Unión Eléctrica de Cuba a anunțat sâmbătă după-amiază o „deconectare totală” a sistemului electric, conform AP.

Cauza a fost o defecțiune la o unitate a centralei termoelectrice din Nuevitas, în Camagüey. Defecțiunea a declanșat un efect în cascadă care a afectat întreaga rețea națională.

Străzile din Havana au rămas în întuneric. Locuitorii se deplasau la lumina telefoanelor mobile, la fel ca și săptămâna trecută. Este a treia pană la nivel național din martie și a șaptea din octombrie 2024.

Fără petrol, rețeaua nu poate fi repornită

Ceea ce face această pană mai gravă decât cele anterioare este lipsa combustibilului. Cuba nu mai dispune de motorină și păcură pentru motoarele de generare distribuită. Guvernul a confirmat că acestea sunt oprite complet din ianuarie din cauza lipsei de combustibil.

Fără aceste motoare, repornirea rețelei este mult mai lentă și mai dificilă. Sâmbătă, zece din cele 16 unități termoelectrice ale țării erau deja scoase din funcțiune înainte de colapsul total. Centralele sunt construite în mare parte în anii ’60 și ’70 și suferă de un deficit cronic de investiții.

Ordinul lui Trump, factorul decisiv

Pe 29 ianuarie 2026, Donald Trump a semnat un ordin executiv care impune taxe extraordinare oricărei țări ce vinde petrol către Cuba. De atunci, președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a confirmat că nicio picătură de petrol nu a mai ajuns pe insulă în ultimele trei luni.

Aprovizionarea cu țiței din Venezuela s-a oprit după arestarea lui Nicolás Maduro de către forțele americane. O tentativă de aprovizionare cu motorină rusă a fost blocată de Washington chiar cu o zi înainte de noua pană.

Consecințe economice și sociale

Prețul combustibilului pe piața neoficială a ajuns la nouă dolari pe litru. Umplerea rezervorului unei mașini poate costa peste 300 de dolari – mai mult decât salariul anual al majorității cubanezilor.

Experții independenți estimează că refacerea sistemului electric ar costa între 8 și 10 miliarde de dolari. Economia cubaneză s-a contractat cu peste 15% din 2020. Panele de curent au declanșat principalele proteste sociale din ultimii ani și afectează direct viața de zi cu zi: gătitul, conservarea alimentelor și programul de muncă.

Petrolul Brent, peste 100 de dolari. Urmează 200?

Petrolul Brent a urcat la aproape 120 de dolari pe baril pe 9 martie. S-a menținut peste 100 de dolari începând cu 13 martie. Creșterea vine după o serie de atacuri asupra infrastructurii energetice din regiune.

Vandana Hari, fondatoarea unei firme de analiză, avertizează că pragul de 200 de dolari „este deja la orizont”. Analiștii de la Wood Mackenzie spun că Brent ar putea atinge 150 de dolari în curând. Un preț de 200 de dolari nu este „imposibil” în 2026, potrivit aceleiași surse.

Ce se întâmplă cu rezervele de urgență

Statele consumatoare au decis eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice. Măsura este menită să stabilizeze piața. Însă cercetătorii de la OCBC estimează că lumea s-ar putea confrunta în continuare cu un deficit zilnic de aproximativ 10 milioane de barili. Rezervele nu pot compensa pe deplin pierderile de aprovizionare.

Inflație și recesiune, la orizont

Fondul Monetar Internațional estimează că fiecare creștere de 10% a prețului petrolului menținută un an întreg determină o creștere de 0,4% a inflației globale. În același timp, reduce creșterea economică mondială cu 0,15%.

Adi Imsirovic, expert în energie la Universitatea din Oxford, spune că petrolul la aceste niveluri „ar fi o frână majoră pentru economia mondială”. Impactul s-ar resimți în prețurile la energie, transport și alimente la nivel global.

Marea Sargaselor este formată dintr-o bandă uriașă de alge brune care se întinde de la coastele Africii de Vest până la Golful Mexic. Sateliții au măsurat în mai 2025 nu mai puțin de 37,5 milioane de tone de alge.

Marea Sargaselor este un fenomen unic pe planetă. Nu este delimitată de țărmuri, ci de curenți oceanici care o mențin într-o zonă relativ stabilă din Atlanticul de Nord. Se află la aproximativ 950 de kilometri de coasta Floridei și este singura mare din lume definită exclusiv de vegetație, nu de uscat, scrie El Economista.

Algele brune care o formează, cunoscute sub numele de sargazo, creează o bandă continuă de la coastele Africii de Vest până la Golful Mexic. În mai 2025, sateliții au detectat 37,5 milioane de tone de astfel de alge.

Un ecosistem cu peste 100 de specii

Marea Sargaselor nu este doar o curiozitate geografică. Este un habitat esențial pentru fauna oceanică. Cercetătorii au identificat peste 100 de specii de nevertebrate care trăiesc printre alge: crabi, creveți, broaște țestoase și anghile, printre altele.

Tocmai pentru a proteja acest ecosistem rar, în 2014 a fost înființată Comisia Mării Sargaselor. Organismul îndeamnă statele să desemneze rute de navigație care să ocolească zonele cu alge dense.

O mare care nu aparține nimănui

Protejarea Mării Marea Sargaselor este complicată din punct de vedere juridic. Nicio națiune nu deține suveranitate asupra acestei zone. Măsurile propuse includ devierea navelor cu 50 de mile față de zonele cu alge dense și interzicerea pescuitului cu paragate în timpul sezonului de reproducere al broaștelor țestoase.

Mesajul IRGC vine ca răspuns direct la amenințările lansate de Donald Trump la adresa centralelor nucleare iraniene. Oficialii de la Teheran avertizaseră deja Washingtonul să nu atace infrastructura nucleară a țării.

IRGC: Israelul și bazele americane din regiune, ținte declarate

IRGC a mers mai departe cu amenințările. Centralele electrice, infrastructura energetică și sistemele de telecomunicații ale Israelului vor fi „ținte ample” în cazul unui atac asupra Iranului. Companiile similare din regiune cu acționari americani vor fi „complet distruse”, potrivit aceleiași declarații.

Gărzile Revoluționare au precizat că și centralele electrice din țările care găzduiesc forțe militare americane în regiune vor deveni ținte legitime. Declarația vizează implicit bazele SUA din Golf, Irak și alte state din Orientul Mijlociu.

Președintele Iranului afirmă că Teheranul va „face față amenințărilor pe câmpul de luptă”

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat că „amenințările și teroarea” îndreptate împotriva Iranului nu fac decât să consolideze unitatea țării, după ce Trump a amenințat că va ataca centralele electrice iraniene dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă complet.

Într-o postare pe X, Pezeshkian a spus că Iranul va „confrunta cu fermitate amenințările delirante pe câmpul de luptă”.

El a mai spus că Strâmtoarea Ormuz „este deschisă tuturor, cu excepția celor care ne încalcă teritoriul”.

Strâmtoarea Ormuz, armă de presiune economică

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Prin ea trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol. O închidere totală ar declanșa un șoc imediat al prețurilor la energie la nivel mondial.

Analiștii avertizează că o blocare a strâmtorii, combinată cu atacuri asupra infrastructurii energetice din regiune, ar putea provoca o criză economică globală fără precedent în era modernă.

Potrivit ISU Mureș, pompierii militari din cadrul Stației de Pompieri Miercurea Nirajului au fost solicitați să intervină, în jurul orei 12:30, în pădurea situată între localitățile Torba (comuna Măgherani) și Abud (comuna Ghindari), unde un bărbat în vârstă de 58 de ani a fost atacat de un urs, cu o ambulanță SMURD, precum și elicopterul SMURD Brașov.

La sosirea forțelor de intervenție, bărbatul era conștient.

Bărbatul era singur în momentul producerii incidentului.

În urma evaluării medicale, s-a constatat că victima prezintă multiple plăgi deschise la nivelul picioarelor și o fractură deschisă la mâna stângă.

Aceasta a fost preluată de elicopterul SMURD și va fi transportată la UPU Târgu Mureș pentru îngrijiri medicale suplimentare.

Proiectul, depus în decembrie 2025 de deputații Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu, modifică OUG 27/2006 și prevede ca diurna să fie o sumă fixă, nu procent din salariu.

În prezent, diurna este de 2% din indemnizația brută de încadrare, ceea ce poate ajunge la echivalentul a 40% din salariul lunar.

„Hai să o punem în context. 2% pe zi din salariul lunar, înseamnă de fapt 40% pe lună”, spune deputatul USR Alin Stoica.

Potrivit acestuia, acest mecanism este folosit pentru a încuraja delegările și detașările în sistem.

„Această majorare substanțială constituie «morcovul», motivarea pozitivă pe care o folosește oligarhia din fruntea magistraturii de azi, pentru a convinge magistrații să accepte delegările și detașările. În același timp, constituie și «bățul», pentru că încetarea delegării sau detașării vine și cu pierderea acestui stimulent financiar”, afirmă Stoica.

Deputatul susține că acest sistem influențează modul în care sunt ocupate funcțiile de conducere.

„Să punem la socoteală și faptul că mai mult de jumătate din magistrații din funcție de conducere sunt numiți prin delegare/detașare, nu prin concurs? Să mai menționăm și faptul că mulți dintre magistrații care lucrează în CSM sunt detașați din instanțe și beneficiază de acest «spor» de prietenie?”.

El atrage atenția și asupra diferențelor dintre magistrați.

„Să mai menționăm și efectul demotivant pe care această diferență îl are asupra celorlalți magistrați care nu sunt în cercul tovarășilor Liei? Magistrați care au aceleași atribuții, dar care sunt plătiți cu 40% mai puțin. Iată cum, un articol aparent lipsit de importanță stă la baza unui fenomen care denaturează actul de justiție în România – Delegatocrația”, mai spune deputatul USR.

Cifra totală reprezintă o scădere față de cele 34 de cazuri raportate sâmbătă și include două persoane, un student de 21 de ani și un elev din ciclul liceal, care au decedat din cauza virusului în weekendul trecut.

Acesta include cazurile confirmate și cele care sunt încă în curs de investigare, potrivit SkyNews.

Explicând scăderea numărului total, Agenția pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie (UKHSA) a transmis: „Unele cazuri clasificate inițial ca fiind confirmate au fost reclasificate în urma unor rezultate de laborator suplimentare și a investigațiilor clinice. Pe măsură ce evaluările de laborator suplimentare se finalizează, ne așteptăm ca unele cazuri probabile să fie reclasificate în zilele următoare”.

Cele mai recente cifre includ 20 de cazuri „confirmate” de laborator și nouă care rămân în curs de investigare.

Într-o declarație care marchează șapte zile de la primul caz confirmat de meningită în Kent, secretarul pentru sănătate Wes Streeting a spus că a fost o „săptămână incredibil de dificilă pentru cei afectați și pentru cei care lucrează în prima linie”, afirmând că este „incredibil de recunoscător tuturor”.

„În perspectiva unei alte săptămâni pline de provocări, am dorit să aduc un omagiu eforturilor herculeene depuse de toți cei care au lucrat fără încetare pentru a îngriji persoanele afectate și pentru a asigura siguranța populației”, a adăugat el.

Dr. Sherine Thomas, consultant în boli infecțioase la UKHSA, a declarat că agenția va „rămâne vigilentă în privința noilor cazuri” și a adăugat: „Este liniștitor să vedem că atât de mulți tineri eligibili s-au prezentat pentru a primi antibiotice și vaccinuri, și dorim să mulțumim tuturor celor implicați în acest efort până acum”.

Această sculptură din gresie, înaltă de cinci metri și cântărind șapte tone, provine de la situl fostei capitale a imperiului khmer, Koh Ker. Ea îl reprezintă pe zeul hindus Shiva cu zece brațe și cinci fețe, potrivit Le Figaro.

Ruinele templului din Koh Ker, din nordul Cambodgiei, au fost înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO în 2023. Shiva dansator, care a putut „renaște după restaurarea completă”, a fost dezvăluit miercuri, la Centrul de conservare din Angkor, în orașul Siem Reap (nord-vest), unde se află celebrul sit Angkor Wat, a precizat ministerul.

Experții cambodgieni, în cooperare cu Școala Franceză de Orientul Îndepărtat (EFEO), au petrecut cinci ani restaurând această operă monumentală, a adăugat acesta.

Statuia „a fost răsturnată în secolul al XIV-lea și spartă în peste 10.000 de fragmente de către jefuitori” în timpul anilor de război civil prin care a trecut țara, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, al EFEO și al altor actori implicați în reconstrucția sa.

„Această restaurare constituie o mărturie puternică a eforturilor depuse pentru ca jefuitorii să nu aibă ultimul cuvânt”, au declarat aceștia.

Alte 74 de obiecte restaurate

În cursul operațiunii, restauratorii au inventariat 2.750 de fragmente cu suprafețe sculptate și au identificat peste 700 de îmbinări, potrivit comunicatului.

Autoritățile speră să reinstaleze sculptura la Koh Ker pentru a atrage mai mulți turiști la sit, a indicat ministerul.

Luna trecută, Cambodgia a primit înapoi 74 de obiecte de artă restituite țării după ce au fost jefuite de un renumit traficant britanic de antichități, Douglas Latchford.

Experții estimează că mii de relicve au fost scoase ilegal din Cambodgia de-a lungul anilor.

Potrivit acestora, acest trafic a prosperat de la mijlocul anilor 1960 până în anii 1990, o perioadă de război civil și instabilitate care a cunoscut, în special, apariția regimului genocid al Khmerilor Roșii (1975-1979) și a lăsat prețiosul patrimoniu fără protecție.

Barji a făcut parte din unitatea ‘Forța Radwan’ în ultimii ani și, la eliminarea sa, comanda forțelor speciale ale unității.

Unitatea condusă de el planifică și este responsabilă pentru executarea unor operațiuni teroriste împotriva forțelor IDF.

Împreună cu comandantul unității, au fost eliminați alți doi teroriști din organizația teroristă Hezbollah.

În plus, IDF a atacat aseară infrastructuri ale organizației teroriste Hezbollah în diferite zone din sudul Libanului.

IDF va continua să acționeze cu fermitate împotriva organizației teroriste Hezbollah, care a decis să se alăture conflictului și să acționeze sub protecția regimului terorist iranian, și nu va permite vătămarea civililor din statul Israel.

Această cercetare oferă prima vizualizare detaliată a comportamentului de zbor al țânțarilor și furnizează date măsurabile care ar putea îmbunătăți metodele de capturare și control, arată ScienceDaily.

Pe lângă faptul că sunt iritanți, țânțarii răspândesc boli periculoase precum malaria, febra galbenă și Zika, care împreună cauzează peste 700.000 de decese în fiecare an.

Urmărirea zborului țânțarilor cu imagistică 3D

Pentru a înțelege modul în care țânțarii se orientează, oamenii de știință au folosit camere 3D cu infraroșu pentru a observa cum insectele se mișcau în jurul obiectelor folosind semnale vizuale și dioxid de carbon.

Apoi au introdus o persoană într-o cameră controlată, i-au schimbat culorile hainelor și au înregistrat modul în care țânțarii zburau în jurul ei.

Concluziile, publicate în Science Advances, s-au concentrat pe țânțarii femele Aedes aegypti (numiți și țânțarii febrei galbene), o specie comună.

Datele sugerează că țânțarii nu se adună pentru că se urmăresc unii pe alții. În schimb, fiecare insectă răspunde independent la indicii din mediu, dar ajung să se adune în același loc în același timp.

Combinația puternică dintre semnalele vizuale și CO2

Cercetătorii au efectuat trei experimente în care au ajustat țintele vizuale și nivelurile de dioxid de carbon. În primul test, o sferă neagră a atras țânțarii, dar numai atunci când aceștia zburau deja spre ea. După ce ajungeau la obiect, de obicei nu rămâneau și plecau repede mai departe.

Când echipa a înlocuit obiectul negru cu unul alb și a adăugat dioxid de carbon, țânțarii au reușit să localizeze sursa, dar numai de la distanță mică.

Când atât obiectul negru, cât și CO2 erau prezente împreună, efectul era cel mai puternic. Țânțarii au invadat zona, au zăbovit și au încercat să se hrănească.

Testele pe oameni dezvăluie unde țintesc țânțarii

După ce a identificat importanța indiciilor vizuale statice, unul dintre cercetători a testat comportamentul pe el însuși. A intrat într-o cameră purtând diferite ținute, inclusiv haine complet negre, complet albe și mixte.

Stând cu brațele întinse, a lăsat zeci de țânțari să zboare în jurul lui, în timp ce camerele de filmat le înregistrau traiectoriile. Datele au fost analizate ulterior la MIT pentru a determina regulile cele mai probabile care le ghidează mișcarea.

Țânțarii s-au comportat de parcă cercetătorul ar fi fost pur și simplu un alt obiect. Cele mai mari grupuri s-au format în jurul capului și umerilor săi, care sunt zonele pe care specia le vizează cel mai frecvent.

Cercetătorii consideră că descoperirile lor ar putea duce la strategii mai eficiente de combatere a dăunătorilor.