„Nu putem lua în calcul să votăm un guvern care este condus de un premier desemnat împotriva logicii democratice și nu putem lua în calcul un guvern care vine cu același program de guvernare. Nu se poate așa ceva”, a declarat Petrișor Peiu la Antena 3 CNN.

Liderul senatorilor AUR a spus că decizia partidului a fost deja luată și anunțată public „Bineînțeles, am luat-o, am anunțat-o de câteva zile, nu ne întoarcem. Suntem oameni serioși și previzibili”, a spus Peiu.

Întrebat dacă exclude voturi din partea parlamentarilor AUR pentru noul guvern, Petrișor Peiu a răspuns: „Nu știu ce fac toți cei 90, dar vă spun cu o probabilitate de 95% nu va fi niciun vot de la noi pentru Guvernul Veștea”.

Peiu a mai spus că, dacă partidele își respectă declarațiile publice, Guvernul Veștea nu are șanse să treacă de Parlament.

„Dacă toate partidele își respectă ceea ce au declarat, are zero șanse”, a spus Petrișor Peiu.

Marți seară, deputatul AUR Mohammad Murad declarase la Realitatea TV că ar vota Guvernul Veștea dacă acesta va prezenta „un program pentru cetățeni care așteaptă o soluție”, potrivit G4Media.

Adrian Veștea a afirmat că nu îl deranjează dacă vor exista parlamentari AUR care îl vor vota „din patriotism”. Premierul desemnat a spus că nu are „niciun fel de rezervă” față de AUR.

„Nu mă deranjează faptul că vor fi parlamentari AUR care dau dovadă de patriotism și se gândesc că este un moment important în care trebuie să lăsăm orgoliile și să nu mai tratăm lucrurile cum au fost tratate până acum, în a ne discrimina și ne-a izola și ne-a poziționa într-o formă sau alta. Cred că România are nevoie astăzi de o echipă care să slujească statul român și care să le redea încrederea cetățenilor”, a declarat premierul desemnat.

Cotația petrolului Brent, referința pentru piețele internaționale, a scăzut miercuri sub 80 de dolari pe baril pentru prima dată din luna martie. În tranzacțiile de dimineață, Brent era cotat la aproximativ 78 de dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI se tranzacționa în jurul valorii de 75 de dolari pe baril. Scăderea vine după ce piețele au reacționat pozitiv la acordul interimar dintre Washington și Teheran, care ar urma să permită redeschiderea Strâmtorii Ormuz până la sfârșitul săptămânii, mai arată Euronews.

De ce este atât de importantă Strâmtoarea Ormuz

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului și gazelor naturale lichefiate. De la începutul conflictului dintre Iran și Statele Unite, la sfârșitul lunii februarie, traficul prin această zonă a fost puternic afectat, iar piețele s-au temut de o criză energetică majoră.

Golful Persic, Strâmtoarea Ormuz, Iranul și Golful Oman. Sursa foto: Hepta

În perioada de vârf a tensiunilor, petrolul Brent a urcat spre 120 de dolari pe baril, alimentând inflația și majorând costurile energiei la nivel global. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), blocajul din Strâmtoarea Ormuz a generat cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria pieței mondiale.

Piețele pariază pe revenirea exporturilor

Analiștii consideră că reluarea traficului maritim va permite revenirea treptată a exporturilor din Golf, una dintre cele mai importante regiuni producătoare de petrol și gaze din lume. Totuși, specialiștii avertizează că normalizarea completă a pieței nu se va produce peste noapte. Chiar dacă navele vor putea traversa din nou strâmtoarea fără restricții, industria energetică are nevoie de timp pentru a reveni la ritmul anterior conflictului. În plus, negocierile privind programul nuclear iranian rămân un subiect sensibil, iar investitorii urmăresc cu atenție evoluțiile diplomatice.

De ce energia nu se va ieftini imediat în Europa

Deși scăderea prețului petrolului este o veste bună pentru consumatori, efectele în Europa ar putea apărea mai lent. Uniunea Europeană importă majoritatea necesarului de petrol și este influențată direct de prețurile internaționale. În timpul conflictului, costurile suplimentare generate de asigurările de risc pentru nave și de transportul maritim au contribuit la menținerea unor prețuri ridicate.

Chiar dacă petrolul s-a ieftinit semnificativ față de maximele din timpul războiului, experții avertizează că tarifele de transport și primele de asigurare trebuie să revină și ele la niveluri normale pentru ca efectele să fie resimțite pe deplin de consumatori. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, declara încă din primăvară că revenirea la condițiile de dinaintea conflictului va fi un proces de durată, chiar și în cazul unui acord de pace.

Gazele naturale au urmat aceeași tendință

Și piața gazelor naturale a reacționat pozitiv la perspectivele de detensionare. Prețurile europene au coborât sub 42 de euro pe megawatt-oră, pe fondul așteptărilor că exporturile din regiunea Golfului vor reveni treptat la normal. Cu toate acestea, investitorii continuă să urmărească situația din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaze naturale lichefiate, după informațiile privind posibile pagube produse unor instalații energetice în timpul conflictului.

Lionel Messi a oferit unul dintre cele mai memorabile momente ale Cupei Mondiale 2026, reușind primul său hat-trick la un turneu final și egalând recordul all-time de goluri marcate la Campionatele Mondiale, scrie AP. Argentina s-a impus fără emoții în fața Algeriei, iar toate privirile au fost îndreptate către căpitanul sud-american. Messi a înscris de trei ori și a ajuns la 16 goluri în istoria Cupei Mondiale, performanță care îl aduce la egalitate cu fostul atacant german Miroslav Klose, liderul clasamentului marcatorilor din toate timpurile.

O seară specială, la 20 de ani de la debutul la Mondiale

Performanța a avut o încărcătură simbolică aparte. Hat-trick-ul a venit exact la 20 de ani după debutul lui Messi la Cupa Mondială, într-un meci disputat împotriva Serbiei și Muntenegrului, în care reușea de asemenea să înscrie. Argentinianul a devenit astfel doar al doilea fotbalist din istorie care marchează în cinci ediții diferite ale Cupei Mondiale, confirmând încă o dată longevitatea unei cariere care traversează aproape două decenii la cel mai înalt nivel. Messi, care va împlini 39 de ani săptămâna viitoare, a bifat cu această ocazie și selecția cu numărul 200 pentru naționala Argentinei, un prag atins de foarte puțini jucători în fotbalul mondial.

QUE GOLAZO DE MESSI pic.twitter.com/VEKYmzZQtd

— Pregonero (@PregoneroL) June 17, 2026

Recordul lui Klose pare tot mai vulnerabil

Cele trei goluri marcate împotriva Algeriei au ridicat totalul lui Messi la 16 reușite la turneele finale, iar recordul lui Miroslav Klose pare acum doar o chestiune de timp. Mai mult, argentinianul a ajuns la cinci meciuri consecutive cu gol marcat la Cupa Mondială, o serie care alimentează speranțele campioanei mondiale că poate lupta din nou pentru trofeu. În aceeași zi, alte două vedete ale fotbalului mondial au ieșit în evidență. Kylian Mbappé a înscris de două ori pentru Franța în victoria cu Senegal și a ajuns la 14 goluri la Mondiale, în timp ce Erling Haaland a reușit o dublă pentru Norvegia în succesul cu Irak.

„Messi-mania” continuă în Statele Unite

Meciul disputat la Kansas City s-a transformat într-o adevărată sărbătoare pentru fanii Argentinei. Mii de suporteri au umplut tribunele stadionului și au cântat pe tot parcursul serii pentru idolul lor. Atunci când Messi a fost înlocuit, cu puțin timp înainte de final, întreg stadionul s-a ridicat în picioare. A fost un nou episod într-o poveste care continuă să sfideze timpul și care îl apropie tot mai mult pe argentinian de statutul unanim de cel mai mare fotbalist din istorie. Dacă Argentina va continua parcursul la această Cupă Mondială, recordul lui Klose ar putea deveni în curând istorie.

Filmul regizat de Sean Penn, va spune povestea unui ofițer de poliție, care ar putea fi interpretat de Bradley Cooper, potrivit publicației de specialitate Deadline. Filmările sunt programate pentru mijlocul anului viitor, indică aceeași sursă, citată de Le Figaro.

Pe 6 ianuarie 2021, sute de susținători ai lui Donald Trump, înfuriați de acuzațiile sale nefondate de fraudă electorală, au luat cu asalt Capitoliul, sanctuarul democrației americane, în încercarea de a împiedica certificarea victoriei lui Joe Biden. Donald Trump, care nu și-a recunoscut niciodată înfrângerea, neagă orice responsabilitate pentru atac și i-a numit pe participanți „patrioți ” .

La întoarcerea sa la Casa Albă, președintele american a grațiat prin decret aproximativ 1250 de persoane condamnate pentru această agresiune, comutând pedeapsa altor 14 persoane și ordonând încetarea procedurilor împotriva a sute de inculpați care încă așteaptă să fie judecați.

Sean Penn a participat la audierile publice

Cunoscut pentru activismul său politic și social de stânga, Sean Penn a participat la audierile publice ale comisiei parlamentare care anchetează incidentul. La acea vreme, actorul a fost fotografiat alături de ofițerii care au fost supuși atacului, inclusiv Michael Fanone. Fanone, care a depus mărturie în fața comisiei, a scris o carte în care relatează trauma suferită în timpul atacului – a suferit un stop cardiac și un traumatism cranio-cerebral. Identitatea ofițerului de poliție pe care se bazează filmul nu a fost dezvăluită.

Drepturile cinematografice au fost achiziționate de Warner Bros., potrivit publicațiilor de specialitate. Renumitul studio este în prezent achiziționat de conglomeratul Paramount Skydance, al cărui CEO, David Ellison, este considerat apropiat de Donald Trump. Warner Bros. a produs filmul Battle After Battle , care a câștigat premiul pentru cel mai bun film la Oscar și i-a adus lui Sean Penn al treilea premiu Oscar în martie.

Comisia Europeană lucrează la așa-numite măsuri comerciale autonome, care ar reduce taxele pentru unele produse alimentare și agricole exportate de Armenia, afirmă surse citate de Financial Times.

Inițiativa vine ca răspuns la restricțiile impuse de Rusia înaintea alegerilor din Armenia, despre care Bruxelles-ul crede că au avut rolul de a pune presiune pe guvernul pro-occidental al țării.

„Acum este momentul ca noi să intervenim și să îi sprijinim, să arătăm că putem fi un partener de încredere”, a declarat una dintre surse pentru FT.

Armenia, prinsă între piața rusă și sprijinul UE

Măsurile, care trebuie aprobate de o majoritate a statelor membre și de Parlamentul European, ar acoperi cele mai multe dintre cele aproximativ 20 de categorii de produse vizate de interdicțiile rusești, în valoare de aproximativ 420 de milioane de euro pe an. Bruxelles-ul este îngrijorat că Moscova ar putea intensifica presiunile comerciale asupra fostei republici sovietice, au adăugat acestea.

Miniștrii de Externe ai UE au discutat luni, la Luxemburg, această chestiune cu șeful diplomației armene, au spus oficialii. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, urmează de asemenea să meargă în Armenia la începutul lunii viitoare.

„Comisia va propune măsuri comerciale autonome pentru a ajuta mai multe companii armenești să acceseze noi oportunități pe piața UE și pentru a sprijini economia țării acolo unde a fost cel mai afectată”, a declarat pentru FT purtătorul de cuvânt al Comisiei, Olof Gill.

Armenia face parte dintr-o uniune vamală condusă de Rusia, ceea ce îi oferă Moscovei o influență puternică asupra importurilor și exporturilor țării. Această situație complică și eforturile UE de a încheia acorduri comerciale preferențiale cu Erevanul.

Înaintea alegerilor parlamentare din 7 iunie, Rusia a început să impună restricții la importurile din Armenia. Primele vizate au fost florile, Moscova invocând motive fitosanitare. Au urmat apoi apa minerală, vinul, fructele, legumele și peștele.

Un grup de lucru al Uniunii Astronomice Internaționale (IAU) a stabilit atribuirea numelui campionului italian unui asteroid care orbitează între Marte și Jupiter, scrie ANSA.

Descoperit pe 10 martie 2003 la Observatorul Campo Imperatore de către o echipă din Toscana, asteroidul se va numi oficial „(120097) Janniksinner”.

Cei care au solicitat atribuirea acestui nume au fost doi dintre descoperitori: astronomul Fabrizio Bernardi, care lucrează la Space Dynamics Services, o companie derivată din Universitatea din Pisa, și Maura Tombelli, astronomă și directoare a Observatorului din Montelupo Fiorentino.

„Am dorit să dedicăm acest asteroid lui Jannik Sinner nu doar pentru extraordinarele sale succese sportive, care duc Italia în vârful lumii tenisului, ci și pentru valorile de reziliență, corectitudine și devotament absolut pe care le manifestă atât pe teren, cât și în afara lui. (…) Sinner reprezintă un punct de referință luminos pentru noile generații. De astăzi, măreția sa este consemnată și printre stele”, au transmis cei doi astronomi.

Jannik Sinner este pe primul loc în clasamentul ATP, cu 13.500 de puncte, fiind urmat de Carlos Alcaraz și Alexander Zverev.

Un bombardier strategic B-52 Stratofortress al Forțelor Aeriene ale SUA s-a prăbușit în timpul unui zbor de test la baza Edwards din California, iar primele date de monitorizare a zborului oferă indicii importante despre ultimele momente ale aeronavei, scrie AP.

Aeronava B-52, accident aviatic la la baza Edwards din California, SUA.

Potrivit informațiilor analizate de platforma AirNav Systems, avionul a rămas în aer doar trei minute și 15 secunde după decolare. În acest interval, bombardierul a efectuat un viraj amplu spre nord-est și aproape că a finalizat o întoarcere de 180 de grade înainte de impact. Datele disponibile arată că aeronava a intrat într-o coborâre extrem de rapidă, cu o rată de peste 1.500 de metri pe minut, de aproape zece ori mai mare decât cea folosită în mod normal la aterizare.

O misiune de test pentru modernizarea bombardierului

Accidentul a avut loc luni, la baza aeriană Edwards din deșertul Mojave, una dintre cele mai importante locații pentru testarea aeronavelor militare americane. B-52-ul participa la un program de modernizare a radarului, parte a unui proiect amplu prin care armata americană încearcă să mențină în serviciu flota de bombardiere până cel puțin în anul 2050.

A U.S. Air Force B-52 bomber reportedly crashed shortly after takeoff from Edwards Air Force Base, prompting a major emergency response. Thick black smoke was seen rising from the wreckage as rescue and firefighting crews rushed to the crash site. (Representative Video) pic.twitter.com/XtJjXq4kYh

— Baba Banaras™ (@RealBababanaras) June 15, 2026

La bord se aflau opt persoane, inclusiv militari, angajați Boeing și specialiști implicați în testarea sistemelor. Autoritățile nu au publicat încă identitatea victimelor. Imaginile surprinse după accident au arătat că aeronava a fost aproape complet distrusă de impact și de incendiul care a urmat.

Ancheta se concentrează pe sistemele de control și motoare

Deocamdată, cauza exactă a accidentului rămâne necunoscută. Oficialii bazei Edwards au anunțat că investigația ar putea dura până la șase luni. Experții în siguranță aeronautică spun că una dintre principalele ipoteze analizate este apariția unei probleme la sistemele de control sau la motoare. Deși B-52 dispune de opt motoare, o defecțiune majoră poate provoca dezechilibre aerodinamice care fac aeronava dificil de controlat. O altă pistă luată în calcul este vechimea aparatului. Deși a beneficiat de numeroase modernizări, cel mai nou B-52 aflat în serviciu a fost livrat Forțelor Aeriene americane în 1962.

Un simbol al aviației militare americane

Intrat în serviciu în 1955, B-52 Stratofortress este unul dintre cele mai longevive avioane militare din lume și poate transporta atât armament convențional, cât și nuclear. Bombardierul a fost folosit în numeroase conflicte, de la războiul din Vietnam până la operațiuni recente din Orientul Mijlociu. În prezent, cele 76 de aeronave aflate în serviciu reprezintă peste jumătate din flota de bombardiere strategice a Statelor Unite. Accidentul din California este considerat unul dintre cele mai grave incidente care au implicat un B-52 în ultimii ani și readuce în atenție provocările legate de menținerea în serviciu a unor aeronave proiectate în perioada Războiului Rece.

„Cel puțin două supertancuri aparținând Companiei Naționale Iraniene de Tancuri (NITC), numite Diona și Hero2, au traversat perimetrul blocadei Marinei SUA transportând un total de 3,8 milioane de barili de țiței iranian”, a relatat site-ul X, adăugând ulterior că și un al treilea tanc iranian a traversat-o. „Acestea sunt primele exporturi de țiței ale Iranului în două luni”, a menționat acesta.

TankerTrackers specifică că a analizat semnalul de la transponderele AIS ale navelor, pe care l-a comparat marți cu imagini din satelit, potrivit Le Figaro.

Guvernul iranian a indicat marți că blocada americană asupra porturilor iraniene, în vigoare de aproximativ două luni, a fost ridicată, înainte de semnarea unui acord cu Statele Unite, programată pentru vineri.

Statele Unite și Iranul vor semna vineri,în Elveția, memorandumul de înțelegere pentru a pune capăt conflictului, punctul de plecare pentru două luni de negocieri, mult așteptata redeschidere a Strâmtorii Hormuz fiind primul pas.

O cincime din petrolul mondial tranzitează în mod normal prin această trecere maritimă strategică, care a fost blocată de Teheran după primele atacuri israeliano-americane împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. După ce a scăzut deja brusc în ultimele zile, prețul țițeiului Brent, referința globală, a scăzut marți sub 80 de dolari pe baril pentru prima dată de la începutul lunii martie.

Ideea că o viteză mai mare înseamnă automat un câștig important de timp este una dintre cele mai răspândite percepții în trafic. Calculele arată însă că beneficiile devin din ce în ce mai mici pe măsură ce viteza crește. Pe o distanță de 100 de kilometri, un automobil care circulă constant cu 110 km/h ajunge la destinație în aproximativ 55 de minute. La limita legală de 130 km/h, timpul scade la circa 46 de minute, mai transmite Il Post.

Autostradă, restrictii viteza. Sursa foto: ALEXANDRA PANDREA/GMN/MEDIAFAXFOTO

Un șofer care decide să meargă cu 150 km/h parcurge aceeași distanță în aproximativ 40 de minute. Diferența față de cei care respectă limita legală este de doar șase minute. În practică, avantajul este adesea și mai mic. Traficul, depășirile, zonele cu restricții temporare, lucrările și aglomerația reduc constant viteza medie de deplasare.

Traficul anulează mare parte din avantaj

Autostrăzile nu sunt trasee ideale pe care vehiculele circulă cu viteză constantă. Camioanele, intrările și ieșirile de pe autostradă, lucrările și variațiile de trafic obligă șoferii să frâneze și să accelereze frecvent. Cei care circulă cu viteze foarte mari sunt nevoiți să adapteze mai des ritmul de deplasare, iar câteva minute petrecute într-un ambuteiaj sau într-o zonă cu trafic încetinit pot anula complet timpul câștigat anterior. Specialiștii în trafic atrag atenția că viteza medie este mult mai importantă decât viteza maximă atinsă pentru scurte perioade.

Consumul crește mult mai repede decât viteza

Unul dintre efectele mai puțin vizibile ale vitezei ridicate este creșterea consumului de carburant. Rezistența aerului nu crește proporțional cu viteza, ci mult mai rapid. Astfel, trecerea de la 130 km/h la 150 km/h poate însemna o creștere a rezistenței aerodinamice cu peste 30%. Pentru multe automobile, acest lucru se traduce printr-un consum cu aproximativ 20-25% mai mare. În unele situații, oprirea suplimentară pentru alimentare poate consuma chiar timpul câștigat prin mersul mai rapid.

Diferența care poate salva vieți

Cea mai importantă consecință a vitezei ridicate rămâne însă siguranța. La 130 km/h, distanța necesară pentru oprirea completă a unui automobil în condiții normale poate depăși 120 de metri. La 150 km/h, aceasta ajunge frecvent la peste 150 de metri. Cei 20 km/h în plus pot însemna aproximativ 30 de metri suplimentari necesari pentru oprire, echivalentul lungimii unei coloane de șapte autoturisme. Într-o situație de urgență, această diferență poate decide dacă șoferul evită un impact sau lovește obstacolul cu o viteză încă periculoasă.

Chiar și în Germania majoritatea șoferilor nu merg foarte repede

Autostrăzile germane sunt adesea invocate ca exemplu pentru eliminarea limitelor de viteză. Totuși, datele arată o realitate diferită. Potrivit unui studiu realizat în Germania pe aproape două miliarde de treceri ale vehiculelor, viteza medie pe sectoarele fără limită a fost de aproximativ 113 km/h. Aproape 83% dintre șoferi au circulat cu mai puțin de 130 km/h.

Experții explică faptul că diferențele foarte mari de viteză dintre vehicule afectează fluiditatea traficului și pot genera așa-numitele „ambuteiaje fantomă”, blocaje care apar fără un motiv evident și se propagă pe distanțe mari. În final, calculele arată că depășirea limitei de 130 km/h oferă beneficii reduse în ceea ce privește timpul de deplasare, în timp ce costurile și riscurile cresc considerabil. Pentru majoritatea șoferilor, câteva minute câștigate nu compensează consumul suplimentar și pericolul mai mare de accident.

Mitingul va începe la ora 11.00 în fața Guvernului și va fi urmat de un marș de protest pe Calea Victoriei. De la ora 13.00, sindicaliștii vor protesta în fața Parlamentului.

Încă din noaptea de marți spre miercuri, sindicaliști din toată țara au pornit spre Capitală pentru a participa la protest.

Conform Federației „Spru Haret”, au pornit spre miting sindicaliști din județele Cluj, Hunedoara, Dolj, Sibiu, Caraș-Severin, Galați, Tulcea și din alte părți ale țării.

Federația face un apel și către profesorii din București.

„A venit momentul să fim o singură voce! Haideți să îi întâmpinăm așa cum se cuvine: printr-o prezență masivă! Dacă ei vin de departe pentru noi toți, noi trebuie să ieșim din case și din școli pentru a fi alături de ei în stradă. ​Colegii noștri de sindicat sunt în autocare, plini de hotărâre, gata să lupte pentru demnitatea profesiei noastre! Au plecat de la primele ore ale dimineții ca să ni se alăture”, au transmis sindicaliștii.

Nemulțumirile sindicaliștilor

Federațiile din Educație cer o Lege a salarizării corectă: „Fără promisiuni încălcate și fără scăderea puterii de cumpărare. Respect pentru personalul didactic, didactic auxiliar și administrativ!”.

De asemenea, cadrele didactice cer anularea măsurilor de austeritate impuse în ultimele luni de Guvern: „Nu acceptăm ca educația să fie transformată, din nou, într-un sector de sacrificiu!”.
Conform sindicaliștilor, se mai cere reducerea supraaglomerării claselor și plata corectă a muncii dascălilor: „Contestăm tăierea la jumătate a tarifului pentru plata cu ora și creșterea artificială a normei didactice de predare”.