Kelemen Hunor după ședința coaliției pe tema bugetului: „Este o victorie pentru persoanele vulnerabile”

Deciziile luate joi de liderii coaliției de guvernare reprezintă un câștig pentru persoanele vulnerabile, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, la finalul ședinței care a avut loc în biroul președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.

Întrebat dacă rezultatul de joi din cadrul ședinței reprezintă o victorie pentru PSD, Kelemen Hunor a răspuns că „nu, este o victorie pentru persoanele vulnerabile”.

În ceea ce privește CASS și posibilitatea unui amendament la buget, liderul UDMR a anunțat că este obligatorie respectarea procedurilor legislative, deoarece Codul fiscal nu poate fi modificat prin legea bugetului.

„Da, trebuie să se meargă pe o procedură normală, că nu se poate modifica Codul fiscal prin legea bugetului, asta era ideea”, a explicat Kelemen Hunor, referitor la o posibilă lege separată.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat după discuții că s-a găsit o soluție pentru ca pachetul social să fie susținut de coaliție. El a spus că s-a convenit reducerea unor cheltuieli care vizau plata drepturilor obținute de magistrați prin sentințe anterioare.

Întrebat despre o posibilă reacție a magistraților care dețin decizii câștigate în instanță, Kelemen a spus: „Nu știu, nu mă pricep eu. Eu am acceptat această propunere, dar nu vreau să mă bag”.

Dezbaterile asupra bugetului de stat vor fi reluate joi după-amiază, a anunțat premierul Ilie Bolojan după discuțiile alături de Sorin Grindeanu, care au condus în cele din urmă la un compromis.

„Aveam responsabilitatea să deblocăm discuțiile legate de buget, având în vedere problemele pe care le parcurgem în această perioadă și ținând cont de situația bugetară, de criza care ține de războiul din Golf și de tot contextul în care ne găsim. S-a găsit o formulă prin care propunerea legată de pachetul social să fie susținută de coaliție. Aveam două posibilități: prima – să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament; nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă, pe care am căzut de acord, este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și, practic, amânarea acestora pentru anii următori”, a spus premierul.

Semnal de alarmă de la un laureat Nobel pentru economie: Europa trebuie să oprească declinul tehnologic

Europa „a fost un fel de «Frumoasa Adormită» în ultimii 30–40 de ani”, a declarat economistul francez pentru Bloomberg, la Paris, adăugând că țările europene au mizat prea mult pe SUA și pe alți parteneri, fără să investească suficient în tehnologii de vârf și în apărare.

„Acum europenii își dau seama, sper, că trebuie să se bazeze mai mult pe ei înșiși decât în trecut. Și trebuie să inverseze acest declin tehnologic pe care l-au experimentat”, a spus el.

Performanța slabă a Europei în materie de inovare a fost identificată drept una dintre principalele cauze ale pierderii competitivității, inclusiv într-un raport realizat de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.

Liderii Uniunii Europene, reuniți joi la Bruxelles, urmează să discute despre acest aspect, însă conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu riscă să le deturneze atenția.

Aghion a indicat și principalele slăbiciuni ale Uniunii Europene: lipsa unei piețe unice reale pentru bunuri și servicii și absența unor piețe de capital bine integrate.

„Avem nevoie de mai mult capital de risc pentru ca startup-urile să își asume riscuri și de mai mulți investitori instituționali”, a spus el. „Nu avem suficienți. Acesta este ecosistemul pe care trebuie să îl construim.”

NATO Secretary General on Iran’s threats: Romania is safe

The meeting of the two leaders took place on Thursday in Brussels.

„Romania is safe, we will defend every inch of allied territory,” Rutte answered a question regarding the country’s security following the threats launched by the Iranians.

The Secretary General also referred to the defense programs targeting the organization’s eastern flank.

„We are taking over all the capabilities from the Black Sea to the north, we will have more knowledge, we will know what our gaps are and what we need to do (…) we are collaborating with Ukraine … they have knowledge about drones,” the NATO chief added.

Nicuşor Dan spoke with Mark Rutte during the meeting, but also during the press conference, about the Deveselu shield, the transatlantic relationship, the Eastern Sentinel program and the Black Sea.

“Romania is a safe country, even safer,” was the conclusion of the Romanian president.

„România, mai sigură decât oricând”. Nicușor Dan, după întâlnirea cu Mark Rutte la NATO

Într-o declarație de presă, Dan a subliniat că discuțiile au vizat atât securitatea României, cât și întărirea flancului estic al Alianței.

„Așa cum domnul secretar general a spus, reîntăresc pentru românii care se uită la noi că România este o țară sigură, chiar mai sigură”, a spus președintele.

Printre temele abordate s-au aflat noi capabilități pentru România în cadrul programului Santinela Estului, proiectele NATO privind Marea Neagră și dezvoltarea unui hub de securitate în zonă, cu discuții pregătitoare înainte de Marele Summit NATO de la Ankara.

Totodată, au fost analizate provocările din domeniul războiului hibrid și cooperarea cu Ucraina în materie de drone și echipamente anti-dronă.

„Nu este despre Ucraina, este despre securitatea Europei”, a subliniat Dan, reafirmând sprijinul României pentru țara vecină și importanța relației transatlantice.

El a amintit că România și-a respectat angajamentele de la summit-urile NATO, cheltuind anul trecut 2,2% din PIB pentru apărare, iar pentru 2026 bugetul va ajunge la 2,5%, din care aproape 40% va fi alocat pentru investiții în echipamente militare.

La finalul întâlnirii, Nicușor Dan a confirmat că a invitat oficial secretarul general al NATO la summit-ul B9 de la București, invitație care a fost acceptată.

Piața construcțiilor zguduită. INS: În ianuarie 2026, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, faţă de decembrie 2025, ca serie brută, cu 69%

Ianuarie 2026 comparativ cu decembrie 2025

În raport cu decembrie 2025, volumul lucrărilor de construcții a scăzut, ca serie brută, cu 69,0%. Scăderi au fost înregistrate la lucrările de întreținere și reparații curente (-70,7%), la lucrările de reparații capitale (-69,3%) și la lucrările de construcții noi (-68,4%), a transmis Institutul Național de Statistică.

Pe obiecte de construcții, scăderile au fost consemnate la clădirile nerezidențiale (-75,1%), la construcțiile inginerești (-68,9%) și la clădirile rezidențiale (-57,8%).

Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 4,6%, scădere evidențiată la lucrările de construcții noi (-7,8%). Lucrările de reparații capitale și cele de întreținere și reparații curente au crescut cu 13,6%, respectiv cu 4,7%.

Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor a scăzut la clădirile nerezidențiale (-22,1%) și la clădirile rezidențiale (-2,1%), în timp ce construcțiile inginerești au crescut cu 12,2%.

Ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025

Comparativ cu ianuarie 2025, volumul lucrărilor de construcții a scăzut, ca serie brută, cu 2,4%. Scăderi au fost înregistrate la lucrările de reparații capitale (-5,2%) și la lucrările de construcții noi (-3,3%), în timp ce lucrările de întreținere și reparații curente au crescut cu 3,8%.

Pe obiecte de construcții, scăderi au fost consemnate la clădirile nerezidențiale (-2,6%), la construcțiile inginerești (-2,5%) și la clădirile rezidențiale (-2,1%).

Ca serie ajustată, volumul lucrărilor de construcții a scăzut, pe total, cu 0,9% față de ianuarie 2025. Lucrările de reparații capitale au scăzut cu 5,8%, iar lucrările de construcții noi cu 1,4%, în timp ce lucrările de întreținere și reparații curente au crescut cu 3,4%.

Pe obiecte de construcții, scăderi au fost înregistrate la construcțiile inginerești (-4,7%), la clădirile nerezidențiale (-0,5%) și la clădirile rezidențiale (-0,2%).

Care sunt domeniile care fac cele mai multe angajări acum

Piața muncii începe anul 2026 cu o ușoară contracție, dar și cu evoluții spectaculoase în anumite domenii-cheie.

Aproape 50.000 de locuri de muncă au fost postate de la începutul anului pe platforma eJobs, un număr cu circa 10% mai mic față de aceeași perioadă din 2025.

În contrast cu scăderea generală, unele sectoare au înregistrat creșteri semnificative ale numărului de joburi disponibile.

Cel mai spectaculos avans apare în domeniul asigurărilor, unde numărul pozițiilor deschise s-a dublat, ajungând la 4.600 de joburi, față de 2.300 anul trecut.

Creșteri moderate în alte domenii

Și sectorul financiar-bancar a avut o evoluție puternică, cu aproape 7.000 de locuri de muncă postate și o creștere de 58% comparativ cu începutul anului trecut.

Alte domenii care au raportat creșteri, deși mai moderate, sunt transportul și logistica (+13%, 5.500 de joburi), turismul (+7,5%, 5.700 de joburi), industria alimentară (+7,4%, 6.500 de joburi), energia (+5%, 1.700 de joburi) și construcțiile (+1%, 4.600 de joburi).

Serviciile și retailul se află într-o fază de stagnare

„Avem o dinamică evolutivă evidentă în aceste domenii, unele dintre ele fiind piloni tradiționali ai recrutării, precum transportul, industria alimentară, turismul și construcțiile, dar și sectoare care nu veneau, în mod obișnuit, cu volume mari de joburi, cum sunt asigurările și energia”, a declarat Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs.

Pe de altă parte, domenii mari precum retailul, serviciile sau call-center/BPO se află într-o fază de stagnare sau ușoară scădere, de aproximativ 10% față de anul trecut.

Aceste sectoare ar putea reveni începând cu trimestrul al doilea, odată cu apropierea sezonului cald.

Unde s-au înregistrat cele mai multe aplicări

În ceea ce privește interesul candidaților, aplicările au crescut în toate domeniile, ajungând la 3,1 milioane în primele luni ale anului, cu 24% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Cele mai multe aplicări s-au înregistrat în retail, servicii, financiar-bancar și turism.

Majoritatea locurilor de muncă disponibile vizează candidații entry-level și mid-level, precum și persoanele fără experiență, în timp ce pozițiile pentru seniori și manageri sunt mai puțin numeroase.

Orașele medii le ajung din urmă pe cele mari

Schimbări au apărut și în distribuția geografică a joburilor.

Deși Bucureștiul și marile centre urbane – Cluj-Napoca, Iași, Ilfov și Brașov – concentrează peste jumătate din oferta totală, orașele de talie medie câștigă teren.

Constanța, Sibiu, Târgoviște și Buzău au înregistrat creșteri ale numărului de joburi, iar Brașovul a avut cea mai mare evoluție din țară, de 34%, ocupând locul al doilea după Capitală.

În prezent, aproximativ 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro, iar peste 8.000 pe iajob.ro.

Rutte, către România: Vă sunt recunoscător pentru că ați asigurat apărarea pe Flancul Estic

În urma întâlnirii cu președintele Nicușor Dan, la Bruxelles, înaintea reuniunii Consiliului European, secretarul General al NATO, Mark Rutte, a vorbit, într-o conferință comună de presă, alături de președintele României, despre contribuția României la NATO, dar și rolul acestea în apărarea Flancului Estic.

„În ultimele șapte zile doar, au fost înregistrate anumite acțiuni care au demonstrat că NATO este pregătită pentru a apăra Flacul Estic, inclusiv cu ajutorul noilor tehnologii care pot să contracareze lansările. De fiecare dată când a fost supus testelor, NATO a răspuns rapid și hotărât. Suntem vigilenți și suntem pregătiți pentru a apăra fiecare centimetru al teritoriului aliaților, iar în ultimele săptămâni am văzut, după interceptarea rachetelor balistice care au fost transmise către Kiev din Iran, stăm alături de toți și avem capacitățile vitale pentru a garanta apărarea, inclusiv sistemele de apărare antirachetă în care dumneavoastră jucați un rol foarte important”, a declarat Rutte. 

Acesta a mai precizat că România cheltuie deja peste 2% din PIB pe apărarea de bază și va crește acest proces la 2,5% anul acesta. Secretarul general al NATO a precizat că „exact acest lucru trebuie să-l facă toți aliații”. 

Exact acest lucru trebuie să-l facă toți aliații. O creștere constantă a investițiilor, însă nu este vorba doar de investiții. Trebuie să avem capacității care să fie cumpărate de aceste investiții. Industria, prin urmare, trebuie să crească producția. Și în acest domeniu, România își joacă rolul său”, a declarat Rutte. 
Acesta a vorbit și despre sprijinul pe care România l-a acordat Ucrainei. „Pentru a ne asigura securitatea, trebuie să avem sprijin continuu pentru Ucraina. România a sprijinit constant Ucraina și a fost foarte importantă participarea și contribuția ei prin acordurile pe care le-a încheiat cu Ucraina cu privire la achiziția de echipamente de apărare”, a declarat Rutte. .

 

Viktor Orban, la ultimul său summit UE? Summitul UE decisiv privind Ucraina și Iranul / Orban: Budapesta nu va susține nicio decizie „pro-ucraineană”/ Ministru suedez: „Comportamentul Ungariei reprezintă un nou minim istoric”

UPDATE Viktor Orbán, premierul Ungariei, a declarat că Budapesta nu va susține nicio decizie „pro-ucraineană” până când nu se va relua transportul de petrol prin conductele „Druzhba”. „Până atunci, Ungaria nu va susține nicio decizie favorabilă Ucrainei”, a afirmat el, calificând asigurările drept „basme” și insistând: „Petrolul trebuie să ajungă în Ungaria – abia atunci vom intra într-un nou capitol.”

Summit tensionat

Summitul este marcat însă mai ales de noua confruntare dintre Viktor Orbán și restul liderilor europeni. Premierul ungar ar putea participa pentru ultima oară la o reuniune a Consiliului European, în condițiile în care se află într-o cursă electorală dificilă înaintea alegerilor din 12 aprilie, unde este creditat cu un deficit de nouă puncte în fața rivalului său, Péter Magyar.

În centrul discuțiilor se află deblocarea finanțării considerate esențiale pentru menținerea pe linia de plutire a economiei ucrainene. Deși liderii UE, inclusiv premierul ungar Viktor Orbán, conveniseră asupra acestui pachet în decembrie, Budapesta și-a retras ulterior sprijinul, invocând disputa legată de conducta petrolieră Druzhba.

Diplomați europeni citați în pregătirea summitului avertizează că opoziția lui Orban față de împrumutul pentru Ucraina a depășit o limită politică importantă și ar putea declanșa o reacție dură din partea blocului comunitar după alegerile din Ungaria. Potrivit acestora, UE a evitat până acum o confruntare majoră cu Budapesta, inclusiv activarea procedurii din Articolul 7, care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al Ungariei, însă această reținere ar putea dispărea după scrutin.

„Comportamentul Ungariei reprezintă un nou minim istoric”, a declarat ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz. Întrebată dacă Stockholmul ar susține folosirea unor instrumente juridice împotriva Budapestei, inclusiv Articolul 7, oficiala a răspuns: „Absolut, suntem deschiși”.

UE se pregătește și de o eventuală realegere a lui Orban

Mai mulți diplomați europeni au avertizat că, în cazul unei realegeri a lui Orbán, va exista „o conversație serioasă” între mai multe state membre despre cum trebuie gestionată, pe viitor, relația cu Ungaria. Dacă însă Péter Magyar va câștiga alegerile, liderii europeni ar putea adopta o strategie de așteptare pentru a vedea dacă noul guvern va avea o abordare mai constructivă.

Nemulțumirea față de Budapesta a devenit vizibilă și la reuniunea miniștrilor de externe de la începutul săptămânii. Potrivit mai multor diplomați, ministrul german de externe Johann Wadephul a transmis că obstrucționismul Ungariei „nu mai poate fi tolerat”, iar alți miniștri ar fi avut intervenții și mai dure în discuțiile cu șeful diplomației ungare, Péter Szijjártó.

Disputa actuală s-a amplificat după ce Ucraina a anunțat în ianuarie avarierea conductei Druzhba într-un atac rusesc, iar Orbán a folosit oprirea livrărilor de petrol rusesc ca argument pentru a bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro, deși îl aprobase anterior. Tensiunile au fost alimentate și de refuzul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a permite, timp de săptămâni, inspectarea conductei de către experți europeni, precum și de declarațiile sale potrivit cărora Kievul nu este interesat să repare infrastructura.

Marți, UE a anunțat că Ucraina a acceptat oferta europeană de sprijin pentru repararea conductei Druzhba, ceea ce ar putea oferi o ieșire politică pentru Viktor Orbán și o posibilă cale de compromis la Bruxelles.

Într-o scrisoare trimisă lui Orbán pe 23 februarie, președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat că retragerea sprijinului pentru împrumut încalcă principiul cooperării loiale în UE și ar putea avea consecințe juridice. Totuși, ideea acționării Budapestei în justiție a fost abandonată, întrucât Curtea de Justiție a UE ar avea nevoie de prea mult timp pentru a decide, iar Uniunea caută o soluție rapidă.

Războiul din Iran pe agendă

În paralel, efectele atacurilor americano-israeliene asupra Iranului și temerile privind o posibilă perturbare a traficului prin Strâmtoarea Hormuz au împins în sus prețurile petrolului, obligând liderii europeni să acorde prioritate securității energetice. Premierul belgian Bart De Wever, primul lider sosit la summit, a declarat că prețurile la energie reprezintă „o prioritate de vârf pentru ziua de astăzi”.

Atacurile asupra producției de gaze din Iran și Qatar au pus o presiune intensă asupra liderilor UE pentru a găsi soluții imediate la creșterea prețurilor la energie, au avertizat oficialii înainte de summitul de joi la Bruxelles.

Italia, care depinde în mod special de Qatar pentru aprovizionarea cu GNL, desfășoară o campanie pentru ca UE să găsească soluții care ar putea include asistență financiară, scăderea taxelor pe energie și modificări ale regulilor de stabilire a prețurilor din bloc, au declarat doi oficiali informați despre pregătirile pentru summit.

Acesta a subliniat că Belgia susține în continuare „presiunea maximă asupra Rusiei” și susține cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni, dar a insistat că nu este normal ca Europa „să finanțeze un război fără să fie reprezentată la masa negocierilor”. Referitor la conflictul cu Iranul, De Wever a spus clar că „nu există nicio dorință din partea Belgiei de a face parte din acest război”.

 

Operațiunea „Grey Cloud” / Fabrică ilegală de țigări, destructurată în Italia: 25 de tone de tutun confiscate într-o operațiune coordonată de Parchetul European

O fabrică clandestină de țigări, capabilă să producă milioane de unități zilnic, a fost descoperită și destructurată în nordul Italiei, în urma unei anchete coordonate de Parchetul European.

În cadrul operațiunii, autoritățile au confiscat 25 de tone de țigări și tutun, dar și echipamente industriale evaluate la peste 2 milioane de euro.

Fabrica era complet echipată pentru producția de țigări

Descoperirea a fost făcută la cererea EPPO din Palermo, iar perchezițiile au fost efectuate de Guardia di Finanza, cu participarea a peste 70 de ofițeri.

Fabrica funcționa în localitatea Castagnaro, în apropiere de Verona, și era complet echipată pentru producția la scară largă, având o capacitate estimată de până la 4 milioane de țigări pe zi.

Operațiunea a vizat nu doar unitatea de producție, ci și mai multe depozite din Monselice și Terrassa Padovana, în provincia Padova. În total, anchetatorii au ridicat 17 tone de țigări finite, 8 tone de tutun mărunțit, precum și cantități importante de materiale și precursori utilizați în producție.

Lucrători bulgari și ucraineni erau în fabrică la momentul intervenției

La momentul intervenției, în interiorul fabricii se aflau 11 persoane de naționalitate bulgară și ucraineană.

Acestea, alături de cei doi proprietari italieni ai instalației, au fost raportate autorităților pentru deținere de produse din tutun de contrabandă și contrafacere de mărci comerciale.

Ancheta este rezultatul mai multor luni de investigații.

Pornind de la capturi succesive de țigări realizate în regiunea Palermo, procurorii au reușit să reconstituie întregul lanț de aprovizionare și să identifice locurile de producție, în ciuda măsurilor sofisticate luate de rețea pentru a-și ascunde activitatea.

Impact economic semnificativ

Printre acestea s-au numărat utilizarea de dispozitive de bruiaj menite să împiedice interceptarea comunicațiilor dintre membrii grupării.

Impactul economic al rețelei era semnificativ.

Dacă produsele ar fi ajuns pe piață, pierderile pentru bugetele Uniunii Europene și ale statelor membre ar fi fost de aproximativ 3,9 milioane de euro.

Avea profituri de 700.000 de euro pe zi

În același timp, fabrica ilegală ar fi generat profituri de până la 700.000 de euro pe zi, ceea ce ar însemna peste 240 de milioane de euro anual, cu un prejudiciu estimat de circa 160 de milioane de euro pentru finanțele publice.

Autoritățile subliniază că toate persoanele implicate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă a instanțelor italiene.

Parchetul European este instituția independentă a Uniunii Europene responsabilă de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale UE.

Nicușor Dan si Mark Rutte, declarații de presă la sediul NATO din Bruxelles / Nicușor Dan: România e mai sigură decât oricând / Ce spune șeful NATO despre amenințările Iranului?

Șeful NATO a reacționat la amenințările Iranului la adresa României

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că România este sigură în ciuda amenințărilor Iranului. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat, a mai spus șeful NATO, în timpul unei conferințe de presă la care a participat și președintele României, Nicușor Dan.

„România, mai sigură decât oricând”. Nicușor Dan, după întâlnirea cu Mark Rutte la NATO

România continuă să fie un pilon de securitate pe flancul estic al NATO, a transmis Nicușor Dan după întâlnirea avută la sediul NATO cu Mark Rutte.

Într-o declarație de presă, Dan a subliniat că discuțiile au vizat atât securitatea României, cât și întărirea flancului estic al Alianței.

„Așa cum domnul secretar general a spus, reîntăresc pentru românii care se uită la noi că România este o țară sigură, chiar mai sigură”, a spus președintele.

Printre temele abordate s-au aflat noi capabilități pentru România în cadrul programului Santinela Estului, proiectele NATO privind Marea Neagră și dezvoltarea unui hub de securitate în zonă, cu discuții pregătitoare înainte de Marele Summit NATO de la Ankara.

Totodată, au fost analizate provocările din domeniul războiului hibrid și cooperarea cu Ucraina în materie de drone și echipamente anti-dronă.

Președintele României și Mark Rutte susțin declarații de presă

Cei doi oficiali vorbesc în aceste momente de la sediul Nato din Bruxxeles.

„România este foarte importantă pe flancul estic. NATO este pregătită să apere flancul estic. Suntem vigilenți și suntem pregătiți pentru a apăra fiecare centimetru al Alianței. Avem capacitățile pentru apărare, inclusiv sistemele anti-rachetă în care jucați un rol esențial. Trebuie să facem mai multe, de aceea anul trecut am convenit creșterea investițiilor în apărare.”, a declarat Mark Rutte.
„Am discutat despre provocările pe hibrid. L-am informat de discuțiile cu partenerii din Ucraina. Am reafirmat sprijinul nostru pentru Ucraina, pentru că e vorba de securitatea Europei, și despre acordul pentru cooperarea în producția de drone cu Ucraina.”, a spus Nicușor Dan.

Știrea inițială:

Întrevederea are loc înainte ca șeful statului să participe la reuniunea Consiliul European, programată să înceapă la ora 11:00, tot la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, discuțiile vor viza situația de securitate internațională și evoluțiile de pe Flancul Estic al Alianței, cu accent pe regiunea Marea Neagră. În acest context, vor fi analizate măsuri pentru consolidarea descurajării și apărării colective, precum și pentru întărirea securității România, cu sprijinul NATO.

Pe agenda discuțiilor se va afla și relația transatlantică, în contextul recentelor decizii privind cooperarea militară cu Statele Unite ale Americii. România a aprobat, recent, solicitarea președintelui american Donald Trump privind dislocarea de militari și echipamente în două baze de pe teritoriul național.

Decizia vine într-un climat tensionat la nivelul Alianței, după ce mai multe state membre au refuzat să sprijine operațiunea SUA din Iran, poziție care a atras critici din partea liderului de la Washington.

„Președintele României va sublinia importanța relației transatlantice și va reconfirma angajamentul țării noastre ca aliat activ, dedicat stabilității și securității regionale”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.