Pakistanul a respins acuzația Afganistanului că a vizat Spitalul de Tratament al Dependenței Omid, insistând că atacurile sale din estul Afganistanului de luni au fost împotriva unor instalații militare. De asemenea, a respins afirmațiile afgane privind sute de victime, numind-o propagandă, potrivit AP.

Victimele au fost duse la mai multe spitale din zonă, unde mulțimi s-au adunat pentru a-și căuta pe cei dragi printre răniți și morți. Nu a fost posibil să se confirme independent numărul de morți raportat.

În conflictul dintre Afganistan și Pakistan au fost ciocniri transfrontaliere repetate, precum și atacuri aeriene în interiorul Afganistanului, în ciuda apelurilor internaționale pentru un armistițiu.
Pakistanul acuză Afganistanul că oferă un refugiu sigur militanților care comit atacuri în interiorul Pakistanului, în special talibanilor pakistanezi. Gruparea este separată, dar strâns aliată cu talibanii afgani care au preluat Afganistanul în 2021, în urma retragerii haotice a trupelor conduse de SUA. Kabul neagă acuzația.

Ținte precise

Purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului afgan, Hamdullah Fitrat, a postat pe X că atacul aerian a lovit spitalul Omid, o unitate cu 2.000 de paturi din Kabul, în jurul orei 21:00, ora locală, și că secțiuni mari ale unității au fost distruse.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Abdul Mateen Qani, a declarat că 408 persoane au fost ucise și 265 rănite.

Imaginile de marți transmise de televiziunea locală au arătat forțele de securitate folosind lanterne în timp ce transportau victimele de la fața locului, în timp ce pompierii se luptau să stingă flăcările.

Spitalul Omid a fost redenumit și extins ca dimensiuni acum aproximativ un an de la Spitalul de Tratament pentru Dependența de Droguri Ibn Sina, ca parte a planurilor guvernamentale de eradicare a dependenței de droguri din Afganistan.

Spitalul, situat în apropierea aeroportului internațional din Kabul, este adiacent unei foste baze militare NATO, Camp Phoenix, unde forțele americane antrenau Armata Națională Afgană. Baza a fost preluată de noile autorități afgane după ce talibanii au preluat puterea. Nu e clar ce se afla acum la fața locului.

Cele mai premiate pisici ale României vor intra în ring alături de campioni veniți din mai multe țări europene, într-o competiție care reunește zeci de rase spectaculoase și unele dintre cele mai valoroase exemplare de pe continent. Publicul va putea urmări finalele expoziției, acolo unde vor fi desemnate cele mai frumoase pisici ale evenimentului.

Vedetele competiției

Printre vedetele competiției se află RO Bucovina Kira Kiralina, o pisică British Shorthair blue devenită deja un nume cunoscut în lumea felinologiei. Poreclită de admiratori „ursoaica albastră din Bucovina”, Kira s-a remarcat printr-un palmares impresionant, după ce a adus României primul titlu major la categoria femele castrate. În prezent, ea deține titlurile de Campioană Mondială 2025 și Campioană Europeană 2026.

O altă prezență așteptată cu interes este Nexus, un motănel British Shorthair Silver, remarcat atât pentru aspectul său, cât și pentru performanțele obținute în competiții internaționale. Cu ochii săi de un albastru intens, Nexus este deja Campion European FIFe 2025 și Campion al Țărilor Baltice 2025, fiind una dintre atracțiile expoziției.

Una dintre cele mai emoționante povești ale salonului este însă cea a lui Duracell. Cândva o pisică fără stăpân, care încerca să supraviețuiască pe străzile din Iași, Duracell a devenit astăzi Campioană Europeană, după ce a câștigat luna trecută cel mai înalt titlu la Campionatul European Felin de la Graz, în Austria. Povestea ei este văzută de organizatori drept un exemplu despre cum destinul unui animal se poate schimba radical atunci când primește o șansă.

„Uneori, următorul campion al Europei începe ca o pisică salvată de pe stradă”, a declarat Adrian Dragotă, reprezentant Felis Romania.

Pe lângă competiția propriu-zisă, vizitatorii vor putea descoperi la SofistiCAT și pisici salvate care își caută o familie. Organizatorii spun că promovarea adopțiilor și grija pentru animalele fără stăpân rămân la fel de importante ca trofeele din ring.

Evenimentul va include și un moment important pentru felinologia europeană: examenul de definitivat pentru arbitru FIFe, susținut de George Dorgiakis, președintele Felis Greece. Examinatorii vor fi Adrian Alexandru Dragotă, președintele Felis Romania, și Francesco Cinque, șeful Comisiei de Arbitri și Standarde a Fédération Internationale Féline, una dintre cele mai importante autorități internaționale în domeniul standardelor raselor de pisici.

Considerat una dintre cele mai dificile etape în formarea unui arbitru internațional, examenul testează cunoștințele despre rase, înțelegerea comportamentului felin și capacitatea de evaluare și comunicare în fața unor specialiști de top.

Portarul titular Manuel Neuer își continuă recuperarea după o ruptură de fibre musculare, dar nu este încă apt de joc. În schimb, Jonas Urbig, portarul secund, care a suferit o comoție cerebrală în victoria cu 6-1 din tur împotriva italienilor și a ratat remiza 1-1 cu Bayer Leverkusen, din Bundesliga, este așteptat să revină, a dezvăluit antrenorul Vincent Kompany.

„Nu m-a surprins că Manuel Neuer a revenit la antrenamente, dar sunt bucuros că este din nou acolo și că Jonas Urbig se antrenează. Decizia va fi strict medicală. Dacă totul decurge conform așteptărilor, Urbig va fi titular. În caz contrar, vom găsi o altă soluție”, a spus Kompany, marți seară, într-o conferință de presă.

Având în vedere că Sven Ulreich și Leon Klanac sunt și ei indisponibili, Kompany a confirmat că tânărul Leonard Prescott, în vârstă de 16 ani, ar putea debuta, dacă Urbig nu va fi apt pentru startul meciului.

„Este destul de calm”, a comentat Kompany despre Prescott.

„Dar trebuie să spun că, privind un jucător atât de tânăr, este opusul lui Sven Ulreich. Totuși, avem un staff foarte calm. Dacă va trebui să joace, va avea tot sprijinul nostru. Avem mulți jucători buni care îl vor ajuta, iar niciun tânăr nu va primi niciodată un rol principal fără suport. Indiferent ce se va întâmpla, avem încredere totală în el”, a încheiat Kompany.

Bayern Munchen găzduiește Atalanta, miercuri, de la ora 22:00, pe Allianz Arena, în manșa retur a optimilor din Liga Campionilor.

Economiștii avertizează că impactul scumpirilor va fi resimțit în valuri, de la facturile gospodăriilor până la încetinirea economiei. Potrivit analiștilor The Times of Israel, deși prețurile la combustibili sunt stabilite lunar de guvern și nu au crescut încă semnificativ, efectele scumpirii petrolului – pe fondul războiului și al blocării Strâmtorii Hormuz – se vor transmite rapid în întreaga economie.

Experții economici avertizează că principalele costuri ale conflictului vin din cheltuielile directe – muniție, pagube și restricții economice – însă efectele indirecte, generate de criza energetică, vor împinge în sus prețurile pentru bunuri și servicii.

Alimentele, mult mai scumpe decât în UE

În sectorul alimentar, situația este deja tensionată. Prețurile din Israel sunt cu aproximativ 51% mai mari decât în statele UE și cu 37% peste media OCDE, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care reunește cele mai dezvoltate economii ale lumii, iar scumpirea energiei riscă să amplifice acest decalaj.

„Procesul de producție al oricărei companii israeliene folosește gaz și combustibil. Dacă prețul acestor resurse crește, acest lucru se transmite în prețul produselor pe care consumatorii le cumpără”, a explicat Esteban Klor, profesor de economie la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

Inflație și risc de concedieri

Creșterea costurilor la energie se va reflecta în lanț, de la transport și producție până la raft. „Vom vedea o creștere a inflației, iar acest lucru va afecta puterea de cumpărare, pentru că salariile nu se vor ajusta imediat la prețurile mai mari”, a spus expertul. „Puterea de cumpărare va scădea, iar companiile ar putea ajunge chiar la concedieri”.

Pe lângă alimente, sectoarele dependente de transport și logistică, precum aviația și turismul, dar și agricultura și construcțiile, sunt printre cele mai expuse. În schimb, serviciile IT și exporturile digitale ar putea fi mai puțin afectate.

Războiul costă tot mai mult

Economiștii avertizează că scumpirea petrolului produce un efect dublu: reduce veniturile disponibile ale gospodăriilor și scade cererea de consum. „Dacă producția și consumul sunt afectate, activitatea economică va încetini, iar veniturile fiscale vor scădea”, a declarat Ronen Menachem, economist-șef la Mizrahi Tefahot Bank, una dintre cele mai mari bănci din Israel.

În același timp, Israelul se confruntă cu o presiune bugetară tot mai mare, din cauza cheltuielilor militare de ordinul zecilor de miliarde de șekeli și a opririi parțiale a unor sectoare economice.

„Dacă economia încetinește din cauza prețurilor mai mari, veniturile fiscale vor scădea exact într-un moment în care guvernul are nevoie de resurse suplimentare pentru a finanța războiul”, atrag atenția analiștii.

Finalul conflictului va decide economia

Evoluția economiei va depinde în mare măsură de modul în care se va încheia conflictul. Dacă războiul se încheie cu o schimbare de regim în Iran și cu eliminarea principalei amenințări la adresa Israelului, impactul ar putea fi pozitiv pentru economie, cu o relansare a încrederii și a consumului, potrivit sursei citate.

În schimb, dacă regimul iranian rămâne la putere și incertitudinea persistă, Israelul riscă o perioadă economică dificilă, comparabilă cu cea de după războiul din 1973, cu efecte pe termen lung asupra creșterii economice. După acel conflict (Războiul de Yom Kippur, declanșat de Egipt și Siria împotriva Israelului și încheiat fără un câștigător clar, dar cu pierderi semnificative), economia Israelului a fost marcată de inflație ridicată, creșterea puternică a cheltuielilor militare și o perioadă prelungită de stagnare economică.

Simularea a fost organizată în 4.545 de unități de învățământ, ceea ce reprezintă 97.8% din totalul școlilor gimnaziale.

Au fost prezenți peste 144.300 de elevi, iar din școlile care au organizat simularea au lipsit peste 12.700 de elevi. De asemenea, trei elevi au fost eliminați pentru tentativă de fraudă.

Numărul elevilor de clasa a VIII-a din cele 104 unități care nu au organizat simularea este de peste 5.200. Ministerul Educației și-a anunțat disponibilitatea de a transmite subiecte elaborate la nivel central și de a pune la dispoziție platforma de evaluare digitalizată, pentru ca unitățile care nu organizează in aceste zile simularea probelor scrise ale Evaluării Naționale să le poată susține la o dată ulterioară.

Subiectele și baremele aferente probei de astăzi au fost publicate la ora 15:00.

Simularea probelor scrise continuă miercuri cu proba scrisă la Limba și literatura maternă.

Rezultatele vor fi comunicate individual (nu prin afișare) în data de 30 martie.

OCDE: „Percepțiile privind corupția rămân ridicate. Corupția a devenit mai complexă decât noțiunea tradițională”

„Dacă nu este controlată, corupția poate duce la cheltuieli publice risipitoare sau ineficiente, la un mediu de afaceri necompetitiv și la elaborarea de politici ineficiente. Percepțiile privind corupția rămân ridicate în România, 75% dintre respondenții la un sondaj Eurobarometru din 2025 considerând-o „răspândită” puțin peste media UE. În timp ce puțini declară că au fost martori sau au experimentat personal corupția, 60% au declarat că sunt afectați personal de corupție în viața de zi cu zi. Acest lucru sugerează că în România, ca și în alte țări, corupția a devenit mai complexă decât noțiunea tradițională de jefuire cotidiană”, arată raportul OCDE.

Zonele cele mai corupte: „politicienii, aleșii, sistemul de Sănătate, Poliția și Vama”

„Partidele politice, oficialii aleși, sistemul de sănătate, poliția și vama sunt percepute ca fiind instituțiile cele mai afectate”, precizează OCDE.

„România a luat măsuri semnificative în a combate corupția”

 „România a luat măsuri semnificative pentru a combate corupția în ultimii ani, iar 39% dintre români consideră eforturile guvernamentale de combatere a corupției ca fiind eficiente, plasând-o peste media UE.

Indicatorii de Integritate Publică ai OCDE arată că sistemul anticorupție și de integritate al României este aliniat în mare măsură la standardele OCDE și, în mai multe domenii, are performanțe peste media OCDE.

Țara are cadre juridice solide pentru gestionarea conflictelor de interese și asigurarea integrității în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. România are, de asemenea, un cadru juridic solid pentru protecția avertizorilor de integritate care transpune Directiva UE 2019/1937, deși provocările legate de protecția avertizorilor de integritate persistă în practică”.

„România a consolidat protecția denunțătorilor în cazurile de luare de mită transnațională. Progrese în Strategia anticorupție”

„Ca parte a procesului de aderare la OCDE, România a devenit parte la Convenția OCDE privind combaterea luării de mită a funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale în 2023 și continuă să facă progrese în combaterea luării de mită transnaționale, deși există încă loc pentru îmbunătățirea aplicării practice. O modificare recentă a Legii nr. 319/2024 a consolidat protecția denunțătorilor care raportează luarea de mită transnațională.

De asemenea, România și-a consolidat recent cadrul de gestionare a riscurilor de integritate în perioada de dinainte și după angajare în sectorul public, inclusiv pentru funcționarii cu risc ridicat. Ca parte a procesului de aderare la OCDE, o nouă lege (Legea nr. 189/2025) a fost adoptată în noiembrie 2025 pentru a aborda mai multe lacune identificate anterior de OCDE.

Dacă va fi implementată și aplicată eficient, această nouă lege – care extinde domeniul de aplicare al funcționarilor, activităților și comportamentelor cu risc acoperite – ar trebui să contribuie la reducerea distorsiunilor economice care decurg din „ușile rotative” dintre sectorul public și cel privat.

Strategia Națională Anticorupție (SNC) a României pentru perioada 2021-2025 prezintă obiectivele guvernamentale pentru îmbunătățirea cadrului anticorupție. Deși strategia îndeplinește majoritatea criteriilor standard ale OCDE, planificarea strategică ar putea fi îmbunătățită în continuare prin bazarea strategiei pe o evaluare formală a riscurilor naționale de corupție (OCDE, 2025[82]). Cu toate acestea, s-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește atingerea obiectivelor din cadrul NACS, așa cum se subliniază în rapoartele de monitorizare ale strategiei”, arată raportul.

România întâmpină provocări în prevenirea și gestionarea conflictelor de interese

„În ciuda unui cadru juridic solid, România se confruntă cu provocări practice în prevenirea și gestionarea conflictelor de interese. Gestionarea eficientă a conflictelor de interese promovează concurența loială și procesul decizional transparent, reducând riscul de favoritism sau de capturare a autorităților de reglementare.

Agenția Națională de Integritate (ANI), responsabilă de verificarea conținutului declarațiilor de avere și interese, utilizează instrumente inovatoare în acest sens dar rămâne subpersonal, ceea ce întârzie detectarea.

Pentru a îmbunătăți detectarea timpurie, ANI a implementat un nou instrument IT care ajută la detectarea semnalelor de alarmă din declarațiile funcționarilor. Deși acest lucru poate îmbunătăți eficacitatea, sistemul ar putea fi consolidată în continuare prin aplicarea unei abordări bazate pe riscuri, prioritizând verificarea în funcție de sensibilitatea poziției unui funcționar.

Dincolo de supraveghere, consolidarea capacității instituțiilor publice și a funcționarilor de a gestiona proactiv conflictele pe cont propriu – cum ar fi prin recuzarea voluntară de la deciziile în care există un conflict de interese – ar consolida sistemul în timp”, se menționează în document.

Sunt riscuri legate de corupție și integritate în domeniul Sănătății

„Așa cum se reflectă în percepțiile cetățenilor, riscurile legate de corupție și integritate în sectorul sănătății rămân deosebit de acute. Acestea variază de la luare de mită evidentă la favoritism în managementul resurselor umane, achiziții publice și controlul bugetar, care contribuie la ineficiență și cheltuieli inutile (OCDE, 2023[79]). Strategia Națională de Asigurări pentru perioada 2021-2025 a inclus un accent specific pe sectorul sănătății, precum și pe sectorul educației și pe întreprinderile de stat.

Conflictele de interese rămân frecvente în sectorul sănătății, iar consolidarea suplimentară a capacităților și îndrumările specifice sectorului ar putea fi instrumente eficiente în reducerea vulnerabilității sectorului sănătății la corupție. Este încurajator faptul că strategia Ministerului Sănătății pentru perioada 2023-2030 include o gestionare mai puternică a conflictelor de interese ca obiectiv cheie”.

OCDE cere publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor

„O hotărâre a Curții Constituționale din 2025 a declarat, de asemenea, neconstituționale prevederi cheie ale Legii nr. 176/2010 privind gestionarea conflictelor de interese, inclusiv publicarea declarațiilor de avere ale funcționarilor publici, invocând preocupări legate de respectarea vieții private.

Informațiile privind averea și interesele pentru cel puțin unele categorii de funcționari publici sunt publicate în aproximativ două treimi din țările OCDE.

Amendamentele la Legea nr. 176/2010, care vizează implementarea deciziei Curții Constituționale, sunt în prezent în curs de pregătire și se așteaptă să fie prezentate legislativului în a doua jumătate a anului 2026.

Este important ca publicarea declarațiilor de avere și interese să fie proporțională cu puterea decizională și expunerea la risc a funcționarilor publici, menținând un echilibru între transparență, integritate și protejarea drepturilor fundamentale.

România ar beneficia, de asemenea, de o mai mare transparență în elaborarea politicilor.

OCDE cere înăsprirea regulilor legate de lobby și previzibilitate legislativă 

„S-au înregistrat progrese semnificative, impulsionate și de procesul de aderare la OCDE, pentru înăsprirea regulilor de lobby. În special, înregistrarea în registrul RUTI a devenit obligatorie din aprilie 2025 și a fost extinsă pentru a acoperi toți membrii parlamentului în octombrie 2025. Rămâne important ca noul cadru de lobby să fie aplicat în practică.

Un cadru robust pentru lobby responsabil și transparent este esențial pentru a proteja procesul de elaborare a politicilor de influența nejustificată a intereselor private înguste. Activitățile de lobby în România sunt deosebit de îngrijorătoare, având în vedere rata ridicată la care legile sunt adoptate prin proceduri accelerate, utilizate în 26% din legi.

Astfel de practici limitează capacitatea părților interesate de a oferi contribuții la legislația care le afectează și contribuie la instabilitatea legislativă, creând incertitudine pentru investitori și descurajând deciziile pe termen lung. Restricțiile privind utilizarea abuzivă a procedurilor parlamentare de urgență și scurtate au început să fie aplicate prin norme metodologice aprobate de guvern în 2022.

Cu toate acestea, proporția proiectelor de acte normative adoptate prin Ordonanțe de Urgență ale Guvernului a rămas ridicată în 2024, cu doar o ușoară scădere observată până în octombrie 2025 față de aceeași perioadă din 2024, iar imprevizibilitatea legislativă continuă să rămână o preocupare pentru investitori și întreprinderi.

OCDE: „DNA are un palmares solid de urmărire penală cu succes a cazurilor de corupție”

„În ceea ce privește aplicarea legilor penale anticorupție, Direcția Națională Anticorupție (DNA) are un palmares solid de urmărire penală cu succes a cazurilor de corupție (OCDE, 2024[80]), iar 51% dintre români consideră că există suficiente urmăriri penale cu succes pentru a descuraja oamenii de la corupție – a doua cea mai mare rată dintre toate țările UE.

Deși DNA s-a confruntat cu unele probleme legate de lipsa de resurse, acest lucru nu pare să fi avut un impact substanțial asupra capacității sale de a combate luarea de mită internațională până în prezent.

Durata medie a cazurilor de corupție penală din România rămâne doar puțin peste media UE (Comisia Europeană, 2025[86]), ceea ce indică faptul că instanțele sunt, în general, capabile să asigure tragerea la răspundere pentru corupție într-un termen rezonabil”, arată OCDE.

Raport OCDE 2026

OCDE: „România a luat măsuri pentru consolidarea integrității independenței sistemului judiciar”

„Aplicarea eficientă a legii se bazează și pe faptul că judecătorii și procurorii înșiși acționează cu integritate. România a luat măsuri pentru a consolida integritatea și independența sistemului judiciar într-un sens mai larg. În 2022, România a adoptat trei „legi ale justiției” revizuite, care vizau alinierea sistemului judiciar la standardele internaționale.

Deși eforturile depuse de România pentru a promova integritatea judiciară și a procuraturii sunt puternice în comparație cu media OCDE, există încă loc de îmbunătățiri suplimentare.

La sfârșitul anului 2025, au fost exprimate public îngrijorări cu privire la independența judiciară și a procuraturii, precum și la gestionarea cazurilor de corupție. Acest lucru a determinat autoritățile să înființeze un grup de lucru pentru a evalua și a revizui preocupările și legislația relevantă.

România și-ar putea îmbunătăți cadrul prin extinderea procedurilor de selecție bazate pe merit la promovarea judecătorilor și procurorilor pentru toate funcțiile de conducere și prin asigurarea unor garanții suficiente pentru numirea și demiterea judecătorilor și procurorilor în funcții de conducere”, se precizează în document.

„Spălarea de bani și evaziunea fiscală rămân o problemă în România”

„Spălarea banilor rămâne, de asemenea, o problemă în România, determinată de diverse activități infracționale, inclusiv evaziunea fiscală, frauda și utilizarea abuzivă a fondurilor UE. Conform raportului MONEYVAL al Consiliului Europei,

România respectă doar „parțial” 15 dintre cele 40 de recomandări ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și rămâne supusă unor proceduri sporite de urmărire (Consiliul Europei, 2025[87]).

Deși Legea nr. 129/2019 oferă o bază juridică largă pentru urmărire penală, MONEYVAL notează că s-au înregistrat doar progrese limitate în abordarea deficiențelor de conformitate tehnică.

Domeniile care necesită îmbunătățiri includ sancțiuni financiare specifice, reglementarea activelor virtuale și urmărirea statistică”, încheie raportul.

Potrivit raportului publicat luni, creșterea economică a încetinit semnificativ în ultimii ani, de la 2,3% în 2023 la 0,9% în 2024 și aproximativ 0,7% în 2025. Pentru 2026, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) estimează un avans de doar 1%, sub potențialul economiei, cu o revenire abia în 2027, la circa 2,2%.

„Activitatea economică a început să piardă din avânt”, notează raportul dedicat României, indicând ca principale cauze scăderea cererii externe – adică o reducere a comenzilor din partea partenerilor comerciali – și efectele consolidării fiscale, respectiv măsurile prin care statul reduce deficitul.

Consumul, aproape blocat

Aceste evoluții se reflectă direct în consumul populației, motorul tradițional al economiei românești, care încetinește puternic. După o creștere de 5,7% în 2024, acesta este estimat să urce cu doar 0,6% în 2025 și să rămână la același nivel în 2026, pe fondul măsurilor fiscale, precum înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și creșterile de taxe și accize, care au redus puterea de cumpărare.

Inflația, peste ținta BNR

În același timp, inflația rămâne ridicată și peste ținta băncii centrale, amplificând aceste efecte. După ce a atins un vârf de 14,6% în noiembrie 2022, în contextul crizei energetice, aceasta s-a stabilizat temporar la aproximativ 5–5,5% în perioada 2024–2025, însă a revenit pe creștere, ajungând la 8,5% în ianuarie 2026. OECD estimează că inflația va rămâne la 6,6% în 2026 și va reveni spre 3% abia în 2027.

Salariile din sectorul public contribuie la inflație

Potrivit organizației care reunește principalele economii dezvoltate, presiunile inflaționiste sunt alimentate și de creșterile salariale rapide din anii anteriori, în special în sectorul public. Salariile din sectorul public au crescut cu 18,5% în 2024, iar salariul minim a fost majorat cu peste 30% în perioada 2023–2024. De asemenea, salariile au crescut mai rapid decât productivitatea, ceea ce afectează competitivitatea economiei.

„Persistența inflației ridicate reflectă presiuni puternice din costurile interne, inclusiv creșterea rapidă a costurilor cu forța de muncă”, arată OECD.

Dezechilibrele externe persistă

Investițiile publice rămân principalul sprijin pentru economie, fiind susținute de fondurile europene, în timp ce investițiile private sunt afectate de incertitudini și de slăbirea piețelor externe. Exporturile au avut o evoluție modestă în ultimii ani, ca urmare a cererii reduse din principalele piețe europene.

Astfel, dezechilibrele externe persistă: deficitul comercial – diferența dintre importuri și exporturi – a ajuns la aproximativ 6% din PIB în 2024, iar deficitul de cont curent, care include și fluxurile de servicii și venituri, rămâne ridicat, ceea ce înseamnă că economia depinde de finanțarea externă și devine vulnerabilă la schimbările din piețele internaționale.

„În România, deficitul bugetar și cel de cont curent tind să evolueze în tandem”, subliniază raportul.

Deficit ridicat, colectare slabă la buget

Însă deficitul bugetar este una dintre cele mai mari vulnerabilități. Acesta a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și este estimat la 8,3% în 2025 și 6,3% în 2026, niveluri mult peste țințele europene.

În același timp, veniturile fiscale ale statului – sumele colectate din taxe și impozite – rămân reduse comparativ cu alte state OECD, limitând capacitatea statului de a reduce deficitul fără măsuri suplimentare. „Veniturile fiscale sunt scăzute, iar statul are în continuare dificultăți majore în colectarea TVA”, se arată în raport, care subliniază că o colectare mai eficientă a taxelor ar putea reduce nevoia de măsuri suplimentare de creștere a impozitelor.

Raportul arată că dezechilibrele bugetare au fost alimentate și de politicile din anii anteriori. „Expansiunea fiscală din trecut a dus la o creștere puternică a deficitului bugetar, creând riscul unei traiectorii nesustenabile a datoriei publice”, avertizează OCDE.

Datoria publică crește accelerat

Datoria publică este în creștere accelerată, de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,2% în 2025, 61,5% în 2026 și aproape 65% estimat în 2027. În acest context, guvernul a început un proces de consolidare fiscală, care include creșteri de taxe și limitarea cheltuielilor, dar care „afectează perspectivele de creștere pe termen scurt”, subliniază raportul, explicând că ajustarea bugetară reduce consumul și activitatea economică.

Pe piața muncii apar deja semne de deteriorare, inclusiv o creștere a șomajului și o încetinire a creșterii salariilor, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală.

Riscuri multiple pentru economie

Economiștii OCDE atrag atenția și asupra riscurilor pentru perioada următoare. Întârzierile în absorbția fondurilor europene ar putea reduce investițiile și creșterea economică, iar măsuri bugetare mai dure decât cele estimate ar putea afecta suplimentar economia.

În același timp, presiunile asupra cheltuielilor publice cresc, în special în domenii precum sănătatea, educația și protecția socială, ceea ce complică și mai mult echilibrarea bugetului. De asemenea, tensiunile geopolitice și încetinirea economiilor europene pot reduce cererea pentru exporturile românești, iar riscurile privind inflația rămân ridicate, inclusiv în cazul unor noi creșteri ale prețurilor la energie sau al unor șocuri în agricultură.

OCDE: Se poate, dar cu reforme

Pe termen mediu, OCDE consideră că România are în continuare un potențial important de recuperare a decalajelor față de economiile dezvoltate, susținut de fondurile europene și de integrarea în economia UE. Însă avertizează că, pentru a menține acest parcurs, este nevoie de reforme structurale și de o politică fiscală mai disciplinată.

„Sunt necesare eforturi susținute pentru a păstra sustenabilitatea fiscală”, concluzionează raportul, subliniind că fără ajustări suplimentare, riscurile pentru stabilitatea economică vor crește.

Anunțul a fost făcut de Kent, care a publicat pe platforma X scrisoare de demisie.  Kent a transmis că nu poate susține „în deplină conștiință” conflictul în desfășurare, argumentând că decizia de a începe războiul a fost influențată de presiuni externe, inclusiv din partea Israel și a lobby-ului pro-israelian din SUA. 

„Am decis să demisionez din funcția de director al Centrului Național Antiterorist, începând de astăzi. Nu pot susține, în deplină conștiință, războiul în desfășurare din Iran. Iranul nu a reprezentat nicio amenințare iminentă pentru națiunea noastră și este clar că am început acest război din cauza presiunilor din partea Israelului și a puternicului său lobby american”, se arată în demisia publicată de Kent. 

Fostul oficial a apreciat modul în care administrația Trump a utilizat forța în operațiuni precum eliminarea lui Qasem Soleimani și combaterea Statului Islamic, fără a implica SUA în conflicte de durată.

Kent a susținut că motivele invocate pentru începerea războiului sunt minciuni și a făcut trimitere la Războiul din Irak.

„A fost o minciună și este aceeași tactică folosită de israelieni pentru a ne atrage în dezastruosul război din Irak, care a costat națiunea noastră viața a mii dintre cei mai buni bărbați și femei ai noștri. Nu putem face această greșeală din nou”, spune Kent. 

Fiinnd chiar el un veteran al războiului din Irak, Kent a declarat că argumentele în favoarea atacării Iranului și promisiunile unei victorii rapide au reflectat dezbaterea privind intrarea în război împotriva Irakului în 2003.

Kent a făcut referire și la soția lui, Shannon, un criptolog militar ucisă în Siria.

„Ca veteran de 11 ori desfășurat în luptă și ca soț distins cu Steaua de Aur care mi-a pierdut iubita soție, Shannon, într-un război fabricat de Israel, nu pot susține trimiterea următoarei generații să lupte și să moară într-un război care nu aduce niciun beneficiu poporului american și nici nu justifică costul vieților americane”, a scris el.

Joe Kent a fost un consilier cheie al lui Tulsi Gabbard, directoarea serviciilor naționale de informații, și a fost o voce care a pledat în cadrul administrației pentru o politică externă mai reținută.

Inovația Fibracore®: Tehnologie românească pentru viitor

Viziunea îi aparține lui Nicolae Baciu, pionier al designului în carton cu o experiență începută în 2015 prin brandul Foldo și cristalizată în 2022 prin fondarea Pliabil Studio. În 2024, acesta a proiectat o casă complet modulară, rapid de construit și extrem de sustenabilă.

Inima acestui proiect este Fibracore, un material structural de ultimă generație fabricat la comandă în România. Acesta deține certificarea FSC CoC (Chain of Custody), garantând o trasabilitate ecologică strictă.

Un nou standard ESG: Construcția cu amprentă de carbon negativă.

Citeşte comunicatul integral AICI

Nicușor Dan a doant el însuși sânge în spațiul special amenajat în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni.

„Am organizat un program de donare de sânge împreună cu Centrul pentru Donare de Sânge al Ministerului Apărării. Vreau să mulțumesc colegilor care au donat sânge. Vreau să îi încurajez pe români să doneze sânge pentru că asta salvează vieți”, a spus președintele Nicușor Dan.

„Donarea de sânge salvează vieți! Împreună, prin gesturi simple și acțiuni ușor de realizat, putem face o mare diferență. Sunt semeni care trec prin experiențe și traume cumplite, prin accidente sau intervenții medicale complicate. În aceste situații dramatice, este esențial ca spitalele să poată asigura transfuziile necesare. Astăzi, Sala Unirii din Palatul Cotroceni s-a transformat într-un spațiu al solidarității. Administrația Prezidențială a găzduit o inițiativă de donare de sânge cu scopul de a atrage atenția asupra acestei realități constante – nevoia critică de rezerve de sânge în sistemul medical”, transmite Președinția.

Dincolo de statutul oficial, cei care au donat sânge marți în Sala Unirii sunt o comunitate, iar puterea exemplului este poate cel mai important mesaj pe care îl pot transmite.

De aceea, președintele Dan încurajează, de mulți ani, donarea periodică de sânge.

El le-a mulțumit celor care s-au alăturat acestui demers fără ezitare și partenerilor de la Centrul de Transfuzie Sanguină al Ministerului Apărării Naționale „Colonel profesor doctor Nicolae Nestorescu” pentru sprijinul acordat. La acest Centru, orice persoană poate dona sânge zilnic de la 7:00 la 12:00.