Târgul reunește peste 2.000 de expozanți din zeci de țări și sute de mii de vizitatori anual și include mii de lecturi, dezbateri și întâlniri cu autori în librării, cafenele, teatre și alte spații culturale.

Tema ediției din acest an, „Where Words Flow – Literary Currents in Southeast Europe / Danube – Strong Currents and Between Worlds”, pune accent pe spațiul cultural al Dunării și pe dialogul literar între țările riverane, inclusiv România.

Prezența României este coordonată de Ministerul Culturii, în parteneriat cu ICR Berlin și Traduki, și cuprinde peste 20 de evenimente, inclusiv lansări de carte, dezbateri, lecturi publice și întâlniri profesionale pentru industria editorială.

La acestea participă aproximativ 30 de invitați – autori, traducători, cercetători și profesioniști ai cărții din România, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Elveția și Chile.

Standul României oferă 13 traduceri în limba germană

Standul României, situat în Hala 4 (E400/D401), ocupă 80 de metri pătrați și prezintă literatura română contemporană, oferind vizitatorilor peste 100 de titluri recente, dintre care 13 traduceri în limba germană.

Printre autorii și invitații prezenți se numără Gabriela Adameșteanu, Robert Șerban, András Visky, Dana Grigorcea, Jan Cornelius, precum și autori din Republica Moldova – Lorina Bălteanu, Iulian Ciocan, Dumitru Crudu și Emilian Galaicu-Păun. La evenimente participă și specialiști din mediul academic și jurnalistic, precum istoricul Cosmin Popa, jurnalistul Michael Martens, lingvistul Thede Kahl și scriitorul/editor Ernest Wichner.

Traducătorii literari prezenți contribuie la promovarea internațională a literaturii române și includ Georg Aescht, Edith Konradt, Jan Koneffke, Sabine Krause, Ingrid Baltag, Gundel Grosse, Julia Richter, Timea Tankó și Ernest Wichner.

Programul include și discuții pe teme actuale, precum „Fake News ca armă. De la algoritmi la linia frontului”, „The Balkans Revisited”, „Front literar comun: România – Ucraina” și „No more borders – autori din Republica Moldova traduși în germană”.

De asemenea, vor fi prezentate două antologii recente: „Fluviul. O antologie dunăreană altfel / Eine Donau-Anthologie den anderen Art” și „Mecanisme de apărare. 12 scriitori ucraineni în război”.

Continuă, totodată, și inițiativa Bursa Cărții, care facilitează întâlniri între editori, agenți literari și profesioniști ai industriei editoriale, contribuind la promovarea literaturii române pe piața internațională.

Participarea României la Leipzig reprezintă un pas important în pregătirea statutului de Invitat de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028.

Președintele României, Nicușor Dan, va participa la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, programate în perioada 19-20 martie, la Bruxelles.

Pe agenda liderilor europeni se află teme majore pentru Uniunea Europeană: competitivitatea economică, conflictul din Orientul Mijlociu, sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget european, dar și securitatea și apărarea UE. Șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene vor avea și o discuție cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre situația geopolitică și cooperarea între state pentru gestionarea crizelor internaționale.

Soluții pentru scăderea prețurilor la energie

Pentru România, una dintre principalele priorități este reducerea prețurilor la energie, care afectează atât populația, cât și industria. Președintele va susține necesitatea unor soluții rapide, dar și a unei strategii pe termen lung, care să includă interconectarea energetică la nivel european și utilizarea resurselor interne de energie curată, a transmis Administrația Prezidențială.

Situația din Orientul Mijlociu și impactul asupra economiei globale vor fi, de asemenea, analizate, precum și situația din Gaza. România va susține protejarea cetățenilor europeni din regiune și limitarea efectelor conflictului asupra inflației, prețurilor la energie și comerțului.

Continuarea sprijinului pentru Ucraina

Un alt subiect al reuniunii de la Bruxelles este continuarea sprijinului pentru Ucraina. Este analizată inclusiv deblocarea primei tranșe de plăți din pachetul financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, convenit în decembrie 2025. România va susține menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei.

Bugetul UE 2028–2034

În domeniul securității și apărării, România va pleda pentru coordonarea investițiilor în industria europeană de apărare și pentru îmbunătățirea mobilității militare, cu accent pe consolidarea flancului estic al Europei, în complementaritate cu NATO.

De asemenea, discuțiile vor viza și viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, unde România cere o finanțare adecvată pentru susținerea competitivității economice și a obiectivelor naționale.

„În urma anulării Finalissima, selecționata condusă de Lionel Scaloni se va reuni în Argentina pentru o săptămână de cantonament colectiv intens, înainte de meciul amical cu Guatemala, programat marți, 31 martie. Programul de antrenamente, lista jucătorilor convocați și stadionul în care se va disputa partida vor fi anunțate în curând”, a transmis marți Asociația Argentiniană de Fotbal (AFA).

Inițial, pe 31 martie era planificat un amical Argentina – Qatar.

Finalissima ar fi trebuit să opună Spania, campioana Europei 2024, și Argentina, câștigătoarea Copa America 2024.

UEFA nu a reușit însă să ajungă la un acord cu CONMEBOL și AFA din cauza perturbărilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

În același timp, Federația Spaniolă de Fotbal (RFEF) a anunțat luni că echipa sa națională va disputa un meci amical împotriva Serbiei, pe 27 martie, în locul Finalissima.

Argentina își va începe parcursul la Campionatul Mondial pe 17 iunie, în Grupa J, contra Algeriei.

Ministerul Sănătății va aloca 475 de milioane de lei pentru Programul Național de Acțiuni Prioritare destinat pacienților critici, a anunțat marți Alexandru Rogobete. În 2025, bugetul programului a fost de 350 de milioane de lei.

„Sunt zone în sistemul de sănătate unde fiecare minut face diferența între viață și moarte. Acolo unde ajung pacienții cei mai critici, presiunea nu este teoretică. Este zilnică, continuă și reală.

Finanțarea acestor zone nu este opțională. Este o responsabilitate directă”, a scris Rogobete pe rețelele sociale.

Cel mai mare buget din ultimii 10 ani

Potrivit ministrului, „este cel mai mare buget destinat acestor programe în ultimii zece ani, reprezentând o creștere de 125 de milioane de lei, adică peste 35% față de 2025”.

Programul sprijină secțiile de ATI, pacienții cu accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic acut, neonatologie, arsuri grave, politraume, dar include și noi programe precum chirurgia robotică.

„Această creștere înseamnă resurse suplimentare pentru spitalele care duc cea mai mare presiune, echipe medicale mai bine susținute, acces mai rapid la tratamente salvatoare și capacitatea de a interveni atunci când fiecare minut contează”, a explicat Rogobete.

Rogobete: Sistemul necesită reforme

Ministrul a menționat că, deși finanțarea este mai mare, sistemul de sănătate are nevoie în continuare de investiții, de organizare și de schimbare de mentalitate, pentru a asigura intervenția rapidă atunci când fiecare minut contează.

„Nu spun că este suficient. Sistemul are nevoie în continuare de investiții, de organizare și de schimbare de mentalitate. Dar direcția este una clară și consecventă”, a transmis Rogobete.

„Ni s-a cerut să achiziționăm capabilități spațiale suplimentare, astfel că am ajuns la 185 de miliarde de dolari pentru arhitectura obiectivă”, a declarat generalul Michael Guetlein, unul dintre conducătorii Forței Spațiale a SUA, în cadrul conferinței McAleese Defense Programs, care a avut loc marți, la Arlington, în Statele Unite.

Ce include sistemul

Potrivit Breaking Defense, Pentagonul accelerează dezvoltarea capabilităților spațiale destinate protejării teritoriului împotriva amenințărilor aeriene. Programul include sisteme care pot urmări ținte în mișcare (Airborne Moving Target Indication), o rețea de date în spațiu (Space Data Network) și senzori capabili să detecteze rachete balistice și hipersonice (Hypersonic and Ballistic Tracking Space Sensor), esențiale pentru identificarea amenințărilor moderne, precum rachetele cu rază lungă de acțiune sau cele hipersonice greu de interceptat.

Testul real: costurile

Totuși, dezvoltarea unor sisteme plasate în spațiu, capabile să intercepteze și să distrugă rachete în zbor, ridică în continuare probleme, nu din perspectivă tehnologică, ci a costurilor și a capacității de implementare la scară largă.

„Nu este vorba despre tehnologie, ci despre scalabilitate și costuri. Putem extinde aceste soluții suficient de rapid și suficient de accesibil pentru a fi eficiente împotriva amenințării? Aici va fi provocarea”, a explicat generalul american.

Cum a început

Programul Golden Dome a fost lansat la începutul anului 2025, după ce președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv pentru crearea unui sistem multistrat de apărare aeriană a teritoriului SUA, estimat inițial la aproximativ 175 de miliarde de dolari.

Transparență limitată

Detaliile programului rămân în mare parte secrete, iar congresmenii continuă să solicite mai multe informații despre programul de contractare SHIELD, prin care Pentagonul lucrează cu peste 2.400 de companii implicate în dezvoltarea sistemului.

Generalul a descris modul de lucru al consorțiului ca fiind unul competitiv, în care firmele își stabilesc singure responsabilitățile și sunt evaluate periodic de ceilalți participanți. „Companiile decid ce vor construi, când vor construi și cum vor construi, iar apoi își asumă responsabilitatea și se evaluează reciproc. Dacă una dintre ele nu își îndeplinește sarcinile, poate fi exclusă”, a spus Guetlein.

Cine dezvoltă Golden Dome

Nouă companii din industria americană de apărare au fost deja selectate pentru dezvoltarea componentei de comandă și control, printre care Lockheed Martin, Northrop Grumman și Raytheon. Având în vedere rolul critic al acestei componente, proiectul nu a fost lăsat la mâna unei singure companii.

În ceea ce privește eficiența acestor sisteme, generalul Michael Guetlein a declarat că o demonstrație recentă a arătat rezultate „comparabile” cu cele ale Agenției pentru Apărare Antirachetă a SUA (Missile Defense Agency).

Într-o intervenție la ABC, în emisiunea „Good Morning America”, citată de CNBC, Cook a calificat drept simple zvonuri informațiile potrivit cărora s-ar pregăti să facă un pas înapoi. „Nu, nu am spus asta. Nu am spus asta niciodată. Iubesc profund ceea ce fac. Acum 28 de ani am intrat în Apple și mi-a plăcut fiecare zi de atunci”, a declarat el. „Nu îmi pot imagina viața fără Apple”.

Între aniversarea de 50 de ani și presiunea livrării AI

Momentul este unul dificil pentru conducerea Apple. În decembrie, Apple a pierdut mai mulți executivi-cheie într-un interval scurt, inclusiv șeful diviziei de inteligență artificială, John Giannandrea, principalul jurist și un lider din zona de design. Contextul a alimentat criticile potrivit cărora modelul actual de conducere ar putea fi mai puțin adaptat unei industrii tot mai dominate de inteligența artificială.

Apple se află într-o etapă importantă: compania se apropie de aniversarea a 50 de ani, pregătește lansări majore de produse și este sub presiune să livreze funcții AI promise, dar întârziate, inclusiv o versiune modernizată a asistentului Siri.

Apple riscă să piardă cursa AI

Mai mulți analiști din piață avertizează că grupul riscă să rămână în urma competitorilor. Walter Piecyk, analist în cadrul LightShed Partners, o firmă de analiză și consultanță specializată în sectorul tehnologiei și telecomunicațiilor, a declarat recent că Apple ar putea ajunge dependentă de Google în zona de inteligență artificială, în urma parteneriatului pentru integrarea modelului Gemini pe iPhone. În opinia sa, această dependență ar putea avantaja ecosistemul Android, acolo unde dezvoltarea și integrarea AI ar avea loc mai rapid.

Apple nu a reușit să livreze modernizarea promisă a Siri în 2025, iar presiunea pentru rezultate concrete în AI crește.

2026, an-cheie pentru Apple?

În acest context, există opinii că anul 2026 ar fi un moment potrivit pentru o eventuală schimbare de leadership, în condițiile în care acțiunile companiei sunt aproape de maxime istorice și se conturează un nou ciclu de upgrade al dispozitivelor. Pe piață se vorbește despre un posibil „super-ciclu” de înlocuire a iPhone-urilor, alimentat de noile funcții de inteligență artificială și de trecerea utilizatorilor de la modele mai vechi la unele mai performante.

Cook își apără strategia

Cu toate acestea, mesajul transmis de Tim Cook indică lipsa oricărei intenții de retragere pe termen scurt.Liderul Apple a descris tehnologia AI drept „profundă” și a apărat strategia companiei, axată pe protejarea vieții private.

În ceea ce privește tarifele comerciale impuse în trecut, care au costat Apple miliarde de dolari, Cook a spus că situația este monitorizată și că o eventuală decizie va fi luată „în consecință”.

„Nu cred că Europa poate intra într-o criză gravă”, spune Traian Băsescu, susținând că Uniunea Europeană și-a redus dependența de hidrocarburi. „Ceea ce se întâmplă este proba unei decizii corecte luate de Uniunea Europeană de a diminua dependența de hidrocarburi în obținerea energiei electrice și a încălzirii. Politica Uniunii Europene este să se îndrepte cât mai mult către alte sorturi de energie decât energia generată de hidrocarbur”, spune fostul șef de stat. 

Alternativele energetice ale Europei

Fostul președintele consideră că statele europene au suficiente alternative de aprovizionarea cu resurse, fără să reia relațiile energetice cu Federația Rusă. 

„Strâmtoarea Ormuz creează probleme, dar Europa se poate aproviziona cu țiței dacă are nevoie. Din alte zone, spre exemplu, este terminalul Arabiei Saudite din Marea Roșie de la Yanbu. Este un mare terminal acolo, se poate aproviziona de acolo. Mergem mai încoace, venim în Mediterană. Este terminalul de la Ceyhan, pe unde se vinde țiței iranian, țiței din Azerbaidjan și țiței din Kazahstan. Venim mai încoace, venim în Marea Neagră, dacă vreți. Avem terminalul de la Batumi, pe unde se comercializează țiței din Kazahstan și din Azerbaidjan. Și avem terminalul de la novorossiysk, unde se scoate pe piață țiței din Kazahstan și din Federația Rusă. Dacă venim în vestul Africii, din Nigeria, care e țara OPEC și care exportă cantități uriașe de petrol. Venim în Mediterană la gazele lichefiate din Algeria. Venim la țițeiul din Libia. Deci Uniunea Europeană și Europa în general au locuri din care să se poată aproviziona cu țiței, fără să fie nevoie să revină la aprovizionarea cu țiței de la ruși. ”, spune Băsescu la B1 TV, amintind și de gazul american care se află deja pe piața europeană. 

Dificultăți în minarea Strâmtorii Ormuz

Referitor la amenințările cu minarea Strâmtorii, fostul președinte spune că procesul este unul extrem de complex din punct de vedere tehnic. 

„Pentru cei care știu ce înseamnă minarea unei ape, nu e ușor să minezi strâmtoarea Ormuz. Este o strâmtoare cu adâncimi mari, între 70 și 150 de metri în pasa de navigație. Și nu poți să dai drumul la mine pur și simplu acolo. Curentul este de 3 metri pe secundă, deci într-un minut o mină este derivată 180 de metri. Dacă nu e ancorată. Ca să ancorezi mine în strâmtoarea Ormuz este un proces complicat pentru că trebuie să le ancorezi și în același timp să-ți stabilezi și adâncimea la care vrei să fie sub suprafața apei. Și aici este iar o dificultate, că acolo este maree. Curentul este când către intrare în golf, când către ieșire. Iar nivelul apei crește cu 2-3 metri la maree. Deci este extrem de complicat să minezi strâmtoarea Ormuz”, explică Traian Băsescu. 

„Se bucurau: «Au luat-o pe mama lui Ponta la DNA». Dar când a vorbit mama lui Bolojan: «Dom’le, ce mamă extraordinară». Da, o mamă extraordinară, mama domnului Bolojan, eu spun, mi se pare o femeie extraordinară, dar când au luat-o pe mama mea cu duba vă bucurați! Deci, de asta m-am aprins așa”, a declarat Ponta.

Reamintim că mama lui Victor Ponta, Cornelia Naum, a fost audiată, în martie 2015, de DNA Ploiești, ca martor într-un dosar de fraudă cu fonduri europene al ginerelui ei, Iulian Herţanu, cumnatul fostului premier.

Ponta i-a luat apărarea fiicei lui Traian Băsescu

Ponta a vorbit și despre dosarele penale care o vizau pe Ioana Băsescu. Ea a fost condamnată în 2021 la 5 ani de închisoare pentru instigare la delapidare, dar și instigare la spălare de bani, în timpul campaniei electorale din 2009 a fostului președinte. Faptele s-au prescris, însă în 2023. De asemenea, Ioana Băsescu a fost cercetată ca mator în dosarul Nordis, în februarie 2025, fiind bănuită că ar fi încheiat, ca notar, tranzacțiile imobiliare în cadrul firmei.

„Nu mă poți bănui de prietenie cu Băsescu, dar e o mare porcărie să-i faci dosare penale fetei lui Băsescu. Se bucurau USR-iștii: «Ce bine, c-o bagă la pușcărie!» Stați măi, bateți-vă cu Băsescu, nu cu fata”, a declarat Ponta.

„O țară condusă de nebuni”

Acesta a continuat declarațiile sale, acuzând că țara este „condusă de nebuni fără frică de Dumnezeu”.

„În ce țară vrem să trăim? Într-o țară condusă de niște nebuni, cărora nu le e frică de Dumnezeu? Sau vrem, totuși, să se calmăm, să ne liniștim, să încercăm să facem? Ce țară lăsăm copiilor noștri? Ce le spun eu copiilor mei? «Să stai în România mă, că aici o să fie unii niște psihopați care o să te înjure de ce vrei să vii acasă din război»”, a conchis Victor Ponta, vorbind despre intervenția MAE care i-ar fi refuzat fiicei sale îmbarcarea în avionul de repatriere care s-a întors din Oman, la începutul lunii martie. 

Armata israeliană a anunțat marți că l-a ucis pe cel mai înalt lider iranian, Ali Larijani , într-un atac aerian peste noapte în apropiere de Teheran, dând o altă lovitură severă unei structuri de putere deja decimate de trei săptămâni de atacuri americano-israeliene.

Larijani a fost șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului și a devenit liderul de facto al Iranului după ce atacurile aeriene au ucis eșaloanele superioare ale guvernului și armatei iraniene.

Armata israeliană a anunțat, de asemenea , că l-a ucis pe Gholamreza Soleimani, șeful Basij, puternica miliție iraniană în civil.

Autoritățile iraniene și presa de stat nu au comentat anunțurile israeliene. Însă doi oficiali iranieni, care au vorbit sub condiția anonimatului, au confirmat că Larijani și Soleimani au fost uciși.

Uciderea lui Larijani semnifică înlăturarea uneia dintre cele mai proeminente voci ale sfidării din Iran, arată The New York Times.

Larijani era un pragmatist influent, considerat a avea puterea necesară pentru a negocia cu Statele Unite.

Moartea sa ar putea, de asemenea, să-i încurajeze pe liderii iranieni și mai intransigenți , care cred că republica islamică poate supraviețui doar prin dublarea și întărirea eforturilor.

Ali Larijani a fost un apropiat al ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem care a fost ucis într-un atac aerian israelian la începutul războiului, pe 28 februarie.

Larijani a condus, practic, Iranul în culise chiar înainte de moartea ayatollahului Khamenei, conducând reprimarea brutală din acest an a protestelor împotriva guvernării islamice.

Același Larijani a preluat un rol mai important în procesul decizional cheie din timpul războiului, inclusiv după numirea lui Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem. Ali Larijani se opusese alegerii lui Mojtaba Khamenei, făcând lobby pentru o opțiune mai moderată.

Moartea sa a readus la iveală semne de întrebare serioase cu privire la scopul final al președintelui Trump pentru război: nu și-a exprimat clar obiectivele sau cum s-ar putea încheia atacul asupra Iranului și a recunoscut că mulți dintre oficialii iranieni cu care Statele Unite ar fi putut negocia au fost uciși

 „Nici măcar nu le cunoaștem liderii”, a declarat Trump luni . „Avem oameni care vor să negocieze”, a adăugat el. „Nu avem nicio idee cine sunt”.

În inima orașului Peking se naște una dintre cele mai tulburătoare povești ale operei universale, ce aduce pe scenă trei enigme și un triunghi amoros în care viața și moartea se decid prin curaj și inteligență. Frumoasa și neînduplecata prințesă Turandot le poruncește tuturor pretendenților să-i rezolve ghicitorile pentru a-i câștiga mâna. Eșecul înseamnă pierderea vieții. Frica și fascinația domină cetatea Beijingului, în timp ce capetele principilor învinși amintesc tuturor de cruzimea legii.

În acest univers al terorii apare Calaf, un prinț necunoscut, care se îndrăgostește fulgerător de Turandot. În ciuda rugăminților tatălui său, regele orb Timur, și ale devotatei sclave Liù, Calaf acceptă provocarea. Cele trei enigme devin probe ale sufletului, iar una dintre ele răsună ca o profeție: ”Ce se aprinde ca focul, se răcește când îți pierzi curajul sau mori, se încinge din cauza pasiunii?”. Într-un moment de maximă tensiune, el reușește să rezolve toate cele trei ghicitori, câștigând dreptul de a o lua de soție pe prințesă.

Însă Turandot refuză să se supună destinului. Atunci, Calaf îi oferă o șansă: dacă îi va afla numele până la răsăritul soarelui, va accepta moartea. În noaptea apăsătoare, celebrul ”Nessun dorma” răsună ca un strigăt al speranței și al iubirii neînfricate.

Pentru a-i smulge numele, Turandot ordonă torturarea lui Liù, care într-un gest suprem de sacrificiu, își ia viața pentru a-l salva pe Calaf, dezvăluind prin moarte adevărata forță a iubirii. Emoționată și transformată, Turandot cedează în fața sentimentelor. Finalul operei aduce o victorie a iubirii asupra fricii, într-un deznodământ care ridică sala în picioare. Când noaptea se destramă sub primele raze ale dimineții, gheața din inima prințesei se topește, iar tăcerea crudă a Pekingului este înlocuită de promisiunea unei lumi noi. Din sânge, teamă și renunțare se naște speranța, iar iubirea devine forța care sfidează moartea și schimbă destinele.

• Regie, decor, costume și lumini: Mario de Carlo
• Coregrafie: Corina Dumitrescu
• Maestru de cor: Adrian Ionescu, Ethan Schmeisser
• Maestru cor de copii: Smaranda Morgovan
• Asistent de regie: Alexandru Nagy
• Dirijor: Tiberiu Soare
• Distribuție:
• Turandot: Bianca Mărgean; Altoum: Ciprian Pahonea; Timur: Leonard Bernad; Calaf: Teodor Ilincăi; Liu: Irina Iordăchescu; Ping: Sebastian Balaj; Pang: Lucian Corchiș; Pong: Andrei Lazăr; Mandarinul: Vasile Chișiu; Due Ancelle: Alexandra Manole, Oana Ștefania Ionescu; Prințul Persiei: Liviu Sandu

Cu participarea Orchestrei, Corului, Ansamblului de Balet și a Corului de Copii al Operei Naționale București

”Turandot” nu este doar o operă, ci o revelație, o explozie de emoție, muzică și adevăr uman, care te răscolește și te înalță. Miercuri, 18 martie, de la ora 18:30, pe scena Operei Naționale București, această capodoperă prinde viață ca un ritual al transformării, o călătorie magică spre eliberarea prin Iubire.