ar putea fi modificate”, potrivit AP.

Momentan, întâlnirea dintre Trump și omologul său chinez este programată să aibă loc între 31 martie și 2 aprilie, după ultimele lor discuții față în față din octombrie anul trecut.

Ambasada Chinei la Washington a declarat pentru BBC că a văzut știrile referitoare la întâlnire, însă nu a venit cu informații suplimentare privind o confirmare oficială a amânării vizitei.

Serviciile secrete americane l-au avertizat pe Donald Trump, înainte de atacul asupra Iranului, că represaliile împotriva aliaților SUA din Golf erau un efect aproape sigur, potrivit Reuters.

Informația contrazice poziția oficială. După primele atacuri israeliene și americane, Donald Trump s-a declarat surprins de faptul că Iranul a atacat țări din Orientul Mijlociu precum Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Inițial, statele din Golf nu au susținut războiul cu Iranul. Între timp, poziția s-a schimbat radical. În prezent, liderii țărilor apropiate de SUA îl îndeamnă pe Trump să nu se oprească până când Iranul nu va mai putea amenința rutele petroliere regionale.

Iranienii au atacat cu rachete și drone aeroporturile, porturile și instalațiile energetice din Golf. De asemenea, au dat peste cap circulația navelor prin Strâmtoarea Ormuz.

De aceea, liderii din Golf văd regimul din Iran ca pe o amenințare directă.

Conform informațiilor citate de Reuters, arestările au fost efectuate de organizația de informații a Gardienilor Revoluției, una dintre principalele structuri de securitate ale statului iranian.

Raportul nu oferă detalii suplimentare despre identitatea sau naționalitatea persoanelor reținute și nici despre natura exactă a presupuselor activități desfășurate de acestea.

Autoritățile iraniene nu au emis, până în prezent, un comunicat oficial extins privind cazul.

Mehdi Taj, președintele Federației Iraniene de Fotbal, a declarat într-o postare pe rețeaua X, că „Având în vedere că Trump a declarat explicit că nu poate asigura securitatea echipei naționale iraniene, cu siguranță nu vom călători în America”, potrivit BBC.

El a adăugat: „În prezent, negociem cu FIFA pentru a găzdui meciurile Iranului la Campionatul Mondial în Mexic”.

Săptămâna trecută, ministrul sportului din Iran a declarat că nu a fost posibil ca jucătorii iranieni să participe la turneu după ce SUA au lansat atacuri aeriene alături de Israel asupra Iranului.

Președintele american Donald Trump a declarat că Iranul va fi „binevenit la Cupa Mondială”, dar că nu crede că ar fi „adecvat ca ei să fie acolo, pentru propria lor viață și siguranță”.

Echipa iraniană are programate două meciuri din grupă la Los Angeles și unul la Seattle.