Decizia a fost confirmată de World Boxing, organism recunoscut de Comitetul Internațional Olimpic, după ce experții medicali independenți au concluzionat că sportiva este „eligibilă pentru a concura la categoria feminină”, notează AFP.

Federația taiwaneză de box a salutat verdictul, descriindu-l drept „o ușurare imensă” pentru sportivă.

„Suntem bucuroși că experții medicali independenți au analizat în detaliu toate elementele și au confirmat că este de sex feminin de la naștere”, se arată în comunicat.

În urma acestei decizii, Lin Yu-ting va putea participa la Campionatele Asiei de box de la Ulan Bator, în Mongolia, programate să înceapă pe 28 martie – prima sa competiție internațională după JO de la Paris.

Sportiva s-a aflat în centrul unei controverse similare alături de pugilista algeriană Imane Khelif, ambele campioane olimpice la Paris. Cele două au fost excluse anterior de la Campionatele Mondiale din 2023 organizate de IBA, pe motiv că nu ar fi îndeplinit criteriile de eligibilitate.

În schimb, CIO le-a permis să concureze la Jocurile Olimpice, considerând că au fost victimele „unei decizii bruște și arbitrare”.

Controversa a fost amplificată de noile reguli introduse de World Boxing, care impun sportivilor de peste 18 ani efectuarea unor teste genetice pentru stabilirea sexului la naștere. În cazul lui Lin Yu-ting, o procedură de apel și analiza documentelor de către comisia medicală au dus la revizuirea deciziei inițiale.

Secretarul general al World Boxing, Tom Dielen, a confirmat oficial: „În urma procedurii de apel (…) putem confirma că această sportivă este eligibilă pentru a concura în categoria feminină la competițiile World Boxing”.

World Boxing, înființată în 2023, va organiza și competițiile de box la Jocurile Olimpice de la Los Angeles 2028, după recunoașterea provizorie primită din partea CIO.

Diego Garcia este una dintre cele două baze pe care Marea Britanie a autorizat SUA să le utilizeze pentru operațiuni împotriva Iranului. Baza găzduiește infrastructură militară strategică în mijlocul Oceanului Indian.

Potrivit Wall Street Journal, una dintre rachete s-a defectat în zbor. O navă de război americană a lansat un interceptor asupra celeilalte. Nu s-a putut confirma dacă interceptarea a avut succes.

Primul atac iranian direct asupra unei baze occidentale

Atacul asupra Diego Garcia marchează o nouă fază a conflictului. Până acum, Iranul vizase ținte din Orientul Mijlociu ca răspuns la loviturile americano-israeliene din 28 februarie.

Generalul israelian Eyal Zamir a declarat că presiunea militară „va crește tot mai mult”. Liderul Hezbollah, Naim Kassem, a avertizat că organizația va lupta „până la capăt”.

Strâmtoarea Ormuz și miza energetică globală

Războiul a intrat în cea de-a treia săptămână. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, a fost afectat.

Prețul petrolului a urcat puternic, alimentând temeri privind o criză energetică globală. Brentul a ajuns la 112 dolari pe baril.

Vineri, Donald Trump a publicat pe Truth Social lista obiectivelor militare americane în Iran. Printre acestea se numără degradarea completă a capacității de rachete și împiedicarea permanentă a accesului Iranului la capacitate nucleară.

Trump a precizat că securizarea Strâmtorii Ormuz va reveni altor națiuni după eliminarea amenințării iraniene.

Un raid aerian israelian asupra unui centru medical din sudul Libanului, în localitatea Burj Qalaouiyah, a ucis 12 lucrători medicali, a rănit grav o persoană și a lăsat alte patru sub dărâmături timp de mai multe ore. Centrul era administrat de Societatea Islamică de Sănătate, afiliată Hezbollah, notează sâmbătă AP.

Atacul, unul dintre cele mai grave de la începutul conflictului actual, declanșat pe 2 martie, face parte dintr-o campanie mai amplă în care Israelul a lovit și rețeaua financiară a grupării, inclusiv al-Qard al-Hasan, dar și instituții media precum Al-Manar TV și posturile de radio Al-Nour.

Israelul susține că astfel de facilități sunt utilizate în scopuri militare. De cealaltă parte, autoritățile libaneze resping acuzațiile.

Șeful armatei israeliene, generalul Eyal Zamir, a declarat că Hezbollah „duce acum un război pentru însăși existența sa și plătește un preț greu pentru intrarea în această confruntare”, adăugând că presiunea militară „va crește tot mai mult”.

La rândul său, liderul Hezbollah, Naim Kassem, a transmis într-un discurs televizat că organizația nu va ceda: „Aceasta este o bătălie existențială. Nu este o luptă limitată sau simplă”, a spus el, adăugând că gruparea va lupta „până la capăt” și nu se va preda.

Israelul acuză statul libanez că nu a reușit să dezarmeze Hezbollah și susține că va continua operațiunile pentru a neutraliza gruparea.

Criticile vin și din partea organizației Amnesty International

„Armata israeliană pare să presupună că etichetarea unei entități drept afiliată Hezbollah – fie că este vorba de personal medical, locuințe sau instituții financiare – o face automat o țintă legitimă. Acest lucru este greșit”, a declarat Heba Morayef, director regional al organizației.

La nivel regional, oficiali din Iran avertizează că orice încetare a focului trebuie să includă toate fronturile. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat: „Nu cred că este posibil un armistițiu limitat. Noi credem în încheierea războiului, iar asta înseamnă oprirea conflictului pe toate fronturile”.

De la începutul conflictului, ofensiva israeliană a provocat peste 1.000 de morți și a dus la strămutarea a peste un milion de persoane în Liban.

UPDATE: Israel vizează infrastructura civilă și militară a Hezbollah într-o ofensivă extinsă în Liban

Israel își intensifică ofensiva împotriva Hezbollah, atacând atât obiective militare, cât și instituții civile ale grupării, într-o strategie menită să îi slăbească influența și să îi erodeze baza de sprijin din Liban.

Un raid aerian israelian asupra unui centru medical din sudul Libanului, în localitatea Burj Qalaouiyah, a ucis 12 lucrători medicali, a rănit grav o persoană și a lăsat alte patru sub dărâmături timp de mai multe ore. Centrul era administrat de Societatea Islamică de Sănătate, afiliată Hezbollah, notează sâmbătă AP.

Atacul, unul dintre cele mai grave de la începutul conflictului actual, declanșat pe 2 martie, face parte dintr-o campanie mai amplă în care Israelul a lovit și rețeaua financiară a grupării, inclusiv al-Qard al-Hasan, dar și instituții media precum Al-Manar TV și posturile de radio Al-Nour.

Israelul susține că astfel de facilități sunt utilizate în scopuri militare. De cealaltă parte, autoritățile libaneze resping acuzațiile.

Șeful armatei israeliene, generalul Eyal Zamir, a declarat că Hezbollah „duce acum un război pentru însăși existența sa și plătește un preț greu pentru intrarea în această confruntare”, adăugând că presiunea militară „va crește tot mai mult”.

La rândul său, liderul Hezbollah, Naim Kassem, a transmis într-un discurs televizat că organizația nu va ceda: „Aceasta este o bătălie existențială. Nu este o luptă limitată sau simplă”, a spus el, adăugând că gruparea va lupta „până la capăt” și nu se va preda.

Israelul acuză statul libanez că nu a reușit să dezarmeze Hezbollah și susține că va continua operațiunile pentru a neutraliza gruparea.

Criticile vin și din partea organizației Amnesty International.

„Armata israeliană pare să presupună că etichetarea unei entități drept afiliată Hezbollah – fie că este vorba de personal medical, locuințe sau instituții financiare – o face automat o țintă legitimă. Acest lucru este greșit”, a declarat Heba Morayef, director regional al organizației.

La nivel regional, oficiali din Iran avertizează că orice încetare a focului trebuie să includă toate fronturile. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat: „Nu cred că este posibil un armistițiu limitat. Noi credem în încheierea războiului, iar asta înseamnă oprirea conflictului pe toate fronturile”.

De la începutul conflictului, ofensiva israeliană a provocat peste 1.000 de morți și a dus la strămutarea a peste un milion de persoane în Liban.

UPDATE: Val de execuții în Iran. Un luptător de 19 ani, spânzurat împreună cu alți doi tineri

Execuțiile din Iran au început: un luptător de wrestling de 19 ani și alți doi tineri au fost spânzurați în orașul Qom. Grupurile pentru drepturile omului avertizează că peste 100 de persoane condamnate ar putea urma.

Saleh Mohammadi, Mehdi Qasemi și Saeed Davoudi au fost executați joi dimineața în Qom, la sud de Teheran. Cei trei fuseseră condamnați pentru uciderea a doi polițiști în timpul protestelor din ianuarie.

Acuzația adusă celor trei a fost „moharabeh” -„război împotriva lui Dumnezeu” – potrivit presei de stat iraniene citate de AP.

Cei trei sunt primii executați dintre zecile de mii de persoane arestate în timpul represiunii din ianuarie. Protestele naționale au atins apogeul în prima săptămână a lunii ianuarie.

Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul Iran Human Rights, a declarat că organizația sa a documentat cel puțin 27 de condamnări la moarte. Alți 100 de arestați se confruntă cu acuzații care prevăd pedeapsa capitală.

Represiunea din ianuarie a fost cea mai sângeroasă din istoria Republicii Islamice, din 1979 până astăzi. Peste 7.000 de persoane au fost ucise, potrivit Human Rights Activists News Agency. Guvernul iranian a recunoscut oficial peste 3.000 de morți. Peste 50.000 de persoane au fost arestate în șase săptămâni.

Mărturisiri smulse prin tortură, acuză Amnesty International

Amnesty International a declarat că procesele celor trei au fost „extrem de inechitabile”. Organizația susține că mărturisirile au fost obținute prin tortură. Mohammadi a fost bătut în detenție și i-a fost ruptă o mână, potrivit Amnesty. El și-a retras mărturisirile în instanță, susținând că fuseseră obținute prin constrângere. Amnesty a transmis o scrisoare deschisă sistemului judiciar iranian în februarie, criticând urmărirea penală a zecilor de protestatari.

Saeed Davoudi s-a născut pe 20 martie 2004. A fost executat cu o zi înainte de a împlini 22 de ani.

Saleh Mohammadi câștigase o medalie de bronz în 2024, la un turneu internațional de lupte libere pentru tineret în Rusia. Pe Instagram, posta videoclipuri din sală și mesaje motivaționale. Ultima postare datează de la sfârșitul lunii decembrie. Scria: „Am îndurat mai mult decât ne-am imaginat.”

O profesoară iraniană stabilită la Toronto, care îl cunoștea, l-a descris drept un tânăr plin de energie. Ea a spus că antrenamentele și înghețata erau singurele lui modalități de a uita „catastrofa” pe care o trăia.

Autoritățile iraniene au continuat arestările chiar și după declanșarea campaniei militare americano-israeliene pe 28 februarie. Zeci de persoane au fost reținute de la începerea conflictului.

Amiry-Moghaddam avertizează că execuțiile sunt „menite să instaureze frica în societate”. El susține că Republica Islamică știe că principala amenințare vine din interior, nu din exterior.

UPDATE: Bursele lumii, pe roșu după trei săptămâni de conflict

Războiul din Iran împinge prețul petrolului la 112 dolari pe baril. Bursele mondiale sunt pe roșu, iar randamentele titlurilor de stat ating maximele din 2011.

Trei săptămâni de conflict în Iran au schimbat dinamica piețelor financiare internaționale. Prețul petrolului a crescut din nou, ducând Brentul la 112 dolari pe baril și WTI la 98 de dolari, potrivit Il Messaggero.

Temerile legate de inflație și politica monetară alimentează vânzările masive. Investitorii se tem că prețurile ridicate la energie vor forța băncile centrale să mențină dobânzile ridicate.

Piețele financiare europene

Piețele financiare europene au închis vineri cu pierderi semnificative. Frankfurt a scăzut cu 2%, Milano cu aproape 2%, Paris cu 1,82%, iar Londra cu 1,44%. La Wall Street, pierderile s-au repetat. S&P 500 a cedat 1,51%, Dow Jones 0,96%, iar Nasdaq 2%. Volatilitatea a fost amplificată de expirarea simultană a contractelor futures și a opțiunilor pe indici și acțiuni.

Temerile privind inflația au împins randamentele titlurilor de stat la niveluri-record. Bundul german pe zece ani a urcat la 3,03%, cel mai ridicat nivel din 2011. Obligațiunile britanice s-au apropiat de 5%. Spreadul dintre titlurile italiene și germane pe zece ani a crescut la 92 de puncte de bază. Înainte de conflict, acesta se situa în jurul valorii de 60.

Randamentul titlurilor de stat americane pe zece ani a atins maximul din iulie 2025, la 4,39%. T-bond-ul pe doi ani a urcat la 3,887%.

Fatih Birol, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat că piețele subestimează conflictul. El a catalogat războiul drept „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie”. Birol a estimat că va fi nevoie de cel puțin șase luni pentru a restabili fluxurile de gaz și petrol. Capitalele europene caută soluții pentru a sprijini familiile și întreprinderile.

La finalul summitului liderilor europeni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a arătat deschisă față de decretul italian privind facturile la energie. Președinta Consiliului, Giorgia Meloni, a anunțat că Roma și Bruxelles vor lucra împreună începând de luni.

Miza este sistemul ETS, mecanismul european de permise pentru emisiile de CO2. Italia solicită măsuri urgente pentru a reduce impactul costurilor ETS asupra facturilor la energie. Orice ajutor de stat trebuie autorizat în prealabil de Bruxelles.

Revizuirea mecanismului ETS rămâne programată pentru iulie. Pe agenda discuțiilor se află volatilitatea prețurilor și extinderea cotelor gratuite pentru industriile mari consumatoare de energie.

Mesajul lui Donald Trump, postat vineri pe platforma sa Truth Social și preluat de Casa Albă, detaliază prioritățile militare ale Statelor Unite în Orientul Mijlociu.

„Suntem foarte aproape de a ne atinge obiectivele, în timp ce luăm în considerare reducerea amplului nostru efort militar din Orientul Mijlociu în ceea ce privește regimul terorist din Iran:

1. Degradarea completă a capacității de rachete a Iranului, a lansatoarelor și a tuturor elementelor aferente lor,

2. Distrugerea bazei industriale de apărare a Iranului,

3. Eliminarea marinei și forțelor aeriene ale Iranului, inclusiv a armamentului antiaerian,

4. Nepermiterea niciodată ca Iranul să ajungă măcar aproape de capacitatea nucleară și menținerea permanentă a unei poziții în care Statele Unite ale Americii pot reacționa rapid și puternic la o astfel de situație, dacă aceasta ar lua loc,

5. Protejarea, la cel mai înalt nivel, a aliaților noștri din Orientul Mijlociu, inclusiv Israel, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit și alții”, a transmis Donald Trump.

Strâmtoarea Ormuz, responsabilitatea altor națiuni

Liderul american a precizat că supravegherea și securizarea Strâmtorii Ormuz va fi responsabilitatea altor națiuni care folosesc ruta. SUA se vor implica doar dacă li se va cere, după ce amenințarea Iranului va fi eliminată.

„Strâmtoarea Ormuz va trebui să fie supravegheată și asigurată, dacă este necesar, de alte națiuni care o folosesc – Statele Unite nu! Dacă ni se va cere, vom ajuta aceste țări în eforturile lor privind Ormuz, dar nu ar trebui să fie necesar odată ce amenințarea Iranului este eradicată. Important, va fi o operațiune militară ușoară pentru ele. Vă mulțumesc că acordați atenție acestei chestiuni!” a scris președintele SUA.

Războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului a intrat în cea de-a treia săptămână. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, a fost afectat, iar prețurile țițeiului și ale combustibililor au urcat puternic, alimentând temeri privind o criză energetică globală și o creștere a inflației.

Numărul unu mondial masculin, spaniolul Carlos Alcaraz, s-a impus cu 6-4, 6-4 în fața brazilianului Joao Fonseca. Liderul mondial a controlat meciul de la un capăt la altul.

Ibericul, în vârstă de 22 de ani, a reușit câte un break în debutul fiecărui set și a salvat toate cele trei mingi de break ale adversarului.

„Am fost foarte bun de la început până la ultima minge. Știam cât de periculos este Joao și am rămas concentrat la fiecare punct”, a declarat Alcaraz, la finalul partidei.

Victoria vine după eșecul din semifinalele de la Indian Wells în fața lui Daniil Medvedev. Alcaraz ajunge astfel la un bilanț excelent în 2026 (17-1), sezon în care spaniolul a câștigat deja Australian Open și turneul de la Doha.

În turul următor, Alcaraz îl va întâlni pe americanul Sebastian Korda.

La feminin, liderul mondial Aryna Sabalenka a trecut cu 7-6 (7/5), 6-4 de americanca Ann Li. Jucătoarea din Belarus a întâmpinat dificultăți, în special în primul set.

„Am luptat indiferent de situație, chiar dacă jocul meu nu a fost la cel mai înalt nivel”, a spus Sabalenka, campioana en-titre la Miami.

Alte trei favorite s-au calificat în turul al treilea

Elena Rybakina (cap de serie nr. 3) a învins-o pe Yulia Putintseva, scor 6-3, 6-3. A treia favorită a turneului, Coco Gauff, a revenit pentru a o elimina pe Elisabetta Cocciaretto, scor 3-6, 6-4, 6-3. Iar Amanda Anisimova (cap de serie nr. 6) a trecut de Ajla Tomljanovic, scor 6-1, 5-7, 6-4.

Pe tabloul masculin, americanul Ethan Quinn (locul 56 ATP) a produs surpriza zilei, eliminându-l pe norvegianul Casper Ruud, cap de serie numărul 11, cu 6-4, 7-6 (9/7).

De asemenea, japonezul de 19 ani Rei Sakamoto a obținut prima sa victorie într-un meci ATP, învingându-l pe Aleksandar Kovacevic, scor 6-4, 3-6, 7-6 (9/7), și urmează să îl înfrunte pe Medvedev în turul următor.

Rapid București traversează o perioadă dificilă în campionatul intern, unde ocupă doar locul opt, după trei înfrângeri în ultimele patru etape.

Totuși, formația bucureșteană impresionează în Europa, unde are cel mai bun atac din competiție, cu 304 goluri marcate.

Viborg se află pe locul secund în acest clasament, cu 273 de goluri, însă a fost cea mai prolifică echipă în faza grupelor, cu 203 goluri înscrise.

Una dintre jucătoarele-cheie pentru Rapid este coordonatoarea Estavana Polman, aflată pe locul trei în topul marcatoarelor competiției, cu 50 de goluri.

Marielle Martinsen este cea mai bună marcatoare de la Viborg, cu 47 de goluri.

Sferturile de finală ale EHF European League debutează cu opt echipe din șase țări implicate în prima manșă. Printre protagoniste se numără și deținătoarea trofeului, Thüringer HC (campioana Germaniei), și formația franceză JDA Bourgogne Dijon, clasată pe locul trei în sezonul trecut.

Thüringer joacă împotriva formației Nykøbing, din Danemarca, iar Dijon – cu Lokomotiva Zagreb, din Croația.

Un duel 100% maghiar le opune pe Mosonmagyarovari KC și Esztergom.

O alternativă la cafeină numită paraxantină începe să apară în băuturile energizante și în unele produse din cafea.

Producătorii promit energie concentrată, fără tremurături sau căderi bruște. Dovezile științifice sunt însă încă limitate, potrivit The Conversation.

Paraxantina este un compus pe care organismul îl produce în mod natural când descompune cafeina. Acum, unele companii îl folosesc direct în băuturi și suplimente, fără a mai trece prin cafeină.

La fel ca aceasta, paraxantina blochează adenozina, mesagerul chimic din creier care provoacă senzația de somn. Rezultatul este o stare temporară de vigilență, cu atenție și timp de reacție îmbunătățite.

Alternativa la cafeină care promite energie „curată”

Studii de mică amploare raportează îmbunătățiri ale atenției, memoriei pe termen scurt și timpului de reacție. Efectele ar dura până la șase ore după administrarea unei capsule de 200 mg.

Un studiu recent sugerează că paraxantina ar putea depăși chiar cafeina în privința performanței cognitive după efort fizic. Baza de dovezi rămâne însă limitată, iar studiile independente de replicare sunt rare.

Unele băuturi pe bază de paraxantină conțin între 200 și 300 mg per porție. Această doză este comparabilă cu cea din cafeaua tare sau din băuturile energizante obișnuite.

Ce spun autoritățile de reglementare

În Europa, paraxantina este evaluată ca „aliment nou”. Studiile pe adulți, cu doze de până la 200 mg pe zi timp de o săptămână, au fost bine tolerate.

Autoritățile subliniază că paraxantina nu are o istorie îndelungată de utilizare în alimente. Nu este recomandată copiilor sau în timpul sarcinii, la fel ca și cafeina.

Studiile toxicologice pe animale sunt încurajatoare. Cercetările pe termen lung la oameni sunt însă rare, iar datele despre consumul regulat al unor doze mari lipsesc aproape complet.

„Energie curată” – un termen fără acoperire științifică

Companiile descriu adesea produsele cu paraxantină ca oferind energie „curată” sau mai lină. Acești termeni nu au nicio semnificație științifică formală, avertizează cercetătorii.

Unii utilizatori pot percepe un efect mai lin decât cel al cafeinei. Lipsesc însă studii clinice comparative ample și independente.

Specialiștii recomandă să tratați paraxantina la fel ca pe cafeină. Utilizați cea mai mică doză eficientă, evitați-o spre sfârșitul zilei și nu o combinați cu alți stimulenți.

Anunțul a fost făcut chiar de șeful statului, Aleksandar Vučić, care a explicat că măsura a fost luată după creșterea accelerată a prețului petrolului, generată de conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit acestuia, legislația fiscală din Serbia permite reducerea accizelor la carburanți cu până la 20%, însă autoritățile au găsit o soluție pentru o scădere suplimentară, astfel încât să fie evitate șocurile de preț la pompă.

Acciza la benzină va scădea la 28,80 dinari/litru (0,24 euro), de la 72 de dinari (0,61 euro) înainte de 13 martie, iar pentru motorină la 29,62 dinari/litru (0,25 euro), de la 74,04 dinari (0,63 euro).

Reducerea accizelor va genera pierderi de aproximativ 103 milioane de euro pe lună pentru bugetul de stat. „Dacă durează două-trei luni, putem face față. Dacă se prelungește, va trebui să găsim soluții, inclusiv utilizarea rezervelor valutare”, a declarat Vučić, citat de SeeNews.

Motorină din rezerve, la preț redus

Pentru a limita impactul asupra bugetului, guvernul va pune la dispoziția companiilor petroliere 40.000 de tone de motorină din rezervele de stat ale Serbiei, la un preț redus de 180 de dinari/litru (aprox. 1,53 euro), astfel încât scăderea accizelor să nu fie anulată de scumpiri la pompă.

Rezervele Serbiei sunt estimate la 587,5 milioane metri cubi de gaze, 508.430 tone de motorină și 120.972 tone de benzină, suficiente pentru aproximativ 90 de zile de consum la nivel național.

Exporturile de carburanți, interzise

Guvernul a decis și prelungirea interdicției de export pentru motorină, benzină și țiței până la 2 aprilie, pentru a proteja piața internă.

Bugetul Serbiei pentru 2026 estimează venituri din accize pe produse petroliere de 244 miliarde de dinari (aproximativ 2,08 miliarde de euro), echivalentul a 10% din veniturile totale. Cu toate acestea, reducerea actuală va genera pierderi de aproximativ 103 milioane de euro pe lună.

Pentru săptămâna 20–27 martie, prețul maxim la pompă a fost stabilit la 212 dinari/litru (aprox. 1,80 euro) pentru motorină și 188 dinari/litru (aprox. 1,60 euro) pentru benzină, în creștere față de săptămâna anterioară.

Cercetarea, realizată de o echipă de la Fudan University, universitate de top din China, a pornit de la analiza a peste 50 de persoane cu eczemă. Cercetătorii au comparat nivelul de stres raportat de participanți cu severitatea inflamației și cu nivelul eozinofilelor – un tip de globule albe implicate în reacțiile inflamatorii – din sânge și piele.

Legătura dintre stres și eczeme

Rezultatele au arătat o legătură directă: nivelurile mai mari de stres sunt asociate cu forme mai severe ale bolii. Diferența s-a observat în principal prin niveluri mai mari de eozinofile, nu prin modificări ale altor celule imunitare. Aceste celule ajută în mod normal organismul să se apere, dar când sunt activate în exces, contribuie la inflamația pielii.

Pentru a înțelege mecanismul, cercetătorii au urmărit traseul semnalului de stres, de la creier până la piele, folosind modele experimentale și tehnici de imagistică și analiză genetică.

Cum acționează stresul asupra pielii

Potrivit Science Alert, analiza a arătat că stresul activează neuronii simpatici – implicați în reacția de „luptă sau fugi”, care transmit semnale către piele și declanșează activarea eozinofilelor. Aceste celule intră într-un mod de acțiune mai agresiv și contribuie la agravarea inflamației, a erupțiilor și a mâncărimii.

„Descoperirile aprofundează înțelegerea noastră asupra rolului neuronilor simpatici în inflamația pielii și pot contribui la dezvoltarea unor strategii țintite pentru tratarea bolilor cutanate”, au transmis cercetătorii chinezi.

Un rezultat important a apărut atunci când șoarecii au fost modificați genetic pentru a avea mai puține eozinofile. În acest caz, deși eczema nu a fost eliminată complet, legătura dintre stres și agravarea eczemelor a dispărut în mare parte.

Ce rămâne de clarificat

Într-un comentariu asociat, imunologii Nicolas Gaudenzio și Lilian Basso de la Universitatea din Toulouse, o universitate publică de cercetare din Franța, sugerează că creierul ar putea păstra o „memorie” a inflamațiilor anterioare ale pielii, care este reactivată în perioadele de stres.

„Nu este clar cum diferitele tipuri de stres psihologic activează această axă neuro-imunitară și nici dacă alte celule sau subtipuri neuronale sunt implicate”, au arătat cei doi.

Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare pentru a vedea dacă mecanisme similare există și în alte boli inflamatorii sensibile la stres, precum psoriazisul sau bolile inflamatorii intestinale.

O afecțiune frecventă

Eczemele afectează până la 10% dintre adulți, iar dermatita atopică este cea mai frecventă formă. Boala poate provoca mâncărimi intense, durere și tulburări de somn.

Descoperirea sugerează că gestionarea stresului trebuie să devină o componentă reală a tratamentului, nu doar o recomandare generală, ci o componentă cu impact real asupra evoluției bolii.

Blocajul finanțării pentru Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS) a ajuns la 35 de zile, afectând activitatea în aeroporturile din statele americane și alte misiuni esențiale ale agenției.

Casa Albă a transmis vineri că peste 100.000 de angajați ai DHS, inclusiv 50.000 de agenți de securitate din aeroporturi, lucrează fără salariu, ceea ce a dus la creșterea numărului de demisii.

Cozi uriașe în aeroporturi

Situația a generat perturbări în mai multe aeroporturi majore. Călătorii au reclamat timpi de așteptare de mai multe ore la controalele de securitate, în condițiile în care o parte semnificativă a personalului nu s-a mai prezentat la serviciu.

Problemele nu se limitează la transportul aerian. Sunt afectate și alte activități esențiale, precum intervențiile în caz de dezastre, operațiunile de ordine publică sau protecția cibernetică, din cauza lipsei de resurse și a deficitului de personal.

Trump și democrații se acuză reciproc

Administrația condusă de Donald Trump acuză democrații că blochează finanțarea agenției, susținând că refuzul de a aproba bugetul pune presiune pe angajați și afectează funcționarea unor servicii esențiale.

De cealaltă parte, democrații spun că disputa nu este una strict bugetară, ci ține de politicile privind imigrația. Ei contestă unele condiții incluse în proiectul de finanțare, pe care le consideră prea dure, și cer modificarea acestora înainte de a susține reluarea finanțării.

Negocierile dintre Casa Albă și Congres continuă, însă până în prezent nu a fost găsit un compromis care să permită reluarea finanțării.