Mulți consideră că o sticlă folosită doar pentru apă nu are nevoie de spălare frecventă. Este o greșeală. Umiditatea din interior creează condiții ideale pentru înmulțirea microorganismelor, scrie El Economista.

Aceste microorganisme provin în principal din gură. Ele ajung în sticlă la fiecare înghițitură. Pot provoca probleme stomacale și alte afecțiuni. Experții recomandă curățarea sticlei la fiecare 2-3 zile.

Sticlă de apă reutilizabilă curățare: cum se face corect

Primul pas este spălarea cu apă și detergent de vase, atât în interior, cât și în exterior. Atenție specială trebuie acordată gurii de scurgere și fundului. Acestea sunt zonele unde se acumulează cel mai multă murdărie și reziduuri.

Al doilea pas implică bicarbonatul de sodiu. Acesta elimină excesul de umiditate și mirosurile neplăcute. Fără el, curățarea nu este completă.

Două metode, în funcție de situație

Dacă sticla va fi folosită imediat după spălare, se toarnă apă fierbinte și două linguri de bicarbonat în interior. Se agită bine și se lasă să acționeze 15-30 de minute. Se clătește abundent cu apă și sticla este gata de folosit.

Dacă sticla va fi depozitată câteva zile, metoda este mai simplă. După spălare și uscare, se pune o linguriță de bicarbonat uscat î interior, fără apă. Bicarbonatul absoarbe umiditatea reziduală și previne apariția mirosurilor. Înainte de a folosi din nou sticla, se clătește bine cu apă.

Cotația Brent a crescut cu 4.4%, adică 4.53 dolari, ajungând la 107.95 dolari pe baril, iar petrolul american, West Texas Intermediate, a crescut cu 1.91 dolari, până la 98.12 dolari pe baril sau 2%, notează Reuters. 

Creșterea prețurilor vine după ce Garda Revoluționară iraniană a amenințat cu atacuri asupra mai multor centre energetice din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. 

Iranul a lansat amenințări la adresa statelor din Golful Persic după ce forțele aeriene israeliene au atacat Complexul South Pars. Zăcământul South Pars, situat în largul coastei din sudul provinciei Bushehr, este responsabil pentru cea mai mare parte a producției de gaze a Iranului.Teheranul împarte zăcământul cu Qatarul.

„Instalațiile petroliere asociate cu America sunt acum la egalitate cu bazele americane și vor fi atacate cu toată forța”, transmite Alireza Tangsiri, comandantul forțelor navale din Corpul Gărzii Revoluționare. 

Rezervele de gaze ale statelor membre au coborât sub 30% în luna martie, cel mai redus nivel din 2022, după o iarnă mai rece decât decât în mod obișnuit. Regulile UE obligă în continuare țările să aibă depozitele de gaze pline în proporție de 90% înainte de iarnă, o țintă introdusă după invazia Rusiei în Ucraina.

Presiunea pe piață a crescut și mai mult după escaladarea tensiunilor din Iran, care au afectat traficul prin Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din gazul natural lichefiat la nivel global.

Speculă pe piața gazelor

În acest context, oficiali guvernamentali și reprezentanți ai sectorului gazelor avertizează că statele ar putea încerca să își atingă simultan țintele de stocare, ceea ce ar duce la creșterea bruscă a cererii și ar crea condiții pentru speculații pe piață.

„Situația actuală este nesustenabilă – mecanismele existente nu asigură suficient securitatea aprovizionării cu gaze, deoarece stimulentele pentru umplerea depozitelor sunt inadecvate”, a comunicat Sebastian Heinermann, director general al asociației germane de stocare INES, care reprezintă operatorii de depozite de gaze din Germania, citat de Politico.

UE caută soluții pentru a evita scumpirile

Și Eurogas – organizația care reprezintă industria gazelor la nivel european – a avertizat că reglementările stricte ale UE privind transporturile de gaz natural lichefiat reduc atractivitatea pieței europene pentru exportatori, într-un moment în care competiția globală pentru resurse este în creștere.

Comisia Europeană analizează opțiunile de răspuns, după ce subiectul a fost discutat atât la reuniunea miniștrilor energiei de luni, cât și în întâlniri recente ale ambasadorilor și experților din statele membre. Deocamdată, executivul european nu a anunțat măsuri concrete.

Mai puțin gaz disponibil pentru Europa

În mod public, unele guverne încearcă să calmeze temerile. În Germania, unde rezervele sunt la aproximativ 22% din capacitate, ministrul Economiei, Katherina Reiche, a minimalizat problema, fără a indica însă măsuri suplimentare. În culise, mai multe state membre analizează deja posibilitatea de a relaxa temporar țintele de stocare, iar unele propun chiar reducerea acestora cu până la 30% și introducerea unui mecanism comun de achiziție a gazelor la nivel european.

Analiștii avertizează că refacerea stocurilor va fi mai dificilă și din cauza cererii mari din Asia, unde statele cumpără aceleași livrări de gaze ca Europa. Asta înseamnă mai puțin gaz disponibil pentru Europa și prețuri mai mari, ceea ce îi face pe traderi mai puțin dispuși să cumpere acum pentru a stoca pentru iarnă.

Agricultura românească a resimțit tot mai acut efectele volatilității climatice, cu secete prelungite pe timpul verii în anii 2020, 2022 și 2024, care au redus semnificativ productivitatea culturilor, în special la porumb. Datele Institutului Național de Statistică¹ indică fluctuații accentuate ale producției, de la 3,31 t/ha în 2022 la 3,59 t/ha în 2023, urmate de o scădere la aproximativ 2,5–2,6 t/ha în 2024, ceea ce evidențiază necesitatea unor hibrizi capabili să își mențină performanța în condiții de stres și să îi ajute pe fermieri să își stabilizeze rezultatele în sezoane imprevizibile. În acest context, mulți fermieri s-au orientat către soluții genetice inovatoare, precum semințele Pioneer®, parte din portofoliul companiei internaționale de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, dezvoltate special pentru a răspunde provocărilor agronomice locale. Un exemplu relevant îl reprezintă hibrizii de porumb Pioneer® Optimum® AQUAmax®, concepuți pentru a face față uneia dintre cele mai persistente constrângeri din România – stresul hidric în cele mai sensibile stadii de creștere.

Citeşte comunicatul integral AICI

Studiul a urmărit 656 de persoane cu vârste între 55 și 75 de ani, pe o perioadă de doi ani. Toți participanții aveau supraponderalitate sau obezitate și sindrom metabolic. Cercetătorii au monitorizat tipul de ulei consumat, compoziția microbiotei intestinale și modificările funcției cognitive, conform Medical News Today.

Rezultatele au arătat diferențe clare. Participanții care au consumat ulei extravirgin au prezentat o funcție cognitivă mai bună și o diversitate mai mare a microbiotei intestinale. Cei care au consumat ulei rafinat au înregistrat o diversitate mai redusă a microbiomului.

Axa intestin-creier, veriga care explică diferența

Rețeaua de nervi care leagă sistemul digestiv de creier – numită axa intestin-creier – joacă un rol în starea de spirit, nivelul de stres și funcția cognitivă. Microbiomul intestinal este parte din această rețea.

Cercetările anterioare au asociat dereglarea axei intestin-creier cu boala Alzheimer, Parkinson, scleroza multiplă și sindromul de oboseală cronică. Un microbiom divers și echilibrat susține un mediu mai sănătos pentru creier.

De ce contează tipul de ulei

Diferența dintre cele două tipuri de ulei ține de procesare. Uleiul extravirgin este presat mecanic din măsline, fără căldură sau rafinare chimică. Păstrează polifenoli, antioxidanți și vitamine cu efecte antiinflamatorii și neuroprotectoare.

Uleiul rafinat este procesat cu căldură și tratamente industriale. Mulți antioxidanți benefici sunt eliminați în timpul procesării, potrivit nutriționistei Monique Richard, citată de Medical News Today.

Ce recomandă cercetătorii

Autorii studiului subliniază că rezultatele arată asocieri, nu relații de cauzalitate. Sunt necsare cercetări suplimentare pentru a confirma mecanismele biologice exacte.

Medicul Dung Trinh, director al Healthy Brain Clinic din California, spune că studiul este util pentru că evidențiază factori practici pe care oamenii îi pot controla. El recomandă o alimentație bogată în alimente de origine vegetală și grăsimi sănătoase, precum cele din dieta mediteraneană.

O astfel de tranzacție ar putea evalua afacerea alimentară Unilever la zeci de miliarde de dolari, iar activele sale ar putea atrage interesul unor potențiali cumpărători, notează Bloomberg.

CEO-ul Unilever, Fernando Fernandez, a declarat că grupul se concentrează pe domeniile de frumusețe, îngrijire personală și wellbeing. În trecut, compania a vândut deja unele active alimentare, iar Hellmann’s și Knorr reprezintă aproximativ 60% din vânzările de produse alimentare ale companiei, procent ce ar putea crește la 70–75% după ce vor fi eliminate brandurile locale.

Unilever, conglomerat anglo-olandez, se află în faza preliminară de analiză a opțiunilor, discutând cu consultanți despre scenarii posibile. Deciziile finale nu au fost încă luate, iar compania ar putea alege să păstreze structura actuală sau să urmeze alte alternative, fără a se angaja neapărat într-o tranzacție înainte de 2027.

Ce branduri alimentare deține Unilever în prezent

Brandurile alimentare ale Unilever includ, pe lângă Hellmann’s și Knorr, condimentele Colman’s, cuburile de supă Knorr, muștarul Dijon Maille, tăiței instant Namdong și pasta sărată Marmite, apreciată și controversată în egală măsură.

Sub conducerea lui Fernandez, Unilever continuă transformarea de la un grup axat pe alimente către unul concentrat pe frumusețe, îngrijire personală și wellbeing. În 2025, divizia de înghețată a fost separată în cadrul Magnum Ice Cream Co., compania păstrând un pachet de aproape 20% pe care îl va vinde treptat în următorii ani.

În ultimul deceniu, Unilever a vândut mai multe active alimentare, inclusiv divizia globală de unturi și margarine, brandul I Can’t Believe It’s Not Butter!, precum și snack-uri precum Graze sau producătorul de carne vegetală The Vegetarian Butcher. În continuare, compania mai deține branduri locale estimate între 1 și 1,5 miliarde de euro, care ar putea fi cedate.

Ce probleme au Unilever și rivalul său, Nestlé

Companiile alimentare mari, precum Unilever și rivalul Nestlé, întâmpină dificultăți în a stimula creșterea vânzărilor, pe fondul consumatorilor care reduc cheltuielile și se orientează spre branduri mai ieftine. De asemenea, popularitatea medicamentelor pentru pierderea în greutate GLP-1 amenință industria alimentară, deoarece consumatorii mănâncă mai puțin sau aleg produse mai puțin calorice.

În contrast, segmentul de frumusețe rămâne un domeniu de creștere pentru multinaționale, tinerii și persoanele mai în vârstă investind în rutine complexe de îngrijire a pielii sau colecții de parfumuri. Fernandez a declarat că se concentrează pe branduri precum Dove și Liquid IV, parte a planului său mai amplu de redresare a Unilever.

Fernando Fernandez a preluat conducerea companiei după înlăturarea predecesorului Hein Schumacher, iar consiliul de administrație consideră că fostul director financiar va accelera ritmul schimbărilor.

Polonia intenționează să interzică utilizarea telefoanelor mobile de către elevii sub 16 ani în școli, începând din toamna acestui an, din 1 septembrie. Anunțul a fost făcut miercuri de ministrul polonez al Educației, relatează Reuters.

„În prezent, finalizăm lucrările la o modificare legislativă majoră, crucială pentru școli, care va duce la interzicerea utilizării telefoanelor mobile în școlile primare începând cu 1 septembrie 2026”, a declarat, miercuri, Barbara Nowacka reporterilor, potrivit sursei citate.

Odată ce măsura ar intra în vigoare, Polonia se alătură Olandei, Coreei de Sud și Italiei, țări care deja au interzis telefoanele mobile în școli. Măsura a fost luată de aceste state pe fondul îngrijorărilor legate de impactul acestora asupra concentrării și comportamentului copiilor.

Polonia intenționează, de asemenea, să blocheze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și să oblige platformele să verifice vârsta utilizatorilor, după cum a declarat ministrul polonez al Educației, Barbara Nowacka, într-un interviu pentru Bloomberg.

Legea privind restricționarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale ar putea intra în vigoare la începutul anului 2027, iar inițiativa Poloniei urmează modelul altor guverne europene, printre care Danemarca, Grecia, Franța, Spania și Marea Britanie.

Oficialul, care a vorbit sub protecția anonimatului, a precizat că 12 țări sunt adăugate pe o listă care include deja alte 38 de state, în mare parte din Africa, titrează Reuters.

Programul extins de garanții pentru vize, care obligă cetățenii acelor țări să plătească 15000 de dolari pentru obținerea unei vize B1 sau B2 pentru afaceri și turism, intră în vigoare la 2 aprilie. Scopul măsurii este prevenirea depășirii duratei legale de ședere, a spus oficialul.

Noile state incluse în programul de garanții pentru vize sunt: Cambodgia, Etiopia, Georgia, Grenada, Lesotho, Mauritius, Mongolia, Mozambic, Nicaragua, Papua Noua Guinee, Seychelles și Tunisia.

Oficialul a adăugat că garanțiile vor fi returnate titularilor de vize care se întorc în țara de origine în conformitate cu termenii vizei și ai garanției sau care nu călătoresc deloc.

De la preluarea mandatului în ianuarie anul trecut, Trump, republican, a urmărit o politică dură în materie de imigrație, inclusiv o campanie agresivă de deportări, revocări de vize și cărți verzi, precum și verificări ale postărilor pe rețelele sociale și ale discursurilor anterioare ale imigranților.

Organizațiile pentru drepturile omului au condamnat politicile lui Trump în domeniul imigrației și al călătoriilor, susținând că acestea limitează garanțiile de drept procesual și libertatea de exprimare. Trump și aliații săi afirmă că politicile urmăresc îmbunătățirea securității interne.

În luna iunie a anului trecut, el a emis o interdicție de călătorie care a blocat total sau parțial cetățenii din 19 țări să intre în SUA, invocând motive de securitate națională.

Oficialul Departamentului de Stat a mai spus că programul de garanții pentru vize a redus numărul persoanelor care depășesc durata legală a șederii.

Cele 38 de țări incluse anterior sunt: Algeria, Angola, Antigua și Barbuda, Bangladesh, Benin, Bhutan, Botswana, Burundi, Republica Capului Verde, Republica Centrafricană, Coasta de Fildeș, Cuba, Djibouti, Dominica, Fiji, Gabon, Gambia, Guineea, Guineea-Bissau, Kârgâzstan, Malawi, Mauritania, Namibia, Nepal, Nigeria, Sao Tome și Principe, Senegal, Tadjikistan, Tanzania, Togo, Tonga, Turkmenistan, Tuvalu, Uganda, Vanuatu, Venezuela, Zambia și Zimbabwe.

Potrivit comunicatului publicat, miercuri, de Reprezentanța Comisiei Europene în România, noul regulament va oferi un set unic și armonizat de reglementări, care le-ar putea fi de folos antreprenorilor care doresc să-și extindă activitatea în alte țări europene, fiind astfel deblocat „adevăratul potențial al pieței unice”.

„Europa are talentul, ideile și ambiția de a deveni cel mai bun loc pentru inovatori. Cu toate acestea, în prezent, antreprenorii europeni care doresc să se extindă se confruntă cu 27 de sisteme juridice și cu peste 60 de forme de societăți naționale. Cu EU Inc., facilităm în mod drastic demararea și dezvoltarea unei afaceri în întreaga Europă. Orice antreprenor va putea crea o companie în termen de 48 de ore, de oriunde din Uniunea Europeană și în întregime online. Acest pas crucial este doar începutul. Obiectivul nostru este clar: o Europă – o piață – până în 2028”, a declarat Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ce schimbări ar putea aduce noul proiect?

Noul regulament unic EU Inc. le-ar permite antreprenorilor să înființeze o companie în interiorul oricărei țări europene în termen de 48 de ore, pentru mai puțin de 100 de euro și fără cerințe minime de capital social.

Procesele corporative ar putea fi digitale, în mod implicit pe tot parcursul ciclului de viață al unei companii.

Dacă antreprenorii sau firmele vor dori să-și închidă compania, aceștia ar putea avea acces, conform noului regulament, la proceduri de lichidare complet digitale, procedurile de insolvență fiind simplificate, în speranța de a-i încuraja pe antreprenori să încerce un noi idei de afaceri, dacă își doresc acest lucru.

În ceea ce privește atragerea investitorilor, EU Inc., ar putea elimina formalitățile cu prezență fizică, oferind proceduri digitale pentru operațiunile de finanțare, simplificând transferul de acțiuni. Nu va mai fi necesar ca transferurile de acțiuni și procedurile de lichidare să fie realizate prin implicarea intermediarilor. De asemenea, propunerea le va permite statelor membre să acorde societăților implicate în program acces la bursă.

Întreprinderile din UE Inc. vor putea elabora planuri de opțiuni pe acțiuni pentru angajați la nivelul UE. Opțiunea pe acțiuni va fi impozitată numai pe venitul generat odată ce este vândută. Acesta este un factor crucial în asigurarea atractivității, în special pentru întreprinderile nou-înființate.

Antreprenorii care vor fi implicați în program vor avea libertatea de a alege statul membru în care firma va fi înființată. Propunerea include o „listă neagră” a practicilor interzise pentru a se asigura că societățile din UE Inc. sunt tratate în același mod ca orice alte societăți naționale.

De asemenea, legislația națională din domeniul social și al ocupării forței de muncă nu va fi afectat de propunere, potrivit sursei citate. Acestea vor fi aplicate în același mod în care se aplică oricărei alte întreprinderi în temeiul dreptului național al societăților comerciale. Garanțiile aplicabile ale statului membru de înregistrare se vor aplica integral societății EU Inc.

Propunerea EU Inc. va fi discutată acum de Parlamentul European și de Consiliu. Comisia va depune toate eforturile pentru a sprijini colegiuitorii în acest sens, cu obiectivul clar de a ajunge la un acord până la sfârșitul anului 2026.

„Pentru cele trei partide au contat mai mult mizele lor politice, fără să le pese de oamenii care se zbat în sărăcie!”, scris pe Facebook Marius Budăi, după ce amendamentele care prevedeau ajutoare pentru categoriile vulnerabile au fost respinse miercuri în comisiile de buget ale Parlamentului, pe motive procedurale.

Budăi susține că USR și PNL au votat împotrivă, iar AUR „nu a avut curajul să voteze, dar a asigurat prezența necesară pentru blocarea amendamentelor PSD”.

„Pe fond, și unii, și ceilalți s-au opus”, adaugă social-democratul.

El spune că votul nu a fost împotriva PSD, ci împotriva cetățenilor români „care au nevoie de sprijin într-un moment economic dificil”.

„Au acționat: împotriva copiilor din familiile sărace, împotriva copiilor cu dizabilități, împotriva părinților și bunicilor noștri cu venituri sub 3.000 de lei, împotriva mamelor care își cresc copiii, împotriva veteranilor și foștilor deținuți politici”, adaugă Budăi.

Deputatul arată că PSD va duce lupta în continuare la votul final din Plenul Parlamentului.