În urma alunecării de teren de la Pietrele lui Solomon, accestul este restricționat.

Primăria Brașov anunță că există riscul să se mai prăbușească și alți arbori.

Administratorul public Laszlo Barabas și angajații Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență sunt la fața locului. După securizare zonei și după verificarea zonelor de stâncă, pentru a se asigura ca nu mai există riscul prăbușirii altor bucăți de stâncă, se va interveni pentru eliberarea drumului.

Salvamontiștii vor verifica zona vineri dimineața și abia apoi se vor începe lucrările de curățare a zonei.

„O victorie foarte importantă pentru noi. Unii spun că a fost un meci ușor, însă pentru noi nu a fost deloc așa, mai ales ținând cont de absențele din lot. 7-8 jucători nu au fost alături de noi. Mă bucur pentru cei tineri care au debutat, unii dintre ei, și nu au făcut-o rău”, a declarat George Buricea, într-un interviu pentru Federația Română de Handbal.

Tehnicianul a menționat și accidentările suferite în partida de la Bolu, de joi.

„Îmi pare rău de finalul jocului, trebuia să fim mai serioși și să terminăm cu un avantaj mai mare. Din păcate, am pierdut și doi jucători importanți, Dani Vasile și Andras Szasz. Felicitări lui Dani Vasile, care a făcut un meci extraordinar, deși nu era 100% apt”, a afirmat antrenorul.

Buricea a subliniat unitatea echipei drept cheia succesului.

„Băieții au arătat că sunt o echipă, un grup unit, iar asta ne-a adus la această victorie. Totuși, calificarea nu este încă jucată, mai avem meciul retur la Buzău”, a conchis Buricea.

Meciul retur cu Turcia este programat la Buzău, duminică, de la ora 19:00.

Învingătoarea disputei dintre Turcia și România va întâlni Norvegia pentru calificarea la turneul final.

MAE informează cetățenii români care se află, tranzitează ori intenționează să călătorească spre/dinspre Bosnia și Herțegovina asupra faptului că asociațiile transportatorilor de marfă din această țară au anunțat acțiuni de protest la punctele de trecere a frontierei spre/dinspre țările vecine din spațiul Schengen, începând cu data de 23 martie 2026.

În acest context, vor fi afectate punctele de trecere a frontierei spre/dinspre Republica Croația precum (dar nu exclusiv): Stara Gradiška (Croația) / Gradiška (BiH), Nova Sela (Croația) / Bijača (BiH), Slavonski Brod (Croația) / Bosanski Brod (BiH), Donji Svilaj (Croația) / Odžak (BiH), Neum Corridor (Klek/Zaton Doli), Metković.

MAE le recomandă românilor să evite zonele de frontieră menționate, să își reprogrameze deplasările sau să utilizeze rute alternative, să se informeze constant cu privire la starea traficului, să respecte indicațiile autorităților locale și ale forțelor de ordine.

Pentru informații actualizate, MAE recomandă consultarea paginii web a autorității de drumuri https://bihamk.ba/spi/stanje-na-cesti-u-bih.

Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sarajevo: +387 33 66 88 93 și +387 33 21 40 22, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în BiH: +387 61 42 83 54.

Potrivit lui al-Kaabi, loviturile au avariat două dintre cele 14 sisteme de lichefiere ale Qatarului și una dintre cele două instalații de tip gas-to-liquids, ceea ce înseamnă că aproximativ 12,8 milioane de tone de GNL pe an vor rămâne offline. Oficialul qatarez a estimat pierderile anuale la circa 20 de miliarde de dolari și a avertizat că impactul se va resimți nu doar în exporturile de GNL, ci și în livrările de condensat, GPL, heliu, nafta și sulf.

„Nu mi-aș fi imaginat niciodată, nici în cele mai sălbatice vise, că Qatarul și regiunea vor fi supuse unui asemenea atac, mai ales din partea unei țări musulmane frățești, în luna Ramadanului”, a spus al-Kaabi, într-o reacție care arată dimensiunea șocului produs la Doha de escaladarea militară. În paralel, QatarEnergy ia în calcul declararea unui caz de forță majoră pe contracte pe termen lung către Italia, Belgia, Coreea de Sud și China.

Al-Kaabi a spus că amploarea atacurilor a împins regiunea „înapoi cu 10 până la 20 de ani” și a afectat imaginea de refugiu sigur pe care emiratul și-a construit-o în ultimele decenii. În plus, lucrările la extinderea uriașului proiect North Field sunt în prezent oprite și ar putea suferi întârzieri de peste un an.

Loviturile asupra Qatarului au venit după ce Israelul a atacat infrastructura de gaze a Iranului de la South Pars, iar Teheranul a răspuns printr-o serie de atacuri asupra unor instalații energetice din Golf. Reuters notează că, pe lângă complexul Ras Laffan din Qatar — cel mai mare hub de GNL din lume — au fost vizate în aceeași zi facilități din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweit, semn al unei escaladări care mută conflictul direct asupra „plumbing of the global energy system”, adică infrastructura critică a pieței mondiale de energie.

Piețele au reacționat imediat. Prețurile gazelor în Europa au urcat joi cu până la 35%, iar cotațiile petrolului au avansat cu până la 10% înainte să mai reducă din câștiguri, pe fondul temerilor privind o criză energetică de durată. Analiști citați de Reuters avertizează că deteriorarea facilităților din Qatar, unul dintre actorii centrali ai pieței globale de GNL, poate menține tensiunea pe piață luni sau chiar ani după încetarea ostilităților.

Al-Kaabi a spus că amploarea atacurilor a împins regiunea „înapoi cu 10 până la 20 de ani” și a afectat imaginea de refugiu sigur pe care emiratul și-a construit-o în ultimele decenii. În plus, lucrările la extinderea uriașului proiect North Field sunt în prezent oprite și ar putea suferi întârzieri de peste un an.

Secretarul Apărării Hegseth confirmase dimineață că o astfel de solicitare va fi înaintată Congresului, transmite Reuters.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat dezertări la toate nivelurile regimului de la Teheran. Acesta a afirmat că oficiali iranieni și-au transferat banii în afara țării și că SUA vor acționa pentru recuperarea lor în beneficiul poporului iranian. Trump a adăugat că dezertările vizează și armata iraniană. Niciunul dintre cei doi nu a furnizat dovezi sau detalii.

Tot joi, Trump a cerut Japoniei să-și intensifice eforturile în dosarul iranian. Președintele american a invocat prezența a 45.000 de soldați americani pe teritoriul nipon și faptul că Japonia importă peste 90% din petrol prin Strâmtoarea Hormuz.

„Deci acesta este un motiv important pentru a-și asuma mai multe responsabilități”, a spus Trump. Oficialul japonez Takaichi, prezent la discuție, a confirmat datele privind importurile de petrol.

Trump a lansat și un atac indirect la adresa NATO, afirmând că aliații nu vor să contribuie la apărarea strâmtorii, deși depind de ea.

Ministrul bulgar Traykov a explicat că veniturile provin din două surse. Bulgartransgaz EAD câștigă 497 de milioane de leva (254 milioane de euro) prin contracte obligatorii de rezervare a capacității pe 20 de ani, atribuite prin procedura Sezonului Portocaliu, în conformitate cu standardele juridice europene, scrie Novinite.

Alte 73 de milioane de leva (37 milioane de euro) provin din capacitatea gratuită oferită la punctele de interconectare. Cheltuielile pentru anul respectiv s-au ridicat la 9,8 milioane de leva (5 milioane de euro), acoperind costuri precum materiale, securitate, electricitate, personal, contribuții sociale, asigurări, impozite locale și taxe pentru stațiile de comprimare Rasovo, Nova Provadia și stația de măsurare a gazelor Strandzha. Traykov a menționat că, deși cheltuielile sunt prezentate ca un proiect separat, acestea sunt integrate în rețeaua generală de transport al gazelor.

Pentru context, veniturile din Balkan Stream în 2022 au totalizat 375,88 milioane de leva (192 milioane de euro), cu costuri operaționale și financiare de 113,95 milioane de leva (58 milioane de euro), rezultând un profit operațional de 261,93 milioane de leva (134 milioane de euro).

În 2021, profitul operațional al conductei a fost de 83,57 milioane de leva (43 milioane de euro), cu cheltuieli totale de 129,23 milioane de leva (66 milioane de euro), care au inclus costuri materiale și de personal, servicii externe, contribuții la asigurările sociale, alte cheltuieli financiare și amortizare cumulată de 75,03 milioane de leva (38 milioane de euro).

Funcționarea conductei și rolul în regiune

Bulgartransgaz operează extinderea conductei Turkish Stream în Bulgaria, formând parte a hub-ului european de distribuție a gazelor preconizat, conceptul „Balkan”. Câștigurile companiei din această infrastructură provin atât din contracte obligatorii pe termen lung, cât și din capacitate gratuită oferită în punctele de interconectare. Infrastructura conductei are o durată de viață estimată de peste 35 de ani, rămânând în funcțiune mult dincolo de perioadele contractuale.

Conducta Turkish Stream conectează Rusia de coasta europeană a Turciei, pe sub Marea Neagră, prin intermediul a două conducte, fiecare cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi. O conductă aprovizionează direct Turcia, în timp ce a doua aprovizionează țările europene și Balcanii de Vest.

În Europa, conducta intră în Bulgaria, de unde gazul curge mai departe spre Serbia și Ungaria. Segmentul bulgar este denumit Balkan Stream.

Solicitarea a fost transmisă către Casa Albă, însă suma nu a fost confirmată oficial, a spus un oficial de rang înalt al Pentagonului, relatează Associated Press. 

Întrebat despre acest subiect, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a spus: „E nevoie de bani ca să îți elimini inamicii. Ne vom întoarce la Congres și la oamenii noștri de acolo pentru a ne asigura că suntem finanțați corespunzător”.

Cererea vine pe fondul unor cheltuieli deja ridicate pentru apărare. Bugetul Pentagonului este deja de peste 800 de miliarde de dolari, la care s-au adăugat  încă aproximativ 150 de miliarde de dolari printr-un pachet legislativ promovat de președintele Donald Trump.

Orice finanțare suplimentară trebuie aprobată de Congresul Statelor Unite, care nu a autorizat oficial conflictul și manifestă îngrijorări tot mai mari privind amploarea și strategia strategia Departamentului în Orient. 

Orice suplimentare financiară a Pentagonului trebuie să fie dezbătută și votată de Congres. Deși, atât Camera Reprezentanților, cât și Senatul se află sub majoritate republicană există rezerve privind creșterea cheltuielilor publice. De asemenea, o mare parte din legiuitorii democrați, să se opună solicitării și să ceară clarificări privind obiectivele militare.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, acuză Europa de lipsă de reactivitate în conflictul din Iran, în timp ce tot greul războiului îl duce SUA.

Într-o conferință de presă susținută la Pentagon, Hegseth a spus că „Washingtonul împiedică un stat terorist să țină lumea ostatică cu o armă nucleară”, în timp ce aliații NATO nu doar că nu sprijină acest demers, dar mai sunt și „nerecunoscători”.

„Ar trebui să ne mulțumească”, a spus Hegsteh

Declarațiile lui Hegseth vin în susținerea altor declarații anterioare, făcute de președintele Donald Trump, și el iritat din cauză că aliații NATO nu se implică în acest conflict.

NATO „a abandonat SUA în momentele noastre de nevoie”, a spus Trump, după care s-a grăbit să adauge că Washingtonul nu are nevoie de sprijinul aliaților.

Partea americană apasă obsesiv pe faptul că Statele Unite duc greul, în timp ce Europa nici măcar nu manifestă recunoștință, nicidecum să trimită susținere politică și militară.

Hegseth: „Iranul e stat terorist”

Oficialii americani justifică intervenția prin necesitatea de a opri Iranul să dezvolte capacități nucleare și să destabilizeze regiunea.

Hegseth a descris Iranul drept un „stat terorist” care încearcă să construiască o bombă nucleară și să folosească rachetele pentru a amenința securitatea globală.

Conflictul s-a intensificat după schimburi de atacuri între Iran și Israel, iar implicarea directă a SUA a dus la o escaladare rapidă a situației în Orientul Mijlociu.

Prețul petrolului explodează

Impactul economic al conflictului este deja vizibil. Prețul petrolului Brent a urcat la 114 dolari pe baril, după o creștere de peste 13% într-o singură săptămână.

Scumpirile vin pe fondul atacului de către Iran a instalațiilor energetice din Golf, ca reacție la atacurile israeliene asupra câmpului de gaze South Pars.

Se adaugă și faptul că Donald Trump a amenințat că SUA „vor distruge masiv” infrastructura energetică iraniană dacă Teheranul continuă atacurile, inclusiv asupra Qatarului.

SUA și Europa sunt tot mai distanțate

Declarațiile dure ale oficialilor americani scot la iveală o fisură tot mai adâncă în relația transatlantică. Spre deosebire de alte conflicte majore, sprijinul european pentru acțiunile SUA este, de această dată, limitat și prudent.

În timp ce Washingtonul cere susținere și solidaritate, Europa pare reticentă să se implice într-un conflict care riscă să destabilizeze și mai mult regiunea și economia globală.

Într-o serie de postări pe Telegram, Ilia Remeslo l-a numit pe Putin un președinte ilegitim și i-a cerut să demisioneze. El a afirmat că războiul „distruge țara” și riscă să provoace un haos similar celui din 1917, informează Bloomberg.

Remeslo s-a remarcat în trecut prin plângeri depuse împotriva lui Navalnîi, cel mai cunoscut lider al opoziției din Rusia, mort într-o închisoare rusă în 2024. El l-a acuzat pe Navalnîi și organizațiile sale de încălcarea legii și a încercat să le limiteze activitatea.

Postările sale, adresate celor peste 100.000 de urmăritori de pe Telegram, marchează o schimbare rară de poziție pentru o persoană care și-a construit notorietatea atacând adversarii Kremlinului.

Economia Rusiei este tot mai afectată de războiul din Ucraina

Datele arată că rușii devin tot mai obosiți de conflictul din Ucraina. Deși sprijinul pentru Putin rămâne ridicat, 67% dintre respondenți consideră că Rusia ar trebui să meargă spre negocieri de pace, potrivit unui sondaj realizat de Centrul Levada și publicat pe 3 martie. Procentul a crescut puternic față de luna precedentă, atingând un nivel record.

Economia Rusiei este tot mai afectată de războiul din Ucraina. Dobânzile ridicate, lipsa forței de muncă și presiunile asupra bugetului încetinesc creșterea economică. Cheltuielile militare reduc investițiile civile, iar sancțiunile limitează accesul la tehnologie și capital.

„Puterea absolută corupe”

Remeslo a subliniat că rămâne în Rusia și nu intenționează să plece. El a descris invazia Ucrainei drept un „război fără ieșire”, purtat „doar pentru complexele lui Putin”, care provoacă daune economice severe. De asemenea, s-a plâns de restricțiile extinse asupra libertății presei și internetului.

Cele mai dure critici au fost îndreptate direct împotriva lui Putin, despre care a spus că nu mai ascultă cetățenii după mai bine de două decenii la putere. „Puterea absolută corupe în mod absolut”, a scris Remeslo într-una dintre postări.

South Pars este esențial pentru economia și securitatea energetică a Iranului. Potrivit Reuters, câmpul asigură între 70% și 75% din producția de gaze a țării, mare parte fiind folosită pentru încălzire, producția de electricitate și industria petrochimică. The Wall Street Journal a relatat că lovitura a vizat inclusiv instalații de procesare și că impactul ei ridică riscul unor represalii în lanț asupra altor obiective petroliere și de gaze din regiune.

Replica Teheranului a venit rapid. Iranul a lovit Ras Laffan Industrial City din Qatar, cel mai mare hub de gaze naturale lichefiate din lume, și a lansat rachete și asupra Arabiei Saudite. Doha a condamnat atât atacul inițial asupra South Pars, cât și lovitura iraniană asupra infrastructurii sale, calificând escaladarea drept o încălcare gravă a dreptului internațional și o amenințare directă la adresa securității sale naționale. În paralel, autoritățile saudite au anunțat că își rezervă dreptul de a răspunde militar după atacurile asupra zonei Riyadh.

Furie în capitalele țărilor arabe

În capitalele arabe din Golf, furia nu este îndreptată doar spre Israel, ci și spre Statele Unite. Potrivit Wall Street Journal, guvernele arabe sunt indignate că atacul asupra South Pars nu a fost blocat, deși avertizaseră de mai mult timp Washingtonul că o lovitură asupra infrastructurii energetice iraniene ar putea transforma statele din Golf în ținte directe. Oficialii din regiune se tem acum că rafinăriile, terminalele LNG și facilitățile petrochimice din Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită vor deveni parte a logicii de represalii dintre Israel și Iran.

Reacțiile publice din Golf au fost neobișnuit de dure. Majed Al Ansari, consilier al premierului qatarez, a descris atacul asupra facilităților legate de South Pars și de extensia qatareză North Field drept un pas „periculos și iresponsabil”, iar Emiratele Arabe Unite au avertizat că țintirea zăcământului comun Iran-Qatar amenință securitatea energetică globală. În același timp, operatori din industrie au început evacuări preventive în mai multe situri energetice din regiune, pe fondul avertismentelor venite dinspre Teheran că alte instalații din Golf ar putea fi lovite.

Criza a fost agravată de mesajele contradictorii venite de la Washington. Reuters a relatat că Donald Trump a declarat în noaptea de miercuri spre joi că Statele Unite „nu au știut nimic” despre atacul asupra South Pars și a avertizat Iranul să nu mai lovească Qatarul, amenințând cu distrugerea completă a câmpului de gaze dacă astfel de atacuri continuă. În același timp, Wall Street Journal și Axios au relatat că Trump ar fi fost informat în prealabil și ar fi sprijinit planul, contradicție care alimentează și mai mult frustrarea aliaților arabi ai SUA.

Efectele asupra piețelor au fost imediate. După atacul asupra South Pars și represaliile iraniene asupra infrastructurii din Golf, prețul petrolului Brent a urcat spre 110 dolari pe baril, iar analiștii au avertizat că regiunea riscă un val mai larg de lovituri asupra infrastructurii energetice. Situația este cu atât mai gravă cu cât conflictul se suprapune peste blocajul de facto din Strâmtoarea Ormuz, o rută strategică pentru transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate.