Șefii comunității de informații americane, inclusiv șefii FBI și CIA, sunt audiați în comisia de informații din Senat. Comunitatea de informații a SUA estimează că numărul rachetelor capabile să lovească SUA va crește la peste 16.000 până în 2035, comparativ cu o estimare actuală de 3.000.

„Iranul nu are încă capacitatea de a dezvolta o rachetă balistică intercontinentală, deși ar putea construi una viabilă înainte de 2035, dacă guvernul său „ar încerca să își dezvolte această capacitate”, a spus Tulsi Gabbard.

Observațiile lui Gabbard au repetat o evaluare anterioară a Agenției de Informații a Apărării (ASA), dar a menționat că evaluarea va trebui actualizată după ce va fi clarificată amploarea pagubelor provocate de atacurile americane și israeliene asupra infrastructurii de rachete a Iranului.

Tulsi Gabbard: „Iranul afectat, dar încă în picioare”

Directorul Informațiilor Naționale, Tulsi Gabbard, a declarat că serviciile de informații ale SUA estimează că regimul iranian a fost afectat de război, dar încă rămâne în picioare. „Poziția strategică a Iranului a fost afectată semnificativ”, a spus ea. „Capacitatea Iranului de a proiecta putere dincolo de granițele sale a fost afectată”.

„Regimul din Iran pare să fie intact, dar în mare măsură slăbit. Capacitățile sale de proiecție a puterii militare convenționale au fost în mare parte distruse. Poziția strategică a Iranului a fost semnificativ slăbită. Dacă un regim ostil va supraviețui în Iran, acesta va încerca probabil să demareze un proces de reconstrucție a forțelor sale militare, a arsenalului de rachete și a forțelor de drone, care va dura mai mulți ani”, a spus Gabbard.

Ea a menționat că Iranul și zonele proxy controlate de Teheran sunt încă capabile să atace interesele SUA și ale aliaților săi în Orientul Mijlociu.

Potrivit ei, dacă regimul iranian va supraviețui, va avea nevoie de ani pentru a reface sistemele de rachete și drone. Gabbard a menționat că sistemele de îmbogățire a uraniului ale Iranului au fost distruse în războiul din iunie și că nu există dovezi că Iranul le reconstruiește.

Democrații din Comisia de Informații a Senatului au insistat cu întrebări despre diverse evaluări pe care agențiile de spionaj le făcuseră înainte de război cu privire la amenințarea pe care o reprezenta Iranul înainte de război. Ei au încercat să o determine să contrazică comentariile președintelui Trump. Gabbard, însă, a evitat să răspundă la întrebări, afirmând că agențiile de informații continuă să evalueze situația.

Tulsi Gabbard: „Rusia și-a menținut avantajul în războiul împotriva Ucrainei. Rusia duce un război de uzură”

„Comunitatea de informații evaluează că Rusia, China, Coreea de Nord, Iranul și Pakistanul au cercetat și dezvoltat o serie de sisteme de lansare a rachetelor noi, avansate sau tradiționale, cu încărcătură utilă nucleară și convențională, care pun patria noastră în raza de acțiune.

Comunitatea de informații evaluează că Rusia a menținut avantajul în războiul împotriva Ucrainei. Până la încheierea unui acord de pace, Moscova va continua probabil să ducă un război lent de uzură până când va considera că obiectivele sale au fost atinse”, a spus șefa comunității de informații americane, Tulsi Gabbard, despre războiul din Ucraina.

Ce spune CIA: „Războiul va dura între 4 și 6 săptămâni”

Directorul CIA, John Ratcliffe, a contestat remarcile lui Joe Kent, fostul șef al Centrului Național Antiterorist, care a spus că Iranul nu reprezenta o amenințare iminentă pentru Statele Unite înainte de atacurile actuale asupra țării.

„Cred că Iranul a fost o amenințare constantă pentru Statele Unite pentru o perioadă lungă de timp și a reprezentat o amenințare imediată în acest moment. Dacă nu i se pune nicio piedică, Iranul ar avea capacitatea de a lansa rachete care să ajungă pe teritoriul continental al Statelor Unite”, a spus Ratcliffe, directorul CIA.

Întrebat dacă este adevărat că Iranul ar putea deține o rachetă care ar putea amenința Statele Unite în termen de șase luni, John Ratcliffe, directorul CIA, nu le-a oferit senatorilor un calendar pentru momentul în care Iranul ar putea dezvolta o astfel de armă.

Cu toate acestea, el a spus că există motive întemeiate de îngrijorare cu privire la programul de rachete al Iranului, deoarece Teheranul „câștiga experiență” în rachetele cu rază lungă de acțiune. „Este unul dintre motivele pentru care degradarea capacităților de producție de rachete ale Iranului, care are loc chiar acum în cadrul Operațiunii Epic Fury, este atât de importantă pentru securitatea noastră națională”, a spus el.

John Ratcliffe, directorul CIA, a declarat că războiul din Iran va dura între patru și șase săptămâni și va avea un anumit cost, pentru că președintele Trump încearcă să „abordeze o problemă veche de 47 de ani”. El a spus că Iranul este o forță destabilizatoare în Orientul Mijlociu, „una care, sincer, a fost udată, hrănită și susținută de politicile administrațiilor anterioare, care i-au permis să devină amenințarea care este”.

Într-o postare pe rețelele de socializare, deputata Raluca Turcan a susținut că „astăzi, în Parlament, PSD a reușit ceea ce nu au reușit nici Dragnea, nici Dăncilă”, acuzând partidul că „s-a izolat politic”, „a blocat bugetul” și „a pus sub semnul întrebării plata salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale”.

În același registru, Mircea Abrudean a transmis că „discuțiile politice sunt normale. Blocarea bugetului nu este”, avertizând că fără un buget adoptat la timp „statul începe să funcționeze cu frâna trasă”, investițiile se opresc, administrațiile locale își pierd capacitatea de planificare, iar incertitudinea se propagă în economie.

Afirmațiile Ralucăi Turcan și ale șefului Senatului, ambii liberali, apar după ce PSD a depus, pe 16 martie 2026, o serie de amendamente la legea bugetului, prin care a cerut fonduri suplimentare pentru un „pachet de solidaritate”, precum și eliminarea CASS pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului, veterani și văduve de război. Social-democrații au susținut că au identificat venituri suplimentare de 2,3 miliarde de lei, însă Ministerul Finanțelor a contestat argumentația și a transmis că sumele invocate nu pot fi considerate automat surse disponibile pentru noi cheltuieli.

Scandalul s-a amplificat miercuri, 18 martie, în comisiile reunite de buget-finanțe, la discutarea bugetului Ministerului Muncii. Amendamentul PSD privind ajutoare sociale și sprijin pentru pensionarii cu venituri mici a obținut 23 de voturi pentru, 19 împotrivă și o abținere, în timp ce parlamentarii AUR prezenți nu au votat. PSD a susținut inițial că amendamentul a trecut, raportat la voturile exprimate, însă PNL și USR au invocat lipsa majorității din totalul parlamentarilor prezenți, iar disputa procedurală a dus la suspendarea ședinței. La reluarea votului, propunerea a fost respinsă din nou, iar parlamentarii PSD au părăsit sala.

Contextul politic a fost complicat și de relația oscilantă dintre PSD și AUR pe tema amendamentelor bugetare. În zilele anterioare, în unele comisii de specialitate, PSD reușise să treacă anumite amendamente cu sprijinul AUR și UDMR, alimentând acuzațiile liberalilor privind conturarea unei majorități alternative în jurul bugetului. Tot miercuri, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat că partidul nu va vota în plen amendamentul PSD referitor la ajutorul „one-off” pentru pensionari, ceea ce a accentuat și mai mult tensiunile.

În proba masculină de aruncare a greutății, România va fi reprezentată de Andrei Rareș Toader. Atletul român are în actualul sezon o performanță de 21,08 metri și ocupă locul 18 în clasamentul mondial. Toader este singurul reprezentat român în probele masculine de la Campionatul Mondial în sală.

În probele feminine, România aliniază patru sportive.

La săritura în lungime, Alina Rotaru-Kottmann vine cu un record de 6,70 metri în actualul sezon, ocupând locul 20 în ierarhia mondială.

Tot la săritura în lungime participă și Ramona Verman, clasată pe locul 34 mondial. Verman este campioană europeană U23, titlu obținut anul trecut.

La triplusalt, România va avea în concurs două atlete.

Elena Andreea Taloș, care are în acest sezon o performanță de 14,24 metri, ocupă locul 20 mondial. Cealaltă reprezentantă a României este Alexia Ioana Dospin, care are 13,94 metri cea mai bună performanță în acest sezon.

Competiția reunește 674 de sportivi din 118 federații, dintre care 341 la masculin și 322 la feminin.

Stafful tehnic al delegației României este condus de Nicoleta Grasu, în calitate de lider tehnic și antrenoare, alături de antrenoarea Octavia Brosser și team leader-ul Mihai Corucle.

Nazare a declarat că încă are speranțe că s-ar putea evita blocajul.

„Sunt probleme de structurale care ne-ar fi dus la suspendarea fondurilor europene și ne-ar fi dus într-o situație de degradare a rating-ului țării. Deci sunt lucruri demonstrate, sunt lucruri care s-au întâmplat. Totuși, și în aceste condiții, am putut să ajungem să luăm deciziile. În calitatea pe care o am de ministru de Finanță, trebuie să vorbesc cu toate partidele, să înțeleg nevoile acestor partide, să înțeleg nevoile tehnice și să găsesc soluția de mijloc. Și același lucru îl voi face în continuare”, a spus Alexandru Nazare, care a părăsit, totuși, Parlamentul, după ce mai mulți parlamentari au ieșit din comisii.

Nazare a mai spus că discută cu toți liderii coaliției „și e normal să o fac pentru că suntem într-un moment foarte important și e nevoie să avem astfel de discuții”.

Totuși, ministrul nu a putut spune când vor reveni parlamentarii sau când se va putea da votul pentru bugetul pentru anul 2026: „Dacă soluția o putem găsi în seara asta sau mâine, nu vă pot garanta. Ce pot să vă spun e că voi face tot posibilul să îi readuc în comisie. Spun că suntem obligați de circunstanțe să găsim o soluție”, a mai spus Nazare.

Întrebat dacă votul pentru bugetul de stat ar putea fi amânat pentru săptămâna viitoare, Alexandru Nazare nu a răspuns.

„Blocajele politice nu plătesc salarii, nu construiesc autostrăzi și nu cresc siguranța României. Le plătesc oamenii. În astfel de momente, nu e nevoie de voci mai puternice, ci de minți mai limpezi. PSD a jucat la două capete: în Coaliție, dar și cu AUR. Tot ce au reușit este să ajungă într-o situație umilitoare pentru ei și nedreaptă pentru toată țara – să întârzie, din nou, adoptarea bugetului României. Să ne uităm la fapte”, spune Radu Miruță, pe Facebook.

Acesta amintește că atunci când Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a început mandatul, toți știau unde se află România și cât de gravă este situația bugetară: „Bugetul țării era la marginea prăpastiei, iar acest Executiv a avut obligația să ia măsuri grele, nepopulare, dar necesare, dacă nu vrem să lăsăm copiilor noștri o țară împovărată și aproape falită. Toți știau asta. Inclusiv PSD. Mai mult: PSD a fost parte la fiecare decizie”.

Miruță: PSD să cheme la răspundere miniștrii din ultimii 35 de ani

În această situație, Miruță cere PSD ca dacă „este atât de revoltat de cât de greu trăiesc mulți români”, să îi cheme la răspundere pe miniștrii pe care i-a avut în ultimii 35 de ani la Muncă, Economie, Fonduri Europene și Finanțe.

„Pensiile și salariile din România sunt și rezultatul felului în care acești miniștri și-au făcut sau nu și-au făcut treaba. Eu cred că mulți pensionari au nevoie de o dublare a pensiei, salariile ar trebui mai mari pentru toată lumea, dar atât poate țara asta astăzi. Aici a fost adusă după ani și ani de cheltuieli iresponsabile. E greu pentru PSD să fie credibili cum că le-ar păsa de viața oamenilor fără să facă mai întâi ceea ce refuză de nouă luni: să trimită acasă protejații din ministere, din consilii de administrație și din companiile de stat. Să spună clar cât economisește bugetul după ce oprește această risipă și ce face concret cu acei bani. Acolo începe seriozitatea. Nu în declarațiile de presă cum că împart ce n-au la toată lumea, ci în propria curte, cu decizii și fapte. Când vii cu propuneri pentru care nu spui de unde sunt bani, se numește minciună. Așa cum minciună a fost și promisiunea de anul trecut, înainte de alegeri, că vor crește pensiile militare. Au făcut o lege despre care știau că nu stă în picioare, s-au lăudat cu ea, apoi au lăsat-o să se prăbușească la Curtea Constituțională, într-un joc cinic, pe care l-au calculat la fiecare pas. Iar dacă tot vorbim despre nedreptățile din sistemul de pensii militare, poate PSD își întreabă ministru Muncii din 2017, de ce, atunci a luat decizii care au produs exact aceste dezechilibre”, acuză ministrul USR.

Radu Miruță afirmă că „România merită mai mult decât această gargară ieftină”, mai ales că oamenii fac, de șase luni, sacrificii pentru a putea fi reparate greșelile și dezechilibrele lăsate în urmă de guvernarea anterioară.

„Cetățenii și-au făcut datoria față de stat. Acum este rândul statului să fie responsabil. Și este rândul politicienilor să arate ce sunt cu adevărat: oameni de stat sau simpli combinatori, care au împrumutat discursul extremiștilor și l-au ambalat în ipocrizie. Bugetul nu este un joc de orgolii. Este instrumentul prin care țara funcționează: pensii, investiții, apărare, educație. Fiecare zi de întârziere înseamnă incertitudine pentru milioane de români și frână pentru economie”, mai spune ministrul Apărării.

Pe măsură ce modul de lucru evoluează, tot mai multe companii își ajustează politicile interne, programele de wellbeing și modul în care folosesc spațiile de birouri, pentru a le adapta la noile obiceiuri de muncă. Biroul rămâne un loc important pentru colaborare și întâlniri, însă prezența angajaților variază pe parcursul săptămânii.

Sondajul Colliers a fost realizat în rândul a 101 companii din principalele centre de birouri ale țării. Majoritatea respondenților sunt din București (90%), dar studiul include și companii din Cluj-Napoca (25%) și Timișoara (16%). Sectorul IT&C reprezintă 33% dintre respondenți, iar serviciile profesionale 14%, cele mai multe companii participante fiind angajatori medii sau mari, cu peste 100 de angajați.

Companiile preferă să optimizeze spațiile existente, nu să se extindă

În ceea ce privește perspectivele pentru 2026, companiile sunt în general optimiste în privința evoluției propriului business, dar rămân mai prudente atunci când vine vorba despre economia românească și cea globală. Această atitudine se reflectă și în deciziile legate de spațiile de birouri.

Astfel, 75,25% dintre companii intenționează să păstreze aproximativ aceeași suprafață de birouri în 2026. Doar 8,9% estimează o reducere de până la 25% a spațiului, în timp ce aproximativ 9% anticipează o creștere moderată, iar mai puțin de 3% se așteaptă la extinderi semnificative. În ansamblu, datele arată că majoritatea companiilor preferă să optimizeze spațiile existente, în loc să se extindă rapid în noi locații.

În paralel, 31,3% dintre companii anticipează un model de lucru cu 1 – 2 zile pe săptămână la birou, ceea ce arată că flexibilitatea rămâne o componentă importantă a modului de lucru, chiar dacă prezența fizică devine mai frecventă.

Chiar și așa, gradul de ocupare al birourilor rămâne relativ redus. Doar 36% dintre companii descriu atmosfera din birouri ca fiind vibrantă, în timp ce majoritatea spun că spațiile sunt mai puțin folosite de angajați, iar atmosfera este mai degrabă liniștită. Datele arată că, în multe companii, între 30% și 70% dintre angajați sunt prezenți la birou într-o zi obișnuită, iar doar o mică parte dintre organizații spun că spațiile sunt aproape de capacitatea maximă de ocupare.

„Companiile nu mai încearcă să schimbe radical modul de lucru, ci mai degrabă îl ajustează și îl rafinează treptat. Datele sondajului arată o tendință clară către un model hibrid mai bine structurat, în care angajații vin mai des la birou decât în ultimii ani, dar fără a reveni la programul clasic de cinci zile pe săptămână. De exemplu, aproape jumătate dintre companii se așteaptă ca angajații să fie prezenți la birou 3-4 zile pe săptămână, în timp ce doar o mică parte rămân în modele complet remote sau complet bazate pe prezență fizică. În paralel, companiile își concentrează atenția pe optimizarea spațiilor existente și pe dezvoltarea unor programe de wellbeing care să creeze un mediu de lucru mai echilibrat și mai atractiv pentru angajați”, explică Daniela Popescu, Director, Tenant Services & Workplace Advisory at Colliers.

Metode prin care companiile încearcă să aducă angajații la birou

Majoritatea angajaților sunt mulțumiți de avantajele de bază ale locațiilor de birouri, precum accesul facil la clădiri și proximitatea stațiilor de metrou, dar și de restaurantele, magazinele și serviciile din apropiere. Aceste rezultate sugerează că multe dintre zonele moderne de birouri din România oferă deja facilitățile urbane pe care angajații le consideră importante în viața de zi cu zi.

Cu toate acestea, prezența la birou rămâne în continuare parțială, iar angajații caută tot mai mult beneficii și facilități suplimentare pentru a fi motivați să lucreze mai mult de la birou. De partea cealaltă, în ceea ce privește măsurile prin care companiile încearcă să încurajeze prezența angajaților la birou, aproximativ 50,5% spun că nu au introdus inițiative speciale, bazându-se mai degrabă pe politicile interne și pe opțiunea angajaților.

Companiile care încearcă totuși să stimuleze revenirea la birou recurg, în principal, la organizarea de evenimente interne (34,6%), introducerea unor reguli privind prezența fizică (27,7%) sau modernizarea spațiilor de lucru (20,8%). În schimb, beneficiile financiare sau stimulentele directe sunt folosite mult mai rar, fiind menționate de doar aproximativ 5% dintre companii.

În același timp, administrarea spațiilor de birouri rămâne o provocare pentru multe companii. Costurile ridicate de chirie și mentenanță sunt principala preocupare pentru 44,55% dintre respondenți, urmate de utilizarea ineficientă a spațiului (24,75%) și de flexibilitatea limitată a clădirilor pentru a susține munca hibridă (18,81%).

„În ansamblu, rezultatele sondajului arată că piața muncii intră într-o etapă de ajustare treptată, în care companiile își rafinează strategiile de lucru și modul în care folosesc spațiile de birouri. În locul unor schimbări radicale, majoritatea preferă să optimizeze spațiile existente, să consolideze modelul de lucru hibrid și să investească în programe care susțin colaborarea și wellbeing-ul angajaților”, conchide reprezentanta Colliers.

Companiile acordă o atenție tot mai mare sănătății mintale a angajaților. Potrivit sondajului, 38,6% dintre companii spun că munca remote nu a avut un impact semnificativ asupra stării de wellbeing a angajaților, în timp ce 34,6% consideră că efectul a fost pozitiv, iar 26,7% spun că impactul a fost negativ. Ca răspuns la aceste schimbări, două treimi dintre companii au implementat deja programe de wellbeing, care includ inițiative precum coaching, terapie, workshopuri sau activități sociale.

„Asasinarea lașă a dragilor mei colegi Esmail Khatib, Ali Larijani și Aziz Nasirzadeh, alături de unii membri ai familiilor lor și de echipa care îi însoțea, ne-a lăsat îndurerați”, se arată în mesajul publicat pe X de președintele Masoud Pezeshkian. 

„Transmit condoleanțe marelui popor al Iranului pentru martiriul celor doi membri ai cabinetului, al secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională (SNSC), precum și al comandanților militari și din rândul forțelor Basij. Sunt convins că drumul lor va fi continuat cu și mai multă hotărâre decât înainte”, continuă șeful de stat. 

Inițial, eliminarea ministrului iranian a fost anunțată de ministrul israelian al Apărării, Israel Katz și ami apoi confirmat de armata israeliană printr-un mesaj publicat pe X. 

„Esmaeil Khatib, ministrul informațiilor din cadrul regimului terorist iranian, într-un atac țintit la Teheran. Khatib a jucat un rol semnificativ în timpul protestelor recente din Iran, inclusiv arestarea și uciderea protestatarilor și a condus activități teroriste împotriva israelienilor și americanilor din întreaga lume”, nota IDF. 

Acesta a declarat că se  află în contact zilnic cu privire la război cu lideri precum Keir Starmer din Marea Britanie, Emmanuel Macron din Franța și Giorgia Meloni din Italia, potrivit Sky News. 

Oficialul german a mai declarat că Germania nu a fost consultată cu privire la războiul din Iran, precizând că nu este convins că există un plan pentru a aduce schimbări democratice în Iran.

De asemenea, Metz a declarat și că SUA și Europa trebuie să intensifice împreună presiunea asupra Rusiei pentru a obține pacea în Ucraina.

Când va veni momentul, atât Germania, cât și Ucraina vor fi implicate în negocierea garanțiilor de securitate postbelice pentru Ucraina, adaugă Merz.

De asemenea, Metz a subliniat și importanța finalizării cât mai rapide a unui acord comercial între UE și SUA.

La solicitarea Autorității Navale Române, transmisă prin Centrul Maritim de Coordonare (MRCC), Forțele Navale Române vor interveni cu șalupa rapidă de intervenție pentru scafandri „MARTE”-106, având la bord un detașament de scafandri, echipamente specifice de cercetare subacvatică, inclusiv sonar, precum și cu nava maritimă pentru scafandri „Grigore Antipa”, cu personal specializat.

De asemenea, în sprijinul acțiunilor va fi pusă la dispoziție și o ambulanță din cadrul Grupului de Sprijin Logistic „Ovidius” .

Misiunea Forțelor Navale Române are ca obiectiv localizarea epavei și căutarea persoanelor dispărute în urma tragediei.

Acțiunile de căutare sunt în desfășurare, iar Forțele Navale Române acționează în cooperare cu celelalte structuri implicate, pentru gestionarea eficientă a situației.

Un remorcher în care se aflau cinci persoane s-a scufundat miercuri dimineața în Portul Midia. Toți cei cinci membri ai echipajului, între care și Sorin Tufan, fost jucător al echipei Farul Constanța, au fost declarați morți, au declarat surse pentru MEDIAFAX.