Uniunea Europeană a decis să aloce 12 milioane de euro pentru sprijinirea dezvoltării agriculturii și a zonelor rurale din Ucraina, relatează Ukrinform.

Aceeași inițiativă include și implementarea reformelor în domeniul siguranței alimentare. Anunțul a fost făcut de Delegația Uniunii Europene în Ucraina, anunță aceeași sursă.

Fondurile vor fi folosite și pentru lansarea celei de-a treia faze a proiectelor EU4SmallFarms și EU4SaferFood.

De asemenea, programele au rolul de a susține micii fermieri, de a dezvolta zonele rurale și de a ajuta Ucraina să alinieze legislația și practicile agricole, de siguranță alimentară, sănătate și bunăstare animală, la standardele Uniunii Europene.

Mișcarea face parte dintr-un parteneriat mai larg între UE și Ucraina, cu scopul de a pregăti țara pentru aderarea la blocul european și integrarea în piața internă.

Proiectele sunt finanțate prin Facilitățile pentru Ucraina, potrivit Delegației UE.

„Această alocare va contribui la îmbunătățirea calității și siguranței produselor agricole, la promovarea dezvoltării rurale și la crearea de noi oportunități pentru producătorii ucraineni de a accesa piața UE”, a declarat Stefan Schleuning, șeful departamentului de cooperare al Delegației UE în Ucraina.

„Implementarea acestor proiecte va facilita o apropiere suplimentară a politicilor și practicilor Ucrainei de standardele UE, consolidarea sistemului de control de stat și deschiderea de noi oportunități pentru operatorii de afaceri ucraineni”, a afirmat Taras Vysotskyi, ministrul adjunct al Economiei, Mediului și Agriculturii din Ucraina.

Proiectele vor avea o durată de 40 de luni și vor fi implementate în colaborare strânsă cu instituții din Ucraina, inclusiv Ministerul Economiei, Mediului și Agriculturii, Rada Supremă, Serviciul de Stat pentru Siguranța Alimentară și Protecția Consumatorilor, Agenția de Stat pentru Resurse Forestiere și Agenția de Stat pentru Dezvoltarea Programelor de Recuperare Funciară, Pescuit și Alimentație.

Anterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană va identifica modalități de a acorda împrumutul promis de 90 de miliarde de euro Ucrainei, în ciuda opoziției venite din partea Ungariei.

„Astăzi trebuie să tragem un semnal de alarmă serios cu privire la situația prin care trece astăzi agricultura românească. Și să conștientizăm că, deși evident suntem mulți care înțelegem importanța acestui sector, să conștientizăm că astăzi suntem în fața unei posibile crize, care să transforme România dintr-un lider în zona aceasta agricolă, într-o țară care riscă să aibă dificultăți majore”, a declarat Victor Negrescu în cadrul conferinței „România în noul context global. Oportunități și riscuri economice, agricole și comerciale”, organizată de Economedia și G4Food.

Acesta a subliniat că sectorul este afectat de o serie de presiuni, de la noile tratate comerciale la creșterea prețurilor la combustibil.

„Problema pe care noi o întâmpinăm este că noi trebuie să fim capabili să ne adaptăm la toate aceste noi cerințe, să fim capabili să înțelegem mecanismele globale și în același timp să anticipăm mai bine noile tendințe și să fim capabili să creștem productivitatea, competitivitatea, să creăm produse, să dezvoltăm lanțul valoric, să folosim activ fondurile europene”, a explicat el.

Probleme de productivitate în sector

Negrescu a atras atenția și asupra vulnerabilităților structurale ale sectorului, arătând că agricultura reprezintă circa 5% din PIB, dar implică aproximativ 25% din populație, ceea ce indică probleme de productivitate.

„Dacă ne uităm strict la aceste cifre, remarcăm că există o problemă din punct de vedere al productivității”, a spus Victor Negrescu.

Impactul acordurilor comerciale

Negrescu a făcut referire și la acordul Mercosur, arătând că reacția sectorului agroalimentar evidențiază vulnerabilitățile pieței.

„Vedem, de exemplu, reacția sectorului agroalimentar la discuția privind Mercosur și de fapt cât de volatilă este piața și faptul că nu suntem, de exemplu, pregătiți pentru astfel de situații”, a spus el.

Negrescu a avertizat că astfel de acorduri comerciale vor deveni tot mai frecvente, iar standardele pot fi afectate.

„Tendința la nivel european este ca Europa să semneze tot mai multe acorduri comerciale. Dimensiunea agricolă este inclusă acolo. Automat, din nefericire o spun, decidenții europeni par să accepte scăderea standardului atunci când vorbim de aceste acorduri comerciale”, a precizat Negrescu.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a avertizat că țara sa nu va da dovadă de „nicio reținere” dacă infrastructura energetică a Iranului va fi atacată din nou, potrivit The Guardian.

Avertismentul său vine după ce în această săptămână, zăcământul de gaze South Pars din Iran a fost ținta unor atacuri. În replică, Teheranul a lansat atacuri de represalii asupra complexului de gaze Ras Laffan din Qatar și asupra altor vecini din Golf, determinând o creștere bruscă ale prețurilor la gaze.

„Răspunsul nostru la atacul Israelului asupra infrastructurii noastre a folosit doar o FRACȚIUNE din puterea noastră. Singurul motiv pentru reținere a fost respectul față de solicitarea de dezamorsare a conflictului. NICIUN fel de reținere dacă infrastructurile noastre vor fi lovite din nou”, a fost mesajul lui Araghchi pe X.

Pe de altă parte, un mesaj similar a fost dat și de un purtător de cuvânt al comandamentului comun al Statului Major General al Iranului. Acesta a afirmat că atacul Israelului asupra câmpului de gaze South Pars din Iran a fost „o greșeală gravă”.

 „Următoarele atacuri asupra infrastructurii voastre energetice și a celei a aliaților voștri nu se vor opri până la distrugerea completă”, în cazul în care instalațiile energetice ale Iranului vor fi din nou vizate”, a spus acesta.

În ultimele zile, pe fondul atacurilor intensificate, prețul petrolului s-a menținut la peste 110 dolari pe baril.

Accident pe centura Sucevei: patru persoane rănite după un carambol între trei mașini și un autotren

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Detașamentului Suceava, cu o autospecială pentru descarcerare, o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD. În sprijin au fost mobilizate și patru ambulanțe ale Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ), pentru acordarea asistenței medicale victimelor. Potrivit primelor informații, accidentul a implicat trei autoturisme și un autotren.

Una dintre victime a rămas încarcerată în urma impactului. Ea a fost extrasă de echipajele de descarcerare și predată în stare stabilă echipajelor medicale. Cele patru persoane rănite sunt conștiente și cooperante. Le-au fost acordate îngrijiri medicale la fața locului și urmează să fie transportate la spital pentru investigații suplimentare.

Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cauzele producerii accidentului.

Accident pe DN5, lângă Uzunu: patru mașini implicate, un șofer rănit și dus la spital

Un bărbat a avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unui accident rutier ce s-a produs, azi-noapte, pe DN5 în afara localității Uzunu, pe sensul de mers spre capitală. În eveniment au fost implicate patru autovehicule.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Giurgiu și Punctului de Lucru Călugăreni cu două autospeciale de stingere, o descarcerare, o ambulanță SMURD, trei SAJ și poliția. Conducătorul unei autoutilitare, în vârstă de 34 de ani, a fost preluat de ambulanță și transportat la Unitatea de Primiri Urgențe. Ceilalți șoferi au fost monitorizați la locul evenimentului și au refuzat transportul la spital.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, iar cazul a rămas în atenția Poliției pentru cercetări.

Evenimentul propune două dezbateri majore, construite în jurul impactului schimbărilor economice globale asupra economiei românești și al oportunităților de extindere internațională.

Primul panel, moderat de G4Food, este dedicat agriculturii și analizează modul în care schimbările economice globale influențează competitivitatea fermierilor și procesatorilor. Discuțiile vor aborda efectele asupra prețurilor, standardelor și lanțurilor de aprovizionare, dar și opțiunile de adaptare și măsurile de protecție la nivel național și european

Al doilea panel, moderat de Economedia, are ca temă „Pașaport de business pentru America Latină” și vizează sectoarele cu potențial de creștere, precum automotive, IT, producție prelucrătoare și textile. Agenda include investiții, parteneriate și lanțuri de furnizori în statele Mercosur, precum și rolul statului în sprijinirea exporturilor și a internaționalizării companiilor românești.

Conferința „România în noul context global” își propune să ofere un cadru de dialog aplicat între mediul public și cel privat, într-un moment în care agricultura și industria locală sunt nevoite să se adapteze rapid la presiunile externe și la noile oportunități de piață.

Evenimentul este susținut de Fabrica de Zahăr Premium Luduș, Eurodac Automotion, AiPro și Agroland Group, în calitate de parteneri ai conferinței.

Armata israeliană a atacat peste noapte unele locuri care aparțin guvernului din Siria ca răspuns la atacurile sirienilor împotriva civililor druzi, potrivit CNN.

Armata israeliană a transmis că a vizat un „centru de comandă și poziții militare” din sudul Siriei pentru a apăra populația minoritară.

Israelienii susțin că sirienii i-au atacat joi pe druzii din provincia Suwayda, în sudul Siriei.

Druzii sunt un grup religios arab de aproximativ un milion de oameni care trăiesc în principal în Siria, Liban și Israel. În Siria, comunitatea este concentrată în trei provincii, aproape de Înălțimile Golan ocupate de Israel.

Anul trecut, ciocnirile dintre membrii grupului minoritar și triburile beduine au făcut sute de oameni și au provocat intervenția militară a Siriei. În replică, israelienii i-au atacat pe sirieni.

Declarația vine pe fondul unuia dintre cele mai grave scandaluri care au afectat familia regală norvegiană, după publicarea de către autoritățile americane a milioane de documente legate de cazul Epstein.

Documentele făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA au provocat reacții puternice la nivel internațional, dezvăluind legături extinse între Epstein și personalități influente din politică, afaceri și diplomație.

În Norvegia, scandalul Epstein a atras atenția asupra relației acestuia cu prințesa moștenitoare, dar și cu politicieni și oameni de afaceri de rang înalt, notează Reuters.

Într-un interviu acordat postului public NRK, Mette-Marit a declarat că regretă întâlnirea cu Epstein și că, privind retrospectiv, ar fi preferat să nu-l fi cunoscut niciodată.

Explicațiile prințesei Mette-Marit

Potrivit documentelor americane, prințesa a menținut contactul cu Epstein între 2011 și 2014, perioadă în care acesta fusese deja condamnat, în 2008, pentru solicitarea de favoruri sexuale de la o minoră. De asemenea, Mette-Marit ar fi petrecut patru zile la reședința lui Epstein din Palm Beach, în timpul unei călătorii private din 2013.

Prințesa, soția prințului moștenitor Haakon, a precizat că nu a fost martora niciunei activități ilegale și că nu este acuzată de vreo faptă penală. Ea a mai spus că și-a cerut scuze în mod oficial regelui Harald V și reginei Sonja.

Reacția opiniei publice din Norvegia

Deși presa relatase anterior despre legături limitate între prințesă și Epstein, amploarea relației relevate de noile documente a generat critici publice, inclusiv din partea premierului Norvegiei, și a determinat solicitări pentru explicații complete.

Un sondaj realizat în februarie indică faptul că scandalul Epstein a afectat popularitatea monarhiei. Sprijinul pentru instituția regală a scăzut la 60%, de la 70% în luna ianuarie, în timp ce susținerea pentru o republică a crescut semnificativ.

Principala concluzie a studiului este ceea ce cercetătorii numesc „problema luminii și umbrei”: exact lucrurile pentru care oamenii apreciază AI sunt și cele care îi îngrijorează cel mai mult, arată Euronews.

De exemplu, utilizatorii spun că AI îi ajută emoțional în momente dificile. Ei spun că le economisește timp și reduce volumul de muncă. Ba chiar le îmbunătățește productivitatea. Dar, în același timp, mulți se tem că devin prea dependenți de aceste sisteme.

AI, sprijin emoțional și instrument de lucru

Mulți respondenți au descris inteligența artificială ca pe un sprijin real în viața personală.

Unii au folosit AI pentru a face față pierderilor personale. Alții l-au utilizat pentru a comunica mai ușor (inclusiv persoane cu dizabilități). Alte moduri descrise au fost gestionarea stresului sau situații dificile, inclusiv în context de război.

În mediul profesional, AI este folosit în special pentru automatizarea sarcinilor, permițând oamenilor să câștige timp, pe care mulți spun că îl folosesc pentru familie.

Teama de dependență și pierderea gândirii critice

Pe lângă beneficii, studiul evidențiază și temeri majore. Cele mai frecvente îngrijorări au fost semnalate astfel:

• deciziile greșite sau informații incorecte generate de AI (27%)
• impactul asupra locurilor de muncă și economiei (22%)
• lipsa controlului uman asupra deciziilor (22%)
• pierderea capacității de gândire critică (16%)
• lipsa reglementării clare (15%)

Unii utilizatori recunosc că, deși AI le simplifică munca, se tem că își pierd abilitățile de analiză și gândire independentă.

Percepția asupra AI diferă semnificativ la nivel global.

În America de Nord și Europa de Vest există temeri legate de reglementare, supraveghere și pierderea locurilor de muncă. În Africa, America Latină și Asia de Sud, AI este văzut mai degrabă ca o oportunitate economică. În țările mai puțin dezvoltate, inteligența artificială este percepută ca un „egalizator”, oferind acces la educație și oportunități profesionale.

O relație complicată cu viitorul

Deși 67% dintre respondenți au o opinie pozitivă despre AI, doar 11% spun că nu au nicio temere. Rezultatele arată clar că inteligența artificială nu este percepută nici ca o soluție perfectă, nici ca o amenințare absolută, ci ca o tehnologie puternică, cu efecte ambivalente. Studiul realizat de Anthropic oferă una dintre cele mai detaliate imagini de până acum asupra modului în care oamenii percep inteligența artificială.

Concluzia este simplă, dar importantă: oamenii vor să folosească AI – dar nu vor să depindă de ea.

Ziua de 20 martie marchează celebrarea Zilei Internaţionale a Fericirii, o sărbătoare instituită în 2012 printr-o rezoluţie a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Modalităţile de a măsura fericirea sunt mult mai vechi decât sărbătoarea dedicată acesteia. În 1972, al patrulea rege al Bhutanului, Jigme Singye Wangchuck, a declarat, într-o conferinţă internaţională, că „fericirea naţională brută este mult mai importantă decât produsul intern brut”. Conceptul său presupunea că dezvoltarea sustenabilă trebuie să ţină cont şi de aspectele non-economice ale bunăstării. Acesta a fost materializat prin crearea conceptului Fericirii Naţionale Brute şi impunerea a patru piloni de dezvoltare: buna guvernare, dezvoltarea socio-economică sustenabilă, conservarea şi promovarea culturii şi protecţia mediului.

Ulterior, în anul 2005, a apărut primul index global al fericirii. Acesta a fost creat de către International Institute of Management, o instituţie din SUA.

În anul 2011 a apărut Raportul Mondial al Fericirii, lansat de Organizaţia Naţiunilor Unite, dar şi a unui index al fericirii în Canada.

Cum s-a stabilit Ziua Internaţională a Fericirii

Iniţiativa de a marca o zi internaţională a fericirii a venit din partea lui Jayme Illien, un filantrop şi activist american. Acesta deţinea funcţia de consiler al Naţiunilor Unite. Illien şi-a prezentat conceptul în faţa oficialilor Organizaţiei Naţiunilor Unite în 2011 şi a primit atât sprijinul Secretarului General, Ban Ki moon, cât şi cel al celor 193 de state membre.

Data de 20 martie a fost aleasă de Illien pentru că ea coincidea cu echinocţiul de primăvară. Acesta este un fenomen resimţit pe plan universal, care are loc atunci când soarele se află exact pe ecuatorul ceresc.

Sărbătoarea a devenit oficială pe 28 iunie 2012, o dată cu adoptarea rezoluţiei 66/281 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta proclama data de 20 martie ca Ziua Internaţională a Fericirii, iar modurile recomandate de a celebra această zi erau activităţile cu caracter educaţional şi de creştere a gradului de conştientizare asupra conceptului.

Iată trei moduri prin care poţi răspândi fericirea astăzi:

1. distribuie mesaje pozitive, prin a răspândi idei care promovează pacea, bunătatea şi înţelegerea, online şi în viaţa reală.

2. conectaţi-vă şi adresaţi-vă persoanelor despre care ştiţi că se află într-o situaţie de criză şi oferiţi-vă sprijinul.

3. donaţi pentru cei care lucrează în prima linie în faţa unei crize sau găsiţi o modalitate de a ajuta prin implicare personală.

Raportul Mondial privind Fericirea

Ultimul Raport Mondial privind fericirea arată că Finlanda ocupă pentru al nouălea an consecutiv primul loc în clasamentul fericirii, în timp ce România a urcat o poziție, situându-se pe locul 34 din aproape 150 de țări evaluate.

Conform studiului, scăderi semnificative ale nivelului de fericire au fost raportate în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă, în special în cazul fetelor.

Concluzia apare în Evaluarea Anuală a Amenințărilor pentru 2026, realizată de Biroul Directorului Serviciilor Naționale de Informații (DNI) și publicată la 18 martie, potrivit Kyiv Post.

Raportul arată că Moscova este „aproape convinsă că va prevala pe câmpul de luptă din războiul din Ucraina și va impune o soluție în termenii săi”. Deși eforturile diplomatice în curs ar putea influența evoluția conflictului, serviciile secrete americane avertizează că prelungirea războiului crește semnificativ riscul unei escaladări majore.

Documentul subliniază că extinderea conflictului ar putea duce inclusiv la o confruntare directă între Rusia și NATO, scenariu considerat „cea mai periculoasă amenințare” pentru Statele Unite ale Americii. Raportul menționează și operațiuni de sabotaj atribuite Rusiei împotriva aliaților occidentali, inclusiv un incident feroviar în Polonia.

Amenințarea nucleară

Retorica nucleară a Moscovei, desfășurarea de arme nucleare în Belarus și suspendarea participării la acorduri de control al armamentelor sporesc riscul unei escaladări regionale sau globale. Deși utilizarea armelor de distrugere în masă la scară largă este considerată puțin probabilă, DNI avertizează că normele internaționale sunt tot mai erodate.

Raportul evidențiază rolul Chinei, al cărei sprijin economic și tehnologic reduce presiunea asupra Moscovei pentru un armistițiu. Importurile chineze de energie și exporturile de bunuri cu dublă utilizare susțin economia și industria de apărare rusă. De asemenea, trupe din Coreea de Nord au participat la lupte, acumulând experiență și acces la tehnologie militară.

DNI subliniază că războiul din Ucraina redefinește războiul modern prin utilizarea masivă a dronelor, sistemelor autonome și a serviciilor spațiale comerciale. Totodată, sancțiunile occidentale au forțat Rusia să dezvolte sisteme financiare alternative, însă cu costuri economice semnificative și o dependență crescută de China.