„Apa este un produs esențial care spune foarte multe despre cum se schimbă comportamentul de consum. Livrarea la domiciliu elimină unul dintre cele mai neplăcute aspecte ale cumpărăturilor, transportul baxurilor grele, și transformă o nevoie de bază într-o experiență simplă și predictibilă. La Sezamo, nu livrăm doar produse, ci oferim mai mult timp și mai puțin stres în viața de zi cu zi”, spune Michael Kaiser, Country Lead Sezamo.

Din punct de vedere al volumului vândut, apa plată domină categoria, cu 51% din total. Este urmată de apa carbogazoasă, care reprezintă un pic peste 25%, și de apa alcalină și medicinală, cu o pondere de +7%. Fiecare apă minerală are un profil diferit de săruri dizolvate, măsurat prin reziduul sec la 180°C, indicator care reflectă nivelul de mineralizare. În acest context, Sezamo oferă o gamă variată de ape, cu niveluri diferite de mineralizare, adaptate diverselor stiluri de viață și preferințe de consum.

Citeşte comunicatul integral AICI

Topul „100 best Corporate PR agencies in the world” cuprinde agenții full-service, cu practici corporative și portofolii solide de clienți, companii internaționale sau locale cu expertiză recunoscută în domeniul comunicării corporative. În top sunt incluse 16 agenții membre PROI Worldwide, rețeaua globală de agenții independente din care face parte și Rogalski Damaschin.

Agențiile prezente în acest clasament internațional au fost evaluate în anul 2025 de echipa editorială a PRovoke Media pe baza unui set de criterii, printre care: ritm de creștere și performanță financiară, creativitate și campanii, mediu de lucru și cultură organizațională, inovație și thought leadership.

„Nominalizarea în acest top este o recunoaștere valoroasă pentru noi. Corporate PR este disciplina cu cea mai mare greutate strategică pentru organizații, pentru că include subdomenii care construiesc sau monetizează reputația lor – corporate branding, CSR, comunicare internă, comunicare financiară și cu piețele de capital, comunicare de criză, brand de angajator. Este, în același timp, o disciplină de sinteză, care combină competențele și cunoștințele de comunicare cu cele economice, sociologice și chiar politice. Includerea agenției Rogalski Damaschin în acest top al celor mai bune agenții de PR Corporate din lume este un rezultat de grup, venit în urma mai multor inițiative ale echipei noastre, din toate domeniile comunicării, nu doar cele asociate în mod tradițional acestei arii de practică, întrucât nevoile clienților noștri nu mai sunt astăzi atât de liniar delimitate. Ultimii 15 ani din evoluția agenției noastre reflectă de altfel această convergență între specializările tradiționale ale PR-ului, din care disciplina Corporate PR face parte, și arii de comunicare ancorate în nevoile de marketing”, a declarat Eliza Rogalski, Founder & Managing Partner, Head of Corporate Reputation Rogalski Damaschin.

Clasamentul primelor 100 de agenții de Corporate PR din lume este parte din „cea mai amplă analiză a sectorului agențiilor de relații publice la nivel global” din istoria platformei, după cum a precizat Paul Holmes, fondatorul PRovoke Media.

Acesta este al șaselea și ultimul top dintr-o serie care acoperă mai multe domenii asupra cărora se concentrează activitatea agențiilor: Financial PR, Healthcare PR, Technology PR, Public Affairs, Consumer PR și Corporate PR.

Rogalski Damaschin, în mai multe topuri PRovoke Media din ultimii ani

În descrierea Rogalski Damaschin, reprezentanții PRovoke Media menționează că agenția se remarcă prin angajamentul față de creativitate și inovare, adăugând că thought leadership este una dintre trăsăturile caracteristice ale abordării sale. Cultura organizațională a Rogalski Damaschin se bazează pe colaborare, încredere și un accent puternic pe implicarea angajaților.

În ultimii ani, agenția Rogalski Damaschin a fost inclusă în mai multe topuri PRovoke Media. În 2025, a fost desemnată drept una dintre cele mai bune 50 de agenții de PR din Europa Continentală. În 2020, a fost clasată pe locul 3 în rândul celor mai creative agenții de comunicare din EMEA după numărul de angajați și pe locul 5 la nivel mondial, după ce, în 2019, ocupase locul 5 în EMEA și locul 9 global, tot în clasamentul creativității.

Activitatea de Corporate PR a Rogalski Damaschin

Rogalski Damaschin are o practică de Corporate PR consecventă și a susținut în mod constant impunerea acestei discipline pe piața din România.

Analiza care a stat la baza includerii agenției în top menționează câteva inițiative-cheie, recunoscute de industrie, printre care se numără dezvoltarea și gestionarea a trei dintre cele mai importante proiecte de rebranding și comunicare de pe piață – în sectorul energetic pentru Evryo (fosta CEZ), în industria cimentului pentru Heidelberg Materials România și în sectorul financiar pentru Pluxee România (fosta Sodexo); lansarea unui raport dedicat crizelor de comunicare, în cadrul diviziei sale axate pe date, Insight Lab, ce a oferit îndrumări relevante brandurilor pentru a putea face față eventualelor situații de criză reputațională; lansarea „The Cloud”, un concurs de idei, cu premii, la care toți angajații au fost încurajați să participe cu propuneri de campanii pe baza unor briefuri reale ale clienților.

Analiza remarcă, de asemenea, consolidarea parteneriatelor de lungă durată ale agenției cu clienții săi, unele dintre ele de peste 10 ani, dar și extinderea portofoliului de clienți cu branduri din zona de real estate, din industria filmului și domeniul auto.

Despre PRovoke Media

PRovoke Media a fost creată sub numele de Holmes Report în anul 2000 de către Paul Holmes, fondator și președinte, cu peste trei decenii de experiență în evaluarea domeniului relațiilor publice, precum și în consultanța acordată atât firmelor de PR, cât și clienților acestora.

PRovoke Media oferă cele mai sofisticate analize și rapoarte despre tendințele și provocările din domeniul relațiilor publice și are o prezență globală extinsă prin evenimentele și premiile pe care le organizează.

Despre Rogalski Damaschin

Cu aproape 20 de ani de activitate, Rogalski Damaschin este una dintre cele mai influente și performante agenții de comunicare din România, având un portofoliu de clienți care activează în industriile de energie, tehnologie, industria auto, servicii financiar-bancare, industria farmaceutică, dezvoltare urbană, construcții, cultură sau motivarea forței de muncă.

Imaginație pentru rezultate   

Viziunea agenției este de a ajunge la rezultate pentru clienții săi prin puterea imaginației. Contextul plin de schimbări și provocări forțează mediul de business să răspundă prin modalități care sunt în linie cu obiectivele de creștere, dar și cu așteptările publice.

Prin exercițiul imaginației, agenția descoperă perspective de comunicare care explorează semnificații noi, cu rolul de a ajunge la rezultate concrete, măsurabile și relevante pentru business. Agenția își susține manifestul “imaginație pentru rezultate” printr-o cultură a curiozității, a curajului și empatiei, a colaborării și încrederii reciproce.

„Exportul de material militar către statele implicate în conflictul armat internațional cu Iranul nu poate fi autorizat pe durata conflictului”, a transmis guvernul Elveției într-un comunicat, potrivit Reuters.

„Exporturile de material de război către SUA nu pot fi autorizate în acest moment”, a adăugat acesta.

Guvernul a precizat vineri că, după loviturile lansate de Israel și SUA asupra Iranului, pe 28 februarie, nu au mai fost acordate noi licențe pentru exportul de armament către Statele Unite.

De asemenea, a menționat că, de mai mulți ani, nu au fost acordate licențe definitive pentru exportul de armament către Israel.

Executivul a mai anunțat că un grup de experți va monitoriza constant situația și va decide dacă sunt necesare măsuri suplimentare în baza legislației privind neutralitatea.

Weekendul trecut, guvernul elvețian a anunțat că a respins două cereri ale SUA pentru survoluri militare legate de Iran, dar a aprobat alte trei, invocând legea neutralității.

„De unde s-au luat banii a fost o decizie a Ministerului de Finanțe (…). S-au luat de la Justiție în sens generic, nu s-au luat de la Ministerul Justiției, pentru că Ministerul Justiției ești Înalta Curte de Casație și Justiție sunt ordonatori principali de credinte distincți, dar bineînțeles că este, la fel de adevărat, e obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești”, spune ministrul Radu Marinescu, la Off the Record, de la MEDIAFAX.

Ministrul afirmă că sumele de bani pentru magistrați vor trebui să fie achitate, fiind vorba doar de o prorogare, în niciun caz de faptul că nu vor fi achitate.

„Sperăm că anul acesta să se găseasă totuși fonduri, sigur că nu pot vorbi în locul ministrului de Finanțe, dar sumele erau bugetate (…). Din propunerele făcute din proiectul de buget rezultat, au crescut substanțial bugetele acestea, atât ale ICCJ-ului, cât și al Ministerului Public cu aceste drepturi restanțe care urmau să fie achitate. Este vorba de sume considerabile, probabil mai mult de un miliard de lei”, mai spune ministrul Justiției.

Discuția din coaliție, fără ministrul Justiției

Radu Marinescu a spus că nu a participat la discuțiile prin care restanțele magistraților au fost prorogate.

„Eu n-am participat la aceste discuții, au fost discuții în coaliție, însă, din câte am înțeles, decizia a fost a Ministerului de Finanțe.Pe de altă parte, trebuie să fim onești, să spunem, că era foarte cunoscută poziția Partidului Social-Democrat de a se aloca această sumă de bani. Nu era o sumă care, la nivel întregului buget, să comporte un risc sistemnic, să zic așa, de afectare a prudenței financiare. De aceea, din punctul meu de vedere, era o sumă care ar trebui să fie alocată și, poate, dacă aceste lucruri erau evaluate mai atent în perioada anterioară dezbaterilor din Comisia de București, poate că se găsau niște soluții care să fi armonizat mai intențiile tuturor partidelor din arcul guvernamental”, a declarat Marinescu.

Când ar putea primi banii magistrații

Marinescu speră că va fi posibilă o rectificare bugetară, iar magistrații să își primească drepturile restante.

„Eu sper, sincer, că în acest an să reușim să plătim astfel de sume, dar nu pot vorbi în locul Ministerului de Finanțe. Dar, la discuție principială, ceea ce s-a întâmplat, este că în nicio formă nu trebuie interpretat ca un refuz aplica niște hotărâri judecătorești. Această obligație este una care ține de esența funcționalității statului de drept. Atunci justiția a spus că lucrurile stau într-un anumit fel, trebuie să fie respectate și (…) aceste drepturi trebuie să fie plătite. Dacă Ministerul de Finanțe a avut nevoie de o prorogare, atunci probabil că aceste drepturi vor fi realizate în viitor (…) cu niște consecințe de creștere a lor prin dobânzi, prin alte mecanisme”, a mai spus Radu Marinescu.

Ministrul Justiției a comparat bugetul cu o prăjitură.

„Englezii au o vorbă? Nu poți să ai prăjitura și să o și mănânci. Cu toate cuvinte, prăjitura e una singură, dacă prăjitura se face în lumea așa plastic bugetul și trebuie să o feliezi foarte atent, încât, bineînțeles, fiecare să primească, dacă atâta e prăjitura și atât se poate împărți, atunci trebuie să privim, să vedem cum mărim această prăjitură, ca pentru viitor să se poată aloca mai mult. (…) Unicul lucru pe care vreau să-l spun eu categoric, este că aceste drepturi trebuie să fie respectate. Nu există să favorizezi pensionanii în dauna magistraților sau magistrații în dauna pensionarilor”, a mai spus ministrul Justiției.

Pitonii au un metabolism extrem. Pot trece luni întregi fără să mănânce nimic, apoi devorează o antilopă întreagă. În timp ce acest fel de „dieta yo-yo” ar fi dezastruoasă pentru alte animale, șerpii au adaptări speciale care îi ajută să prospere în stilul lor de viață cu boom și pauză, notează Science Alert.

Metabolismul lor se accelerează de 40 de ori după o masă, inima poate crește cu până la 24,5% la unele specii, iar microbiomul intestinal este pregătit să reacționeze imediat la o masă rară.

Este vorba despre produsele secundare ale acestor bacterii pe care oamenii de știință speră să le valorifice pentru uz uman. Biologii Leslie Leinwand de la Universitatea din Colorado Boulder și Jonathon Long de la Stanford University au colaborat pentru a afla ce se găsește în sângele pitonilor regius și pitonilor birmanezi după masă.

S-au identificat 208 metaboliți diferiți care au crescut semnificativ după mesele lunare ale pitonilor, dar unul a atras atenția cercetătorilor. Nivelurile de para-tiramină-O-sulfat (pTOS) au crescut de 1.000 de ori în sângele pitonilor după masă.

Acest metabolit este produs de bacteriile intestinale ale șarpelui în timp ce descompun aminoacidul comun tirozina, eliberând dioxid de carbon și adăugând sulfat moleculei.

Cercetătorii sudiază acum pTOS

Despre pTOS se știe foarte puțin. Cercetătorii au găsit câteva studii care sugerează că pTOS circulă și în corpul uman și câteva indicii că nivelul său poate crește după masă.

Acest lucru nu este suficient pentru a spune ce efect are asupra oamenilor, dar a fost de ajuns pentru a inspira cercetătorii să investigheze mai departe.

„Dacă vrem cu adevărat să înțelegem metabolismul, trebuie să mergem dincolo de studiile pe șoareci și oameni și să ne uităm la extremele metabolice pe care le oferă natura”, spune Long.

Pierdere în greutate fără efecte secundare?

S-a constatat că, deși pTOS nu pare să apară natural la șoareci sau șobolani (animalele cel mai des folosite pentru studii), acesta le afectează apetitul.

Atât șoarecii obezi, cât și cei slabi au consumat mult mai puțină hrană după ce li s-au administrat doze mari de pTOS, fie prin injecție abdominală, fie oral. Pierderea în greutate a survenit fără probleme gastrointestinale, pierdere musculară sau scăderi de energie, efecte frecvent întâlnite la alte tratamente.

Atât la șoareci, cât și la pitoni, o doză de pTOS a activat neuroni în hipotalamusul ventromedial, centrul cerebral care controlează sațietatea, foamea și echilibrul energetic, explicând modul în care molecula semnalează pitonului că nu are nevoie să mănânce întreaga antilopă.

Președintele SUA, Donald Trump, și-a reînnoit atacul la adresa aliaților din NATO, afirmând într-o postare că „fără Statele Unite, NATO este un tigru de hârtie” și acuzând statele aliate că „nu au vrut să se alăture luptei pentru a opri un Iran nuclear”. Trump a susținut că această confruntare este deja „câștigată din punct de vedere militar” și a reproșat partenerilor occidentali că se plâng de prețurile ridicate la petrol, dar „nu vor să ajute la redeschiderea Strâmtorii Hormuz”.

Declarația vine după ce Trump criticase deja, în această săptămână, statele NATO pentru lipsa de implicare în operațiunea americano-israeliană împotriva Iranului. Reuters relata pe 17 martie că liderul de la Casa Albă a calificat poziția aliaților drept o „greșeală foarte prostească” și a cerut sprijin în special pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, după ce Iranul a perturbat traficul maritim în zonă.

Miza este majoră pentru piețele energetice globale. Cotațiile rămân ridicate, iar Strâmtoarea Hormuz este crucială pentru fluxurile mondiale de energie, transportând aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global.

În Europa, reacția a fost mai prudentă. La summitul de la Bruxelles, liderii UE au cerut un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice și de apă din Orientul Mijlociu, au insistat asupra dezescaladării și au susținut nevoia unei acțiuni coordonate pentru menținerea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Blocul comunitar a anunțat întărirea unor misiuni navale existente, dar nu a mers până la o implicare militară directă de tipul celei cerute de Trump.

„Este o decizie a Ministerului de Finanțe, pentru că alocările se fac de către Ministerul de Finanțe. Da, s-au luat de la Justiție în sens generic, nu s-au luat de la Ministerul Justiției”, a spus Marinescu, precizând că Ministerul Justiției și Înalta Curte de Casație și Justiție sunt ordonatori principali de credite distincți.

Ministrul a insistat însă că hotărârile judecătorești definitive trebuie respectate. „Este la fel de adevărat că e obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești. Aceste sume de bani vor trebui să fie achitate. Din ceea ce am înțeles eu, este vorba doar de o prorogare, în niciun caz de faptul că nu vor fi achitate aceste drepturi”, a afirmat el.

Întrebat dacă Guvernul ar putea plăti totuși sumele în acest an, Marinescu a spus că speră să fie găsite resursele necesare. „Speranța mea este ca anul acesta să se găsească totuși fonduri”, a declarat ministrul, adăugând că nu poate vorbi în numele ministrului Finanțelor.

Potrivit acestuia, este vorba despre „sume considerabile”, probabil de peste un miliard de lei, însă detaliile exacte țin de ÎCCJ, în calitate de ordonator de credite pentru aceste plăți. Marinescu a arătat că, din proiectul de buget, rezulta o creștere substanțială atât pentru bugetul ÎCCJ, cât și pentru cel al Ministerului Public, tocmai pentru achitarea acestor drepturi restante.

Curtea Supremă de Justiție anunță că dă în judecată Guvernul Ilie Bolojan pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești.

Declarațiile vin după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că va acționa Guvernul în instanță, acuzând Executivul că a redirecționat din bugetul pe 2026 bani prevăzuți pentru plata unor drepturi salariale câștigate de magistrați către ajutoare sociale pentru pensionari și plăți restante ale administrațiilor locale. Instanța supremă a transmis că executarea hotărârilor judecătorești „nu este opțională” și a cerut încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală.

Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ în 2026, în creștere cu circa 50% față de anul precedent, fonduri care urmau să acopere inclusiv aceste restanțe. Ulterior, o parte dintre plăți a fost amânată, iar banii au fost redirecționați către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.

Radu Marinescu a susținut că Ministerul Justiției a pledat constant pentru respectarea hotărârilor judecătorești, dar a subliniat că instituția pe care o conduce nu construiește bugetul și nu decide alocările finale. „Noi am pledat întotdeauna pentru respectarea hotărârilor judecătorești și vom pleda în continuare”, a spus ministrul.

Întrebat dacă a fost consultat atunci când s-a decis tăierea sumelor de la ÎCCJ, Marinescu a răspuns că nu a participat la discuțiile din coaliție. El a spus însă că, din informațiile sale, propunerea a venit din partea Ministerului de Finanțe și a premierului și a adăugat că, din punctul său de vedere, suma ar fi trebuit alocată.

Marinescu a mai spus că tema nu ar trebui transformată într-un conflict între categorii sociale și profesionale. El a respins discursul public potrivit căruia magistrații ar fi „privilegiați” sau „dușmani ai societății”, afirmând că astfel de formulări reprezintă derapaje care nu ajută la rezolvarea problemei.

Un element de context invocat și înaintea votului pe buget a fost chiar presiunea existentă asupra finanțării instanțelor. La dezbaterile din comisiile parlamentare, reprezentanții ÎCCJ au avertizat că sumele aprobate nu acoperă necesarul instituției, în principal din cauza drepturilor salariale câștigate în instanță și a executărilor silite.

Într-un comunicat publicat vineri pe site-ul oficial, gruparea de pe Anfield a transmis că este „șocată și dezgustată de abuzurile rasiste abominabile” la care a fost supus jucătorul.

„Acest comportament este complet inacceptabil. Este dezumanizant, laș și bazat pe ură. Rasismul nu are ce căuta în fotbal, în societate și nicăieri – nici online, nici offline”, se arată în declarația clubului.

Reprezentanții lui Liverpool au subliniat că fotbaliștii nu trebuie transformați în ținte ale unor astfel de atacuri și au criticat lipsa de reacție a platformelor digitale.

„Abuzurile îndreptate constant împotriva jucătorilor, adesea din spatele unor conturi anonime, reprezintă o pată pe imaginea fotbalului și a platformelor care permit perpetuarea acestora”, se mai precizează în comunicat.

Clubul cere o reacție coordonată la nivelul întregului fenomen fotbalistic: „Tot fotbalul trebuie să fie unit și să spună clar că acest lucru nu va fi tolerat. Simplele condamnări nu sunt suficiente”.

De asemenea, oficialii solicită explicit companiilor de social media „să își asume responsabilitatea și să acționeze acum”, acuzând faptul că acestea au „puterea, tehnologia și resursele” necesare pentru a combate fenomenul, dar „prea des eșuează să o facă”.

În comunicat se mai arată că Liverpool FC îi va oferi în continuare sprijin total lui Ibrahima Konate și va colabora cu autoritățile pentru identificarea celor responsabili, însă subliniază că „povara nu poate cădea în continuare pe umerii jucătorilor și cluburilor”.

„Situația actuală nu poate continua. Trebuie confruntată, combătută și eradicată – nu mâine, ci acum”, se mai arată în poziția oficială.

Ibrahima Konate este un titular constant în echipa antrenată de Arne Slot în acest sezon, însă viitorul său rămâne incert.

Contractul fundașului expiră în luna iunie, iar zvonurile recente l-a asociat cu un posibil transfer la Real Madrid.

Radu Marinescu: zona de corupție este una limitată

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că eventualele fapte de corupție din rândul magistraților trebuie investigate cu maximă atenție, însă a subliniat că percepția publică asupra fenomenului nu este întotdeauna identică cu amploarea sa reală.

Întrebat despre discuțiile de la Consiliul Superior al Magistraturii privind corupția în Justiție și despre afirmațiile procurorului-șef al DNA, Marius Voineag, referitoare la solicitările transmise către Parchetul General în cazuri care vizează magistrați, Marinescu a spus că astfel de evaluări trebuie privite și prin prisma datelor statistice.

„Cred că și dânsul s-a referit la acest argument, dar e un argument care utilizează criterii statistice. Atât avem 1.000 de plângeri, din 1.000 de plângeri, 5 sunt cu magistrați. Ceea ce înseamnă că zona aceasta de corupție e una limitată”, a afirmat ministrul Justiției.

Întrebat dacă aceste cazuri ar trebui investigate mai atent, în condițiile în care structura din cadrul Parchetului General este percepută ca ineficientă, Radu Marinescu a răspuns: „Da, categoric”.

Ministrul a spus că tema corupției în sistemul judiciar trebuie abordată echilibrat, având nu doar o dimensiune juridică, ci și una psihologică și culturală. Potrivit acestuia, societățile diferă în privința toleranței față de corupție, însă într-un stat bazat pe valori europene nu poate exista toleranță față de acest fenomen.

„Nu trebuie să existe toleranță pentru fenomenul de corupție. Nici ca mentalitate, categoric, nu ca reacție instituțională”, a spus Marinescu.

În același timp, ministrul Justiției a avertizat, la OFF The Record, că percepția publică asupra corupției nu trebuie confundată automat cu realitatea faptelor investigate de instituțiile judiciare.

„Percepția publică nu este sinonimă cu realitatea fenomenului respectiv”, a declarat Radu Marinescu.

Radu Marinescu afirmă că România a primit evaluări pozitive în lupta anticorupție și pe integritate

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că România a obținut evaluări favorabile în cadrul organismelor internaționale pe zona anticorupție și integritate.

El a menționat adoptarea unei legi privind mituirea funcționarilor străini, care oferă competențe clare DNA.

„Au fost cuvinte de laudă pentru rezultatele României și ni s-a spus că, pe această coordonată, am depășit standardul obișnuit”, a afirmat Marinescu.

Ministrul a precizat că România a fost invitată să contribuie, pe viitor, la evaluarea altor state și la transmiterea de bune practici.

Radu Marinescu: Cartierul Justiției ar fi reunit în București tot ceea ce înseamnă instituții de justiție

„Acest Cartier al Justiției ar fi reunit în București tot ceea ce înseamnă instituții de justiție”, a spus Marinescu, subliniind că proiectul ar reduce costurile cu chiriile și ar îmbunătăți infrastructura sistemului judiciar.

El a precizat că, în acest an, autoritățile ar fi putut începe exproprierile și proiectarea.

„40 de milioane și încă vreo 30. Nu era o sumă mare. Făceam exproprierile și măcar mergeam înainte cu acest proiect. El stagnează. Este un împrumut cu Banca Mondială, avem legi în acest sens, dar, practic, nu poate fi valorificat. Acum plătim dobânzi pentru sume pe care nu le folosim.”, a adăugat ministrul.

Radu Marinescu: Ministerul Justiției a cerut 112 milioane lei pentru brățări electronice, dar a primit doar 50 milioane

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că instituția a solicitat 112 milioane de lei pentru implementarea sistemului de monitorizare prin brățări electronice, însă în buget au fost alocate doar 50 de milioane.

El a precizat că a purtat discuții la nivel guvernamental până în ultimul moment pentru obținerea sumei integrale și a depus inclusiv un amendament.

„Noi am solicitat 112 milioane. Ni s-au alocat 50 de milioane. Am purtat discuții până în ultimul moment și am depus amendament, dar nu a fost adoptat”, a spus Marinescu.

Radu Marinescu: „Noi am pledat întotdeauna pentru respectarea hotărârilor judecătorești”

Radu Marinescu a susținut că Ministerul Justiției a pledat constant pentru respectarea hotărârilor judecătorești, dar a subliniat că instituția pe care o conduce nu construiește bugetul și nu decide alocările finale. „Noi am pledat întotdeauna pentru respectarea hotărârilor judecătorești și vom pleda în continuare”, a spus ministrul.

Întrebat dacă a fost consultat atunci când s-a decis tăierea sumelor de la ÎCCJ, Marinescu a răspuns că nu a participat la discuțiile din coaliție. El a spus însă că, din informațiile sale, propunerea a venit din partea Ministerului de Finanțe și a premierului și a adăugat că, din punctul său de vedere, suma ar fi trebuit alocată.

„Nu era o sumă care, la nivelul întregului buget, să comporte un risc sistemic de afectare a prudenței financiare. Din punctul meu de vedere, era o sumă care ar fi trebuit să fie alocată”, a afirmat ministrul Justiției.

Marinescu a mai spus că tema nu ar trebui transformată într-un conflict între categorii sociale și profesionale.

El a respins discursul public potrivit căruia magistrații ar fi „privilegiați” sau „dușmani ai societății”, afirmând că astfel de formulări reprezintă derapaje care nu ajută la rezolvarea problemei.

Radu Marinescu: Speranța mea este ca anul acesta să se găsească totuși fonduri

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că sumele destinate plății unor drepturi restante câștigate în instanță de magistrați „vor trebui să fie achitate”, chiar dacă, în acest moment, Guvernul a operat o amânare a plății lor.

„Este o decizie a Ministerului de Finanțe, pentru că alocările se fac de către Ministerul de Finanțe. Da, s-au luat de la Justiție în sens generic, nu s-au luat de la Ministerul Justiției”, a spus Marinescu, precizând că Ministerul Justiției și Înalta Curte de Casație și Justiție sunt ordonatori principali de credite distincți.

Ministrul a insistat însă că hotărârile judecătorești definitive trebuie respectate. „Este la fel de adevărat că e obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești. Aceste sume de bani vor trebui să fie achitate. Din ceea ce am înțeles eu, este vorba doar de o prorogare, în niciun caz de faptul că nu vor fi achitate aceste drepturi”, a afirmat el.

Întrebat dacă Guvernul ar putea plăti totuși sumele în acest an, Marinescu a spus că speră să fie găsite resursele necesare. „Speranța mea este ca anul acesta să se găsească totuși fonduri”, a declarat ministrul, adăugând că nu poate vorbi în numele ministrului Finanțelor.

Potrivit acestuia, este vorba despre „sume considerabile”, probabil de peste un miliard de lei, însă detaliile exacte țin de ÎCCJ, în calitate de ordonator de credite pentru aceste plăți. Marinescu a arătat că, din proiectul de buget, rezulta o creștere substanțială atât pentru bugetul ÎCCJ, cât și pentru cel al Ministerului Public, tocmai pentru achitarea acestor drepturi restante.

Știrea inițială: În plin scandal legat de bugetul României, Guvernul taie de la Justiție ca să dea banii pentru ajutoarele sociale ale pensionarilor și pentru restanțele primăriilor.

Ce spune asta despre Guvern, despre magistrați, dar și cum se înțeleg puterile statului între ele astfel încât România să funcționeze mai bine?

Despre cum percep românii corupția în România, ce riscuri avem pe integritate și transparență, despre independența sistemului judiciar, reforma Justiției, degrevarea instanțelor de judecată, lupta pentru șefia marilor parchete și vulnerabilitățile sistemului actului de Justiție, ca serviciu public – discutăm cu Radu Marinescu, ministrul Justiției în Guvernul Ilie Bolojan.

Vineri, în exclusivitate, pe Mediafax.

Întrebat despre discuțiile de la Consiliul Superior al Magistraturii privind corupția în Justiție și despre afirmațiile procurorului-șef al DNA, Marius Voineag, referitoare la solicitările transmise către Parchetul General în cazuri care vizează magistrați, Marinescu a spus că astfel de evaluări trebuie privite și prin prisma datelor statistice.

„Cred că și dânsul s-a referit la acest argument, dar e un argument care utilizează criterii statistice. Atât avem 1.000 de plângeri, din 1.000 de plângeri, 5 sunt cu magistrați. Ceea ce înseamnă că zona aceasta de corupție e una limitată”, a afirmat ministrul Justiției.

Întrebat dacă aceste cazuri ar trebui investigate mai atent, în condițiile în care structura din cadrul Parchetului General este percepută ca ineficientă, Radu Marinescu a răspuns: „Da, categoric”.

Ministrul a spus că tema corupției în sistemul judiciar trebuie abordată echilibrat, având nu doar o dimensiune juridică, ci și una psihologică și culturală. Potrivit acestuia, societățile diferă în privința toleranței față de corupție, însă într-un stat bazat pe valori europene nu poate exista toleranță față de acest fenomen.

„Nu trebuie să existe toleranță pentru fenomenul de corupție. Nici ca mentalitate, categoric, nu ca reacție instituțională”, a spus Marinescu.

În același timp, ministrul Justiției a avertizat, la OFF The Record, că percepția publică asupra corupției nu trebuie confundată automat cu realitatea faptelor investigate de instituțiile judiciare.

„Percepția publică nu este sinonimă cu realitatea fenomenului respectiv”, a declarat Radu Marinescu.