Dispozitivul conține sute de ace microscopice fabricate dintr-un polimer aprobat de FDA. Fiecare ac este acoperit cu un hidrogel derivat din alge marine. Hidrogelul absoarbe celulele imune și moleculele din lichidul interstițial al pielii, conform Scitech Daily.

Microacele ajung doar la straturile superioare ale pielii. Evită contactul cu nervii sau vasele de sânge și provoacă iritație minimă.

Plasturele detectează semne de inflamație în câteva minute. Colectează celule imune specializate în câteva ore.

Ce celule captează și de ce este important

Plasturele utilizează celule T de memorie rezidente – sentinele imunitare care rămân în piele și reacționează rapid când întâlnesc amenințări cunoscute. Când detectează un antigen familiar, ele atrag celule imune suplimentare din fluxul sanguin.

Cercetătorii au folosit acest mecanism natural pentru a concentra celulele imune în piele și a le colecta. Analiza lor oferă informații despre intensitatea răspunsului imun la boli sau factori declanșatori specifici.

„Am demonstrat că le putem captura fără durere și în mod neinvaziv”, a spus Sasan Jalili, inginer biomedical la JAX. „Acest lucru este deosebit de important în zone sensibile, precum fața sau gâtul, dar și pentru adulții în vârstă, pacienții fragili și copiii mici.”

Testele pe oameni și aplicațiile viitoare

Dispozitivul a fost deja testat pe oameni la UMass Chan Medical School. Plasturele a colectat un amestec divers de celule imune și proteine de semnalizare, inclusiv celule T de memorie rezidente.

„Acest studiu marchează prima demonstrație de prelevare de probe de celule imune umane vii folosind un plasture cu microace”, a declarat Jalili.

Tehnologia ar putea fi utilizată pentru monitorizarea răspunsurilor la vaccinuri, infecții și tratamente împotriva cancerului. În viitor, pacienții cu afecțiuni cutanate ar putea să-și monitorizeze răspunsurile imune acasă.

Cercetătorii consideră că plasturele ar putea fi adaptat și pentru cavitatea bucală sau căile nazale.

Rezerva Federală a SUA a menținut miercuri rata dobânzii neschimbată, între 3,5% și 3,75%, ignorând solicitările lui Donald Trump de reducere.

Decizia a fost luată cu 11 voturi „pentru” și unul „împotrivă”, în contextul incertitudinilor generate de conflictul din Iran și al revizuirii în sens ascendent a previziunilor privind inflația.

Fed a revizuit în sens ascendent estimările de inflație pentru 2026, de la ținta de 2% la 2,7%. Principala cauză este impactul războiului din Iran asupra prețurilor energiei. Așteptările privind inflația pe termen scurt au crescut în ultimele săptămâni, din cauza scumpirii petrolului legate de întreruperile din Orientul Mijlociu.

Cele pe termen lung rămân ancorate la obiectivul de 2%. Rata șomajului rămâne stabilă, la 4,4%.

Previziunile de creștere economică pentru 2026 au fost și ele revizuite, în sens ascendent, la 2,4%. „Economia SUA s-a extins într-un ritm susținut”, a declarat Jerome Powell.

Powell: „Implicațiile pentru economia americană sunt incerte”

Președintele Fed a recunoscut că tensiunile din Orientul Mijlociu reprezintă principalul factor de risc în acest moment. El a precizat că Fed va continua să monitorizeze riscurile pentru ambele componente ale mandatului său – inflația și ocuparea forței de muncă.

Crearea de locuri de muncă rămâne moderată, iar inflația „rămâne ușor ridicată”, a spus Powell la conferința de presă.

Succesiunea la vârful Fed

Ședința de miercuri este penultima din era lui Jerome Powell. Candidatul propus de Trump pentru funcția de președinte al Fed este Kevin Warsh, care trebuie să obțină aprobarea Congresului până pe 15 mai. Dacă procesul întârzie, Powell a clarificat că va rămâne președinte pro tempore, conform legii.

„Clubul Dinamo 1948 dorește să își exprime punctul de vedere cu privire la evenimentele petrecute în cadrul partidei disputate sâmbătă, 14.03.2026, între Rapid și Dinamo”, se arată în comunicatul oficial.

Clubul reclamă „controverse generate de maniera de arbitraj, de deciziile luate de arbitrul central al meciului și de impactul pe care acestea l-au avut nu doar asupra desfășurării jocului, ci și asupra rezultatului final”.

Totodată, precizează că a transmis „o adresă oficială către Comisia Centrală a Arbitrilor, solicitând clarificări cu privire la fazele care au influențat în mod decisiv cursul partidei și, implicit, deznodământul acesteia”.

Dinamo afirmă că „au trecut mai bine de 48 de ore de la transmiterea acestei solicitări, iar clubul nu a primit până în acest moment niciun răspuns oficial cu privire la adresa înaintată”.

Clubul solicită „punerea la dispoziție a dialogului integral purtat între arbitrul de centru și arbitrul din camera VAR în legătură cu faza din minutul 65”.

Dinamo reclamă faptul că arbitrul Istvan Kovacs a validat golul marcat de Claudiu Petrila, care a egalat la 2, susținând că ar fi golul ar fi trebuit anulat după un fault al lui Andrei Borza asupra lui Alex Musi.

În comunicatul clubului dinamovist se mai arată că solicitarea vizează comunicarea completă a schimbului de replici referitor la analiza duelului premergător fazei, „existența sau inexistența unui fault asupra jucătorului nostru”, evaluarea condițiilor pentru intervenție sau neintervenție conform protocolului VAR și „justificarea validării golului în urma acestei analize”.

Dinamo solicită ca Istvan Kovacs să nu mai fie delegat la meciurile echipei

Dinamo mai cere ca „arbitrul central să nu mai fie delegat la meciurile echipei până la clarificarea completă a incidentului și până la restabilirea încrederii minime în obiectivitatea și imparțialitatea arbitrajului”.

De asemenea, solicită „analizarea de urgență a prestației întregii brigăzi de arbitri și dispunerea unor măsuri disciplinare severe, proporționale atât cu gravitatea erorilor comise, cât și cu efectele acestora asupra competiției”.

„Astfel de erori, susceptibile să influențeze decisiv rezultatul final al unui meci, pot produce consecințe ireversibile în economia campionatului. Punctele obținute în urma unor asemenea decizii pot deveni decisive inclusiv în ipoteza unei egalități de puncte la finalul sezonului (…) Clubul Dinamo 1948 își rezervă dreptul de a sesiza inclusiv forurile superioare ale fotbalului european, în lipsa unei reacții prompte și temeinice la solicitarea înaintată către Comisia Centrală a Arbitrilor”, încheie clubul.

O angajată a Serviciului Fiscal de Stat din regiunea Sumî, șefă de departament, a fost reținută după ce a cerut și a primit mită de la reprezentantul unei companii care operează într-o zonă de front, au anunțat miercuri autoritățile anticorupție din Ucraina.

Potrivit Biroului Național Anticorupție (NABU) și Parchetului Anticorupție (SAPO), funcționara, acționând în complicitate cu alte persoane, ar fi solicitat 2 milioane de hrivne – echivalentul a 50.000 de dolari – în schimbul unor „garanții” că firma va trece controalele fiscale fără probleme și nu va întâmpina blocaje administrative.

Prinsă în flagrant

Procurorii anticorupție au transmis că funcționara a fost prinsă în flagrant după ce a primit o primă tranșă de 1,5 milioane de hrivne, aproximativ 40.000 de dolari. Cazul este considerat cu atât mai sensibil cu cât compania vizată își desfășoară activitatea într-o zonă apropiată frontului, unde mediul de afaceri funcționează în condiții dificile.

Faptele sunt încadrate în Codul penal al Ucrainei ca luare de mită în proporții deosebit de mari.

Judecător, acuzat într-un dosar de mită de 30.000 de dolari

Într-un alt dosar legat de mită, procurorii anticorupție din Ucraina au acuzat recent și un magistrat. Un judecător din regiunea Luhansk, detașat la o instanță din regiunea Cernăuți, este cercetat pentru că ar fi încercat să influențeze o decizie în instanță. Procurorii au lucrat în acest dosar împreună cu Serviciul de Securitate al Ucrainei.

Anchetatorii susțin că magistratul, care este și candidat pentru un post la Înalta Curte Anticorupție, ar fi cerut unui avocat să ofere 30.000 de dolari unui judecător de la un tribunal districtual din Kiev. În schimb, acesta ar fi urmat să pronunțe o achitare într-un dosar privind o infracțiune de serviciu.

Cele două investigații sunt în desfășurare.

Val Kilmer fusese distribuit în rolul părintelui Fintan, un preot catolic nativ american, însă starea sa gravă de sănătate cauzată de cancerul la gât l-a împiedicat să ajungă pe platou. „El era actorul pe care îl voiam pentru acest rol. Totul a fost gândit în jurul lui, inspirat de moștenirea sa nativ americană și de legătura cu sud-vestul american”, a declarat regizorul și scenaristul Coerte Voorhees, potrivit Variety.

Cu sprijinul familiei actorului, inclusiv al fiicei sale Mercedes Kilmer, echipa de producție a utilizat tehnologii de ultimă generație pentru a recrea imaginea și vocea lui Kilmer. Producătorul John Voorhees a explicat că personajul filmului suferă de tuberculoză, reflectând astfel suferința reală a actorului din perioada bolii.

Filmul, o producție independentă care a avut parte de întârzieri din cauza pandemiei de COVID-19, spune povestea arheologilor Ann și Earl Morris și a săpăturilor lor în Canyon de Chelly, Arizona, pentru a reconstrui istoria poporului Navajo. Pe lângă Kilmer, în distribuție se regăsesc Abigail Lawrie, Tom Felton, Wes Studi și Abigail Breslin.

Mercedes Kilmer a afirmat că tatăl său ar fi fost încântat să participe la acest proiect, subliniind că Val Kilmer „a privit tehnologiile emergente ca pe un instrument de extindere a posibilităților povestirii”.

Pe parcursul carierei sale, Kilmer a folosit inteligența artificială pentru a recrea vocea în 2022, în „Top Gun: Maverick”.

Cercetătorii au analizat datele a aproape 6.000 de participanți, urmărind atât ritmul de somn, cât și variațiile glicemiei.

Datele privind somnul au fost colectate prin intermediul unui inel inteligent. Nivelurile de glucoză au fost monitorizate cu un sistem de măsurare continuă. Această abordare dublă a permis o comparație directă între obiceiurile de somn și sănătatea metabolică, potrivit Tecnoandroid.it.

O diferență de 60 de minute poate schimba totul

Potrivit cercetătorilor, este suficientă o variație de 60 până la 90 de minute în ora de culcare pentru a produce profiluri metabolice complet diferite. Pe de o parte, persoane cu un control glicemic comparabil cu cel al unui atlet. Pe de altă parte, persoane cu valori apropiate de prediabet.

Când somnul era neregulat, datele arătau o glicemie nocturnă mai mare cu 6,4 mg/dL în medie. Totodată, timpul petrecut într-un interval glicemic sănătos scădea cu aproape 14%. Frecvența cardiacă în timpul somnului era cu aproximativ 9 bătăi pe minut mai ridicată, iar variabilitatea ritmului cardiac se reducea cu 7 ms.

Toate aceste semne indică un stres metabolic și cardiovascular mai mare. Îngrijorător este că mulți dintre participanții cu aceste valori se considerau perfect sănătoși.

Somnul de recuperare din weekend nu ajută

Studiul pune sub semnul întrebării și obiceiul de a dormi mai mult în weekend pentru a „recupera” orele pierdute în cursul săptămânii. Cercetătorii sugerează că această practică nu este atât de benefică pe cât se crede și că regularitatea ritmului somn-veghe este mai valoroasă decât compensarea punctuală.

Autorii nu minimalizează importanța duratei somnului. Somnul suficient rămâne esențial pentru procese biologice fundamentale, precum detoxifierea cerebrală, formarea neuronală și repararea țesuturilor. Concluzia cercetătorilor este că cele două aspecte sunt complementare: este important să dormim suficient și să o facem cu ritmuri constante.

Studiul se află în prezent în faza de evaluare inter pares și urmează să fie publicat.

Aproximativ 840.000 de decese cauzate de COVID-19 au fost raportate pe certificatele de deces în 2020 și 2021. Însă un grup de cercetători – folosind o formă de inteligență artificială – estimează că până la 155.000 de decese suplimentare nerecunoscute au avut loc probabil în acea perioadă în afara spitalelor, scrie AP. Aceasta ar însemna că aproximativ 16% din decesele cauzate de COVID-19 nu au fost numărate în acei ani.

Concluziile generale, publicate miercuri de revista Science Advances, au fost apropiate de estimările din alte studii privind decesele cauzate de pandemie în acea perioadă. Dar autorii noului studiu au încercat să determine exact care decese erau mai susceptibile să lipsească din bilanțurile oficiale.

Răspunsul? Morții nediagnosticați erau mai probabil persoane hispanice și alte persoane de culoare, care muriseră în primele luni ale pandemiei și care se aflaseră în anumite state din Sud și Sud-Vest – inclusiv Alabama, Oklahoma și Carolina de Sud.

Unii morți nu au fost declarați

La șase ani după ce coronavirusul a cuprins SUA, barierele rămân pentru multe dintre aceleași persoane, a declarat Steven Woolf, un cercetător de la Universitatea Virginia Commonwealth care nu a fost implicat în studiu.

„Persoanele marginalizate continuă să moară în rate disproporționate pentru că nu au acces la îngrijire”, a spus el într-un e-mail.

Deși pacienții din spitale au fost testați în mod curent pentru COVID-19, mulți dintre cei care s-au îmbolnăvit și au murit în afara spitalelor nu au fost testați – adesea pentru că testarea la domiciliu nu era disponibilă la începutul pandemiei, a declarat una dintre autoarele studiului, Elizabeth Wrigley-Field de la Universitatea din Minnesota.

În unele părți ale țării, investigațiile privind decesele sunt gestionate de medici legisti aleși, care nu au neapărat pregătirea specializată pe care o au medicii legiști. Unele cercetări au sugerat că opiniile partizane ar putea influența solicitarea de testare pentru COVID-19 de către o persoană bolnavă sau membrii familiei sale și efectuarea de teste post-mortem pentru coronavirus. Într-adevăr, unii medici legiști au spus că familiile i-au presat să nu includă COVID-19 drept cauză a decesului.

„Sistemul nostru învechit de investigare a deceselor este unul dintre motivele cheie pentru care nu am reușit să obținem numărări precise, în special în afara marilor zone metropolitane”, a declarat Andrew Stokes de la Universitatea din Boston, autorul principal al lucrării.

Două din trei din decesele raportate au avut loc în 2020 și 2021

Datele Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor numără peste 1,2 milioane de decese cauzate de COVID-19 de la izbucnirea pandemiei la începutul anului 2020. Peste două treimi din decesele raportate au avut loc în 2020 și 2021.

Numărul a fost mult timp dezbătut, deoarece afirmațiile false de pe rețelele de socializare susțineau că numărul deceselor cauzate de COVID-19 a fost umflat. La această indignare a contribuit președintele Donald Trump, care în august 2020 a retweetat o postare care susținea că doar 6% din decesele raportate au fost de fapt cauzate de COVID-19 – o postare pe care Twitter a eliminat-o ulterior.

Cu siguranță, au existat și alte tipuri de decese cauzate de pandemie. De exemplu, persoanele neinfectate au murit din cauza altor afecțiuni medicale, deoarece nu au putut primi îngrijiri în spitalele supraîncărcate cu pacienți cu COVID-19. Persoanele cu dependență de droguri au murit din cauza supradozelor ca urmare a izolării sociale și a pierderii accesului la tratament. Alte studii care au estimat numărul real de decese cauzate de pandemie au luat în considerare aceste decese.

Însă Stokes și colaboratorii săi au dorit să se concentreze asupra deceselor persoanelor infectate cu coronavirus. Au folosit învățarea automată pentru a analiza certificatele de deces ale pacienților infectați care au murit în spitale și apoi au folosit tiparele observate în aceste înregistrări pentru a evalua certificatele de deces ale persoanelor care au murit în afara spitalelor și ale căror decese au fost atribuite unor factori precum pneumonia sau diabetul.

Înțelegerea oamenilor de știință cu privire la punctele forte și punctele slabe ale cercetării bazate pe învățarea automată este încă în evoluție, dar Woolf a numit utilizarea acesteia de către această echipă „interesantă”.

Liderul AUR, George Simion, a declarat miercuri în Parlament că formațiunea susține indexarea pensiilor și a criticat actuala coaliție, acuzând PSD că promovează măsuri care, în opinia sa, „transformă oamenii în cerșetori”.

„Nu pentru pomeni luptăm, ci pentru indexarea pensiilor. Nu ne cereți să fim complici cu PSD la transformarea românilor în cerșetori”, a afirmat Simion, explicând de ce parlamentarii AUR nu au votat pachetul de solidaritate propus de PSD.

AUR: 1.300 de amendamente la buget

Acesta a susținut că AUR a depus peste 1.300 de amendamente la bugetul de stat și a cerut dezbaterea acestora, menționând că partidul său urmărește respectarea legii, inclusiv în ceea ce privește indexarea pensiilor cu rata inflației.

„Amendamentele noastre, peste 1.300 la bugetul național, trebuie dezbătute. Și asigurăm pensionarii de toate categoriile că vor obține cel puțin un sprijin din partea statului și asta va fi cu votul nostru în plen”, a spus liderul AUR.

Simion: Fără ajutoare „din milă”

„Punem pe masa ministrului de Finanțe, a tuturor partidelor și în atenția opiniei publice o variantă de buget alternativ care asigură respectarea legilor, începând cu pensiile, persoanele cu dizabilități și bursele pentru elevi și studenți și asigură un deficit în parametrii acceptați de partenerii noștri internaționali”, a spus Simion.

În același timp, liderul AUR a declarat că partidul respinge ideea acordării unor ajutoare punctuale în locul măsurilor permanente și a susținut că românii „nu trebuie să stea cu mâna întinsă la ajutoare date din milă”.

Simion: Nu pomeni, ci pensii indexate

„Ceea ce PSD-ul și PNL-ul fac acum doar pentru spectacol îi costă mult pe românii care sunt în situații vulnerabile. De aceea vreau să transmit tuturor pensionarilor din România că ne vom lupta pentru ei și pentru adoptarea amendamentelor noastre pentru respectarea legilor din România și pentru ceea ce trebuie să se întâmple din punct de vedere legal, indexarea pensiilor cu rata inflației”, le-a transmis românilor Simion. „Noi vom lupta cu adevărat pentru ei. Nu să primească pomeni o dată înainte de Paște, ci să li se indexeze pensia așa cum este normal”, a afirmat acesta.

AUR nu a votat pachetul de solidaritate

Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterilor din comisiile de buget asupra proiectului de buget de stat. Marți, un amendament al PSD privind acordarea unor ajutoare unice pentru pensionarii militari cu venituri sub 3.000 de lei a fost susținut și de parlamentarii AUR. Miercuri, însă, pachetul de solidaritate propus de PSD nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat. Acesta a înregistrat 23 de voturi pentru din 51 de parlamentari prezenți, sub pragul majorității necesare. Deși prezenți în comisie, parlamentarii AUR nu au votat. Ședința a fost marcată de dispute privind procedura de vot și solicitări de renumărare a voturilor.

Simion: Comisie simulacru

Simion a criticat și modul de desfășurare a lucrărilor din comisia de buget, pe care a descris-o drept o „comisie simulacru”, în care „oamenii capabili” ai formațiunii sale „au fost tărâți” și a susținut că AUR nu va susține măsuri care, în opinia sa, afectează categoriile vulnerabile.

Manole a justificat, la Antena 3 CNN, poziția fermă a PSD prin impactul inflației asupra populației. El a spus că statul nu poate privi impasibil la creșterea prețurilor bunurilor de consum și că un echilibru social este cel puțin la fel de important ca un echilibru bugetar.

„Guvernul trebuie să lucreze pentru oameni”, a declarat ministrul, adăugând că amendamentul vizează 2,8 milioane de pensionari și aproape 300.000 de copii.

„1,1 miliarde dintr-un buget de 737 de miliarde”

Manole a respins acuzațiile că amendamentul ar fi excesiv sau că ar destabiliza economia. El a prezentat un calcul simplu: suma cerută reprezintă mai puțin de 0,15% din veniturile totale ale bugetului.

„Nu am făcut un amendament care să întoarcă pe dos bugetul și economia. Dar este foarte important pentru cei vizați”, a spus ministrul.

PSD rămâne deschis la soluții alternative

Manole a precizat că PSD este dispus să accepte și o soluție alternativă, cu condiția ca aceasta să aibă același obiectiv – creșterea veniturilor persoanelor cu venituri reduse. El a criticat însă lipsa oricărei contrapropuneri din partea partenerilor de coaliție.

„Toată ziua ni s-a spus doar nu se poate. Nici o secundă nu ni s-a spus: avem noi o variantă mai bună”, a declarat Manole.

Ministrul a reafirmat că PSD are o atitudine constructivă și că rămâne deschis negocierilor, dar fără a renunța la obiectivul social al amendamentului. Liderii coaliției sunt convocați joi dimineață la o întâlnire cu Sorin Grindeanu pentru a căuta o soluție.