Deși mersul cu bicicleta a fost considerat de mult timp un obicei care poate reduce nevoia de îngrijire pe termen lung și poate diminua riscul de deces, există puține dovezi pe termen lung care să examineze aceste beneficii în mod specific în Japonia, potrivit ScienceDaily.

Pentru a înțelege mai bine aceste efecte, cercetătorii au analizat obiceiurile de mers cu bicicleta în rândul persoanelor în vârstă în două domenii principale.

În primul rând, au analizat cât de des au mers participanții cu bicicleta în 2013 și au urmărit dacă au avut nevoie ulterior de îngrijire pe termen lung sau au decedat pe o perioadă de 10 ani, până în 2023.

În al doilea rând, au evaluat schimbările în comportamentul de mers cu bicicleta (neutilizare, inițiere, întrerupere și continuare) între 2013 și 2017 și modul în care aceste tipare s-au raportat la rezultatele ulterioare privind sănătatea.

Analiza a inclus toți participanții, precum și o analiză concentrată asupra persoanelor care nu conduceau.

Risc mai mic de deces și de îngrijire pe termen lung

Rezultatele au arătat beneficii clare. Persoanele în vârstă care mergeau cu bicicleta în 2013 aveau un risc mai mic de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung și un risc mai mic de deces în deceniul următor, comparativ cu cei care nu mergeau cu bicicleta.

Aceste efecte protectoare au fost deosebit de puternice în rândul persoanelor care nu conduceau.

Continuarea mersului cu bicicleta aduce beneficii de durată

A doua parte a studiului a constatat că persoanele în vârstă care au continuat să practice ciclismul între 2013 și 2017 au prezentat un risc redus atât de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung, cât și de deces în anii care au urmat.

În rândul persoanelor care nu conduceau, beneficiile au fost și mai ample. Cei care au continuat să practice ciclismul sau au început să practice ciclismul în această perioadă au avut o probabilitate mai mică de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung ulterior.

Ciclismul ca „partener de stil de viață” pentru persoanele în vârstă

În ansamblu, rezultatele sugerează că mersul cu bicicleta poate juca un rol important în susținerea bunăstării fizice și mentale a persoanelor în vârstă, contribuind la prelungirea vieții și la menținerea independenței.

Cercetătorii descriu mersul cu bicicleta ca un „partener de viață” care susține o îmbătrânire mai sănătoasă, în special pentru cei care nu mai conduc.

Acest lucru este deosebit de relevant, având în vedere că tot mai mulți vârstnici din Japonia renunță la permisul de conducere.

Studiul subliniază, de asemenea, necesitatea unui sprijin social mai mare pentru a încuraja mersul cu bicicleta în rândul persoanelor în vârstă.

Iranul a atacat, de asemenea, instalații de gaze din Qatar, după ce Israelul a lansat un atac împotriva câmpului de gaze naturale offshore South Pars al Iranului din Golful Persic, pe care îl împarte cu Doha, potrivit AP.

Instalațiile de gaze Habshan din Abu Dhabi au fost închise în urma unui incident cauzat de căderea de resturi provenite de la interceptarea unor rachete, a anunțat Biroul de presă din Abu Dhabi.

Autoritățile intervin în urma incidentelor de la instalațiile de gaze și de la câmpul petrolier Bab.

„Operațiunile la instalațiile de gaze au fost suspendate și nu au fost raportate victime”, a declarat biroul de presă.

UPTADE. Prețul petrolului a atins 112 dolari

Prețul petrolului a înregistrat o creștere bruscă joi, la deschiderea piețelor asiatice, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al atacurilor asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului.

UPTADE. Trump avertizează Iranul cu privire la atacuri „masive” dacă va lovi din nou obiectivele energetice ale Qatarului

El a spus că Israelul nu va ataca câmpul de gaze South Pars, cu excepția cazului în care Iranul „decide în mod nechibzuit să atace o țară foarte nevinovată, în acest caz, Qatarul”, relatează Al Jazeera.

Într-un astfel de scenariu, SUA, „cu sau fără ajutorul sau consimțământul Israelului, vor arunca în aer în mod masiv întregul câmp de gaze South Pars, cu o forță și o putere pe care Iranul nu le-a mai văzut sau experimentat până acum”, a scris Trump pe Truth Social.

„Nu doresc să autorizez acest nivel de violență și distrugere din cauza implicațiilor pe termen lung pe care le va avea asupra viitorului Iranului, dar dacă GNL-ul Qatarului va fi atacat din nou, nu voi ezita să o fac”, a adăugat el.

UPTADE. QatarEnergy afirmă că noile atacuri cu rachete iraniene au provocat „incendii de proporții”

QatarEnergy a transmis într-un comunicat că „incendii de proporții” au izbucnit la mai multe instalații de gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar, în urma atacurilor din primele ore ale dimineții, scrie Al Jazeera.

Aceste atacuri s-au „adăugat atacului anterior asupra orașului industrial Ras Laffan de miercuri… care a provocat pagube extinse instalației Pearl GTL (Gas-to-Liquids)”, a declarat QatarEnergy.

Noile atacuri au provocat „pagube suplimentare extinse”, echipele de intervenție de urgență fiind „mobilizate imediat”, fără a fi raportate victime, a adăugat QatarEnergy.

UPTADE. Trump spune că „Israelul nu va mai lansa atacuri” asupra câmpului de gaze South Pars din Iran

Trump a criticat raidul israelian asupra câmpului South Pars din Iran, care a determinat atacurile Teheranului asupra unor instalații energetice din întreaga regiune a Golfului, potrivit Al Jazeera.

Într-o declarație publicată pe Truth Social, Trump a scris: „Israelul, din furie pentru ceea ce s-a întâmplat în Orientul Mijlociu, a lovit violent o instalație importantă cunoscută sub numele de câmpul de gaze South Pars din Iran. O secțiune relativ mică din ansamblu a fost lovită.

„Statele Unite nu știau nimic despre acest atac specific, iar țara Qatar nu a fost implicată în niciun fel, sub nicio formă, în acesta și nici nu avea vreo idee că urma să se întâmple. Din păcate, Iranul nu știa acest lucru, nici vreunul dintre faptele relevante referitoare la atacul asupra South Pars, și a atacat în mod nejustificat și nedrept o parte a instalației de gaz natural lichefiat (GNL) a Qatarului. ISRAELUL NU VA MAI EFECTUA ALTE ATACURI referitoare la acest câmp extrem de important și valoros, South Pars”.

UPTADE. Trei soldați irakieni au fost răniți într-un atac asupra provinciei Salah al-Din

UPTADE. Qatarul afirmă că Iranul a depășit „liniile roșii” și face apel la dezamorsarea conflictului

Ministerul Afacerilor Externe al Qatarului a emis o nouă declarație în urma atacului Iranului asupra instalației sale de gaze din Ras Laffan, potrivit Al Jazeera.

„Atacurile brutale ale Iranului asupra țărilor din regiune au depășit toate liniile roșii, vizând civili, infrastructura civilă… și instalații vitale”, se arată în declarație.

„Ministerul subliniază necesitatea de a scuti regiunea de consecințele acestor atacuri nejustificate… și de a depune eforturi pentru dezamorsarea conflictului, în vederea restabilirii securității și stabilității regionale și internaționale”.

UPTADE. Explozii în centrul Israelului, în timp ce armata avertizează asupra unui nou val de rachete iraniene

Postul de televiziune israelian Channel 2 relatează despre explozii în zona centrală a țării, pe fondul sirenelor de raid aerian din regiune, potrivit Al Jazeera.

Aceste evenimente au avut loc la scurt timp după ce armata israeliană a anunțat că a detectat un nou val de rachete provenite din Iran.

UPTADE. Emiratele Arabe Unite consideră atacurile asupra instalației de gaze din Habshan și a câmpului petrolier Bab „o escaladare periculoasă”

Emiratele Arabe Unite au condamnat, joi dimineața, atacurile Iranului asupra instalației de gaze Habshan și a câmpului Bab, calificându-le drept o „escaladare periculoasă”, pe fondul intensificării războiului dus de Israel și Statele Unite împotriva Republicii Islamice.

Rezumatul ultimelor ore

• Qatarul le-a ordonat atașaților militari și de securitate iranieni să părăsească țara, după ce rachetele iraniene au lovit principala sa instalație de gaze de la Ras Laffan.
• Emiratele Arabe Unite au închis instalațiile de gaze de la Habshan, din Abu Dhabi, în urma unui atac iranian, în timp ce Arabia Saudită a declarat că două dintre rafinăriile sale din Riad au fost, de asemenea, atacate.
• Aceste evenimente au avut loc după ce Israelul a atacat marina iraniană în nordul Bandar Anzali și câmpul de gaze South Pars, președintele iranian Masoud Pezeshkian avertizând asupra unor „consecințe incontrolabile” care ar putea „cuprinde întreaga lume”.
• Atacurile de represalii ale Iranului asupra Israelului au ucis patru persoane în Tel Aviv și în Cisiordania ocupată.
• Forțele israeliene continuă să bombardeze Beirut și sudul Libanului, în timp ce numărul victimelor atacurilor a ajuns la cel puțin 968.
• Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că un atac israelian l-a ucis pe ministrul iranian al informațiilor, Esmail Khatib.
• Directorul Serviciului Național de Informații al SUA, Tulsi Gabbard, a declarat în fața Comisiei de Informații a Senatului că guvernul din Iran „pare să fie intact, dar în mare parte slăbit”.

Prețul țițeiului Brent a urcat la 112,00 dolari, în creștere cu 4,27%, în timp ce prețul țițeiului West Texas Intermediate a crescut cu 2,73%, ajungând la 98,95 dolari, potrivit OilPrice.

Cea mai recentă creștere a prețurilor a survenit după ce Iranul a atacat infrastructura energetică din Orientul Mijlociu, ca represalii pentru atacurile anterioare asupra câmpului său de gaze South Pars.

Qatarul a confirmat că atacurile cu rachete iraniene au provocat „daune extinse” în jurul complexului industrial Ras Laffan, cea mai mare instalație de gaze naturale lichefiate din lume și o piatră de temelie a aprovizionării globale cu gaze.

Între timp, Emiratele Arabe Unite au suspendat operațiunile la instalația de gaze Habshan în urma incidentelor legate de rachete, resturile proiectilelor interceptate afectând, potrivit rapoartelor, și alte infrastructuri energetice, inclusiv câmpul petrolier Bab.

Arabia Saudită, Kuweit, Irak și Bahrain continuă să fie ținte ale Iranului, Arabia Saudită raportând că apărarea aeriană a distrus un total de 19 drone în Provincia de Est și patru rachete lansate spre Riad.

Transportul maritim a rămas, de asemenea, sub amenințare, agenția de securitate maritimă a Regatului Unit raportând că o navă situată la est de Strâmtoarea Ormuz a luat foc după ce a fost lovită de un „proiectil necunoscut”.

Aceste atacuri coordonate și avertismentele de evacuare emise anterior pentru instalațiile energetice regionale dezvăluie strategia Iranului de a viza coloana vertebrală energetică a Golfului pentru a crește prețurile și, prin urmare, a provoca suferință Statelor Unite, Israelului și aliaților acestora.

Una dintre victime se afla în stare critică, se precizează în comunicat, relatează Al Jazeera.

Nu s-au făcut comentarii cu privire la cine ar fi responsabil pentru atac.

Acesta survine pe fondul unui ciclu de atacuri tot mai intense între forțele americane și grupările armate irakiene aliniate cu Teheranul, în contextul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului.

PMF, cunoscută în arabă sub numele de Hashd al-Shaabi, este o grupare umbrelă formată în principal din facțiuni paramilitare șiite, care a fost înființată în 2014 pentru a opri avansul fulgerător al grupării ISIL (ISIS).

PMF a fost integrată oficial în forțele de securitate ale statului irakian și include mai multe grupuri aliniate cu Iranul.

În ultimele zile au avut loc mai multe atacuri mortale asupra unor obiective ale PMF din Irak, cel puțin patru persoane fiind ucise într-un atac la Bagdad și opt într-un atac asupra unui punct de control din provincia Anbar, din vestul țării.

Cercetarea se bazează pe lucrările anterioare ale grupului, condus de Michael Levin, care în 2020 a raportat pentru prima dată că a creat „roboți biologici” din celule provenite de la broasca cu gheare africană, Xenopus laevis, relatează IFL Science.

Aceste creații anterioare puteau efectua mai multe trucuri, inclusiv să se târască de-a lungul suprafețelor și să se replice prin devierea celulelor care pluteau liber pentru a forma noi bioboți, repetând acest proces până la patru generații.

Întrebări fundamentale

Acum, cercetătorii au adăugat celule neuronale în amestec pentru a vedea ce noi comportamente pot dezvălui.

„Toate acestea se încadrează în întrebări foarte fundamentale […], și anume dacă un sistem nervos se poate dezvolta într-un context complet nou, care nu este produsul a milioane de ani de selecție naturală și, dacă da, cum se raportează și funcționează în acest mediu biologic sintetic, sau chiar cum își schimbă și își amplifică răspunsurile și comportamentele”, a declarat Levin.

Cum au fost construiți neuroboții

Pentru a construi neuroboții, cercetătorii au prelevat țesut cutanat în dezvoltare de la embrioni de broască și au adăugat celule precursoare neuronale dintr-un set separat de embrioni.

La scurt timp, celulele cutanate au format o formă sferică în jurul celulelor neuronale.

Structura rezultată a produs apoi un tip de celulă la suprafața sa, numită celulă multiciliată (MCC).

Acestea apar în mod natural la suprafața embrionilor Xenopus și sunt acoperite cu „fire de păr” fine, formate din proteine, care se unduiesc pentru a propulsa neurobotul.

„Integrarea unui sistem nervos remodelează forma (morfologia) și funcția neurobotului”, a spus prima autoare, Haleh Fotowat, în aceeași declarație.

„În comparație cu bioboții, neuroboții sunt mai alungiți, prezintă modele distincte de expresie MCC, manifestă o activitate crescută și comportamente spontane mai complexe și suferă schimbări substanțiale în expresia globală a genelor”.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că neuroboții efectuau mișcări mai complexe în comparație cu bioboții standard și că complexitatea mișcărilor creștea atunci când erau tratați cu un medicament care stimulează activitatea neuronală.

Nu pentru toată lumea este o noutate

Pentru unii, nu este deosebit de surprinzător faptul că structurile derivate din embrioni de broască pot face acest lucru.

În 2023, biologul de dezvoltare Jamie Davies de la Universitatea din Edinburgh, Scoția, a rezumat situația pentru Scientific American spunând: „În general, comunitatea de cercetători care studiază embrionii de Xenopus și care cunosc aceste celule nu a înțeles cu adevărat de ce se face atâta vâlvă”.

Liderii UE au aprobat împrumutul în decembrie, dar Orban – care a menținut relații cordiale cu Rusia și s-a ciocnit în repetate rânduri cu Volodimir Zelenski – a blocat punerea sa în aplicare în februarie, invocând o dispută privind o conductă avariată de război, scrie Reuters.

Conducta Drujba transporta petrol rusesc prin Ucraina către Ungaria și Slovacia, dar a fost avariată de un atac rusesc în ianuarie, spun oficialii.

Ucraina afirmă că repararea va dura ceva timp, dar Ungaria insistă că acesta este deja gata de funcționare.

La summitul de joi de la Bruxelles, se așteaptă ca alți lideri ai blocului celor 27 de state să facă referire la un acord încheiat de Zelenski săptămâna aceasta pentru repararea conductei cu ajutorul tehnic și finanțarea UE și să-l preseze pe Orban să renunțe la opoziția sa față de împrumut, spun diplomații.

Riscuri pentru Kiev și credibilitatea liderilor UE

Poziția lui Orban a stârnit furia celorlalți lideri ai UE, întrucât se preconizează că Ucraina va rămâne fără bani în câteva săptămâni dacă nu primește finanțare nouă, iar schimbarea sa de poziție a pus sub semnul întrebării credibilitatea Consiliului European, cel mai înalt organism decizional al UE.

Orban, un aliat naționalist al lui Donald Trump, aflat în mijlocul unei campanii electorale dure pentru realegere, a fost adesea o piatră de încercare pentru politicienii mainstream din UE, dar nu s-a mai răzgândit până acum cu privire la un acord convenit între liderii UE, spun diplomații.

„În decembrie, am luat o decizie politică – o decizie politică la nivelul Consiliului European. Acum este momentul să o punem în aplicare”, a declarat miercuri președintele cipriot Nikos Christodoulides.

„Nu vreau să mă gândesc la un scenariu în care Uniunea Europeană decide ceva la nivelul Consiliului European, la nivelul celor 27 de lideri, iar această decizie politică nu este pusă în aplicare”, a spus el la un eveniment organizat la Bruxelles.

Mulți oficiali ai UE sunt deosebit de exasperați de blocajul impus de Orban, întrucât acesta a obținut o derogare de la plata costurilor împrumutului, alături de Republica Cehă și Slovacia.

Orban, însă, nu a dat până acum niciun semn că ar ceda. „Nu se livrează petrol? Nu se dau bani. E atât de simplu”, a postat el marți pe X.

Deja, o serie de țări din întreaga lume lucrează la planuri de limitare a accesului copiilor la rețelele sociale, după ce, în decembrie, Australia a devenit prima țară din lume care a interzis rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, potrivit Reuters.

Cele mai recente cercetări publicate în Raportul anual privind fericirea mondială se bazează pe date furnizate de compania americană de cercetare de piață Gallup și de alte studii, analizate de o echipă globală condusă de Universitatea Oxford din Anglia.

Legăturile sociale reale contează

Raportul nu a stabilit o legătură directă. Cu toate acestea, cercetătorii care au elaborat versiunea din acest an a raportului au combinat datele Gallup cu cele din Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor al OCDE și din alte studii, ajungând la concluzia că utilizarea intensă a rețelelor sociale pare să reducă fericirea.

„Mesajul care reiese clar și răspicat este că ar trebui să încercăm să readucem aspectul social în rețelele sociale”, a declarat pentru Reuters Jan-Emmanuel de Neve, profesor de economie la Universitatea din Oxford și unul dintre editorii Raportului mondial privind fericirea.

De Neve a adăugat că conținutul promovat algoritmic, consumat pasiv și în mare parte de tipul celui creat de influenceri a avut un impact mai negativ asupra utilizatorilor decât o platformă care conectează oamenii din punct de vedere social.

Cu mențiunea că impactul rețelelor sociale asupra bunăstării este complex, el a spus că datele combinate au arătat că fetele de 15 ani, care foloseau platformele de socializare mai mult de cinci ore pe zi, au raportat un nivel mai scăzut de satisfacție față de viață în comparație cu fetele de aceeași vârstă care folosesc rețelele sociale mai puțin.

Datele sondajului mondial realizat de Gallup au arătat că evaluările vieții, sau modul în care oamenii își evaluează satisfacția față de viață, în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă au scăzut „dramatic”, cu aproape un punct pe o scară de la 0 la 10, în ultimul deceniu.

Wyatt James Brzoska, în vârstă de 20 de ani, ar fi publicat o serie de postări pe TikTok care făceau referire la împușcături în masă și simboluri extremiste, inclusiv „soarele negru”, un simbol neonazist, potrivit unei plângeri penale depuse la Curtea Districtuală a Statelor Unite pentru Districtul de Nord al statului Ohio, potrivit Reuters.

Apărătorii drepturilor omului din SUA au avertizat cu privire la creșterea islamofobiei și a antisemitismului în ultimii ani, din cauza intensificării sentimentelor anti-imigrație și a retoricii supremaciste albe, precum și a consecințelor războiului Israelului în Gaza după un atac al Hamas din 2023.

Acuzațiile au fost raportate miercuri de o filială a NBC. Reprezentantul lui Brzoska nu a putut fi contactat imediat pentru a comenta.

FBI a primit prima dată o informație despre Brzoska la mijlocul lunii noiembrie. La acea vreme, Brzoska a spus că „amenințările erau o glumă”, se arată în plângere.

La sfârșitul lunii noiembrie, Brzoska a postat un videoclip cu referiri la atacul armat din 2019 asupra unei moschei din Christchurch, Noua Zeelandă, comis de un supremacist alb care a ucis 51 de persoane, se arată în plângere.

FBI-ul l-a interogat din nou, iar el a recunoscut că deține o pușcă AR15, două puști de vânătoare și o pușcă Springfield cu încărcare prin bolt, potrivit plângerii.

Conform plângerii, pe 10 martie, el a postat un videoclip în care îndrepta camera către o moschee din Ohio, cu un text care spunea: „O să simțiți asta”.

Brzoska se confruntă cu acuzații federale pentru amenințări interstatale și deținere ilegală de arme de foc în timp ce consuma o substanță controlată. Plângerea menționează că postările lui Brzoska arătau dorința sa de a-l imita pe Brenton Tarrant, autorul atacului armat din Christchurch.

Este o nouă solicitare de proporții care va întâmpina, aproape sigur, rezistența parlamentarilor opuși conflictului.

Această sumă ar depăși cu mult costurile campaniei masive de atacuri aeriene a administrației de până acum și ar viza, în schimb, creșterea urgentă a producției de armament esențial consumat pe măsură ce forțele americane și israeliene au lovit mii de ținte în ultimele trei săptămâni, potrivit altor trei persoane familiarizate cu problema, care au confirmat că Pentagonul solicită pachete de această dimensiune, arată Washington Post.

Oficialii consideră că cererea nu are șanse realiste

Rămâne neclar cât va cere în cele din urmă Casa Albă legislatorilor din Congres să aprobe.

Unii oficiali de la Casa Albă nu cred că cererea Pentagonului are șanse realiste de a fi aprobată în Congres, a spus înaltul oficial al administrației.

Pentagonul a lansat mai multe propuneri diferite de cereri de finanțare în ultimele două săptămâni, potrivit oficialului și altor trei persoane familiarizate cu problema.

Republicanii și-au exprimat sprijinul

Cererea de finanțare va declanșa probabil o bătălie politică majoră în Congres, întrucât sprijinul public pentru acest efort rămâne slab, iar democrații au fost extrem de critici.

Republicanii și-au exprimat sprijinul pentru viitoarea cerere suplimentară, dar nu s-au angajat într-o strategie legislativă și nici nu au găsit o cale clară de a depăși pragul de 60 de voturi din Senat.

Donald Trump a promovat în campania electorală încetarea aventurismului american în străinătate și a criticat frecvent administrația Biden pentru suma de bani aprobată pentru finanțarea războiului din Ucraina. Până în decembrie, Congresul aprobase cheltuieli de aproximativ 188 de miliarde de dolari pentru războiul din Ucraina, potrivit inspectorului general special al SUA pentru Operațiunea Atlantic Resolve.

Cât a costat războiul din Iran până acum

Costul războiului din Iran a crescut rapid, depășind 11 miliarde de dolari numai în prima săptămână, potrivit mai multor oficiali.

La scurt timp după ce campania comună SUA-Israel a început la sfârșitul lunii trecute, administrația Trump a început să pregătească o cerere de finanțare suplimentară pentru a ajuta la acoperirea costurilor, un proces adesea necesar pentru a se asigura că armata își poate menține pregătirea de a se apăra împotriva amenințărilor din întreaga lume, chiar și în timp de război.

În interiorul Pentagonului, efortul a fost condus de secretarul adjunct al Apărării, Steven Feinberg, care s-a concentrat în ultimul an pe industria americană de apărare și pe creșterea producției de muniții de precizie, care au fost rapid epuizate de război, potrivit a două persoane.

Biroul lui Feinberg a elaborat o serie de pachete în încercarea de a remedia rapid lipsa de muniții a Pentagonului și de a stimula industria de apărare a țării, uneori lentă, a spus una dintre persoane.

Bugetul cerut de Trump înainte de război

Chiar înainte de războiul din Iran, Trump ceruse un buget de apărare de 1,5 trilioane de dolari, o creștere de peste 50% față de anul precedent. Rămâne neclar cum și dacă suplimentul se va lua în calcul la această sumă totală.

Biroul de Management și Buget al Casei Albe s-a opus acestei sume totale în cadrul discuțiilor interne, sugerând că este prea mare.

Senatorul Tom Cotton (R-Arkansas), președintele Comisiei de Informații a Senatului, a insistat, de asemenea, ca administrația să includă fonduri suplimentare pentru comunitatea de informații în pachetul său final.

Ce spun experții

Experții spun că viitoarea luptă privind cererea de finanțare a Pentagonului va fi probabil un test al popularității războiului, deoarece se așteaptă ca criticii să încerce să respingă măsura ca un semnal al opoziției lor față de implicarea SUA în conflict.

„Am făcut câteva estimări ale costurilor războiului pe baza datelor limitate disponibile, dar există o incertitudine enormă, iar Congresul vrea să știe care este suma totală”, a declarat Mark Cancian, consilier principal la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, un think tank cu sediul la Washington. „Dacă administrația va solicita mai mulți bani, va avea loc o luptă politică aprigă, deoarece toate sentimentele anti-război se vor concentra asupra acestei cereri”.

O problemă suplimentară legată de orice cerere va fi reprezentată de limitările privind viteza cu care industria de apărare a SUA va putea crește producția, un interval de timp limitat de numărul de muncitori disponibili, de facilitățile de producție și de materialele critice necesare pentru a construi cele mai sofisticate arme militare, au spus experții.

„Simpla injectare a unor sume mari de bani în baza industrială nu garantează neapărat obținerea mai rapidă a lucrurilor, dar cu siguranță nu le vei obține mai repede dacă nu o faci”, a spus Elaine McCusker, fostul controlor financiar interimar al Pentagonului, care analizează acum bugetul apărării la American Enterprise Institute.