Grupul de lucru al OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) privind luarea de mită în tranzacțiile comerciale internaționale a dat undă verde Bulgariei pe calea aderării la organizație. Potrivit acestuia, țara a îndeplinit în mod satisfăcător toate recomandările-cheie legate de procesul de aderare în domeniul anticorupției, scrie BTA.

Analiza a vizat implementarea standardelor stabilite prin Convenția OCDE privind combaterea mitei, precum și a instrumentelor juridice asociate. Ministerul Justiției a subliniat că evaluarea a fost una amplă, concentrată pe modul în care legislația și practicile naționale respectă cerințele internaționale.

De asemenea, au fost apreciate reformele legislative adoptate de Bulgaria, inclusiv cele privind incriminarea mitei, răspunderea persoanelor juridice, combaterea falsului în contabilitate și protecția avertizorilor de integritate.

Totuși, două recomandări rămân în lucru și vor fi monitorizate în continuare de OCDE. Acestea vizează utilizarea tehnicilor speciale de investigație în stabilirea răspunderii persoanelor juridice și posibilitatea inițierii procedurilor penale pe baza unor sesizări anonime.

Miercuri, guvernul interimar a aprobat trimiterea unei scrisori către președintele Comitetului de Investiții al OCDE, în care sunt prezentate progresele realizate și poziția Bulgariei față de recomandările formulate în iunie 2024. O nouă evaluare este așteptată în luna aprilie, pe baza unui raport actualizat al Secretariatului OCDE.

Procesul de aderare al României la OCDE

În comparație, România se află, la rândul său, în proces de aderare la OCDE, însă într-o etapă mai amplă de evaluare.

România a primit invitația oficială de aderare în 2022 și trece printr-un proces complex de analiză tehnică, care implică peste 20 de comitete ale organizației, inclusiv cel dedicat combaterii corupției.

În acest domeniu, evaluarea se face în baza acelorași standarde internaționale, însă procesul nu este încă finalizat. Autoritățile române au făcut progrese în alinierea legislației, dar sunt necesare în continuare măsuri pentru consolidarea aplicării legii, eficiența anchetelor și sancționarea faptelor de corupție.

Spre deosebire de Bulgaria, care a obținut deja un aviz pozitiv pe segmentul anticorupției, România se află încă în faza de implementare și verificare a reformelor necesare.

Aderarea completă la OCDE depinde de îndeplinirea tuturor criteriilor în multiple domenii, iar estimările oficiale indică un proces de durată, care ar putea fi finalizat în următorii ani, în funcție de ritmul reformelor și de evaluările succesive ale organizației.

Președintele PSD Sorin Grindeanu spune că în această săptămână se va consulta cu lideri europeni.

„În această săptămână voi merge la Bruxelles, voi avea discuții cu colegii din familia noastră europeană, cu Partidul Socialist European, începând cu Antonio Costa și continuând cu ceilalți colegi. Le voi prezenta situația la zi, politică, din România”, a declarat Grindeanu.

Întâlniri regionale

Liderul social-democrat a anunțat că de la finalul acestei săptămâni vor începe și întâlnirile regionale la nivelul partidului.

Acestea ar urma să se încheie până în 5 aprilie, cu excepția a doua regiuni, Regiunea de Vest și Regiunea de Nord-Vest, unde consultările vor avea loc după Paște.

Sorin Grindeanu susține că luni, în 20 aprilie, va avea loc „acea consultare pe care am anunțat-o de la începutul lunii decembrie”.

Sorin Grindeanu a anunțat vineri că PSD nu renunță la ideea înlocuirii lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului chiar dacă bugetul de stat a fost aprobat.

„O să facem acea consultare internă (…) nu voi decide eu, aproape 5.000 de oameni vor vota (…) După ce vor vota membrii PSD, am să vă spun cum stăm”, a explicat, vineri, președintele PSD.

PSD își evaluează guvernarea după 10 luni

Liderul PSD a explicat că partidul va demara o consultare internă în care vor vota aproximativ 5.000 de membri, proces care va începe cu o autoevaluare și va continua cu analiza întregii activități guvernamentale.

„Știți ce îmi doresc eu cel mai mult? Îmi doresc cel mai mult o clarificare a situației. Și asta mă aștept să se întâmple după consultarea noastră internă. Că se va dori să se continue în această formă? Foarte bine. Atunci ne asumăm și toată lumea merge înainte”, a declarat Sorin Grindeanu.

Toate variantele sunt luate în calcul

Grindeanu a precizat că PSD nu exclude niciun scenariu politic, de la menținerea actualei coaliții până la trecerea în opoziție sau chiar alte variante, inclusiv alegeri anticipate, deși acestea sunt puțin probabile.

„Orice schimbare a protocolului de guvernare poate să însemne pentru PSD rămânerea într-o configurație de acest tip, trecerea în opoziție sau chiar alte variante. Deși șansele în România să se întâmple alegeri anticipate sunt mici, poate să fie și această variantă”, a răspuns acesta.

Întrebat despre posibile schimbări în relația cu Partidul Național Liberal sau despre formula guvernamentală, liderul social-democrat a subliniat că fiecare partid are dreptul să își stabilească propriile decizii.

„Nu pot să decid eu pentru PNL. E dreptul lor să-și ia deciziile politice, așa cum și PSD are dreptul să-și facă această consultare internă despre cum arată guvernarea după 10 luni.”

Decizia finală depinde de votul intern

Grindeanu a insistat că nicio decizie politică nu a fost luată în acest moment, iar direcția PSD va fi stabilită exclusiv în funcție de rezultatul consultării interne.

„Toată această perioadă de consultare trebuie să fie, în primul rând, despre modul în care s-a guvernat în aceste 10 luni, cu bune și cu rele, și despre ceea ce avem noi de făcut mai departe. N-am de unde să știu ce și cum vor vota colegii mei. Dacă va fi împărțit acest vot și așa mai departe. V-am spus că vom avea o ședință premergătoare care va stabili întrebarea sau întrebările pe care le vom avea în acest referendum intern, dacă pot să-l numesc așa.”, a conchis liderul PSD.

Bogdan Ivan spune că măsurile vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

„În momentul de față, vorbim despre o perioadă de criză de șase luni de zile, care succesiv se poate prelungi încă trei luni de zile și care, dacă vor dispărea aceste conjuncturi internaționale care au creat declararea situației de criză, vom elimina de îndată această situație”, a precizat ministrul Energiei, care a spus că măsurile au fost luate împreună cu Ministerul de Finanțe.

Acesta declară că măsurile au o logică extrem de clară și de coerentă: „Pe de-o parte, de a ne proteja piața internă, de a ne asigura că în situația în care vedem deja că avem state în care prețul carburanților este unul mai ridicat decât în România, este evident că poate să existe o tendință a companiilor de a se îndrepta spre alte piețe, pentru a obține un profit mai bun. Vreau să-i protejăm pe românii și companiile din România. Și gândim anticipativ aceste măsuri, pentru a limita cât mai mult acest efect negativ, care poate să aibă multiple valențe. Pentru că nu vorbim doar despre variabile simple, ci despre multiple variabile extrem de complicate și de complexe”.

Actualizare săptămânală

Ministrul a mai spus că măsurile vor fi actualizate săptămânal.

„În același timp venim cu principiul în care săptămânal, dacă va fi cazul, odată la 5 zile, să se actualizeze toate aceste măsuri în funcție de contextul internațional. Pentru că vorbim de o dinamică în continuă mișcare la nivel internațional”, a explicat Ivan.

El a prezentat impactul pe măsurile care au fost decise în zona protecției transportatorilor, care ajunge la circa 600 de milioane, la fel ca măsurile anunțate pentru fermieri.

Anunțul a fost făcut de Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.

Programul de Reziliență și Organizare pentru Tratamentul Eficient al Leziunilor Generate de Arsuri și al altor Situații Critice – PROTEGO – pornește de la o realitate pe care specialiștii o cunosc bine. Modul în care este gestionat tratamentul marilor arși diferă încă de la spital la spital.

Când vine vorba de pacienți critici, diferențele de organizare și de protocoale pot face diferența dintre viață și moarte. PROTEGO a fost construit pentru a reduce aceste decalaje și a crea un mod comun de lucru între centrele care tratează aceste cazuri.

Patru centre medicale, un singur standard

Proiectul este coordonat de Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara. Reunește instituții medicale și universitare din patru orașe: Timișoara, București, Târgu Mureș și Iași.

PROTEGO aduce în același cadru trei elemente esențiale: formare pentru echipele medicale, protocoale aplicate unitar și o organizare mai clară a intervențiilor. Durata de implementare este de 35 de luni.

22,8 milioane de lei, aproape integral din fonduri europene

Investiția depășește 22,8 milioane de lei. Finanțarea vine aproape integral din fonduri europene, prin Programul Sănătate. Proiectul este coordonat instituțional de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și de Ministerul Sănătății.

Banca Mondială a fost partener în dezvoltarea infrastructurii dedicate pacienților cu arsuri severe, potrivit declarațiilor oficiale de la lansare.

Bugetul pentru arsuri crește cu 75% în 2026

PROTEGO vine în paralel cu extinderea capacității de răspuns a sistemului. Bugetul programului pentru arsuri crește cu 75% în 2026 față de anul anterior. Finanțarea pentru transferul pacienților în străinătate va fi extinsă.

Centrele dedicate marilor arși de la Timișoara și Târgu Mureș sunt în curs de dezvoltare. Obiectivul declarat: un standard real de îngrijire, aplicat unitar în fiecare centru care tratează astfel de cazuri.

Poliția tratează incidentul de vineri drept un atac deliberat, după ce mai multe instituții media din Cehia au primit e-mailuri de la un grup care protesta față de producția de arme pentru Israel și care și-a revendicat incendiul, relatează Reuters.

Incendiul, care a avut loc vineri, a avariat facilități de producție și produse depozitate la fața locului, situat la 120 km est de Praga, însă nu a afectat livrarea planificată a 40 de drone de atac către Ucraina, a precizat LPP.

„Deși un grup anti-Israel și-a asumat responsabilitatea pentru atac, noi, împreună cu poliția, analizăm și alte posibile motive, inclusiv o potențială legătură cu Rusia”, a transmis LPP într-un comunicat luni, reiterând informații relatate anterior de publicația cehă Odkryto.

LPP a precizat că nu produce echipamente pentru Israel și nu are cooperare cu compania israeliană de apărare Elbit Systems, după ce planurile de colaborare anunțate în 2023 nu s-au concretizat.

Cotidianul ceh Mlada Fronta Dnes a citat surse care susțin că, potrivit informațiilor preliminare, producția de drone a LPP pentru Ucraina ar fi fost adevărata țintă a atacului, mascat ca o acțiune anti-Israel.

Poliția a declarat că analizează mai multe posibile motive, dar a refuzat să comenteze pe tema unei eventuale legături cu Rusia.

Rusia, care a invadat Ucraina în 2022, a negat în mod repetat acuzațiile anterioare privind atacuri hibride în țări ale UE, calificându-le drept nefondate.

Întrebat dacă ar demisiona din funcția de președinte al Camerei Deputaților în eventualitatea în care PSD ar ieși din acordul de guvernare, Sorin Grindeanu a afirmat că toate funcțiile din coaliție au fost stabilite printr-un protocol între partidele participante, susținând că retragerea din acord ar duce la o renegociere a funcțiilor. 

„Orice protocol care are la bază alianțe între patru partide politice a însemnat funcție de prim-ministru și toate celelalte. În cadrul coaliției pentru funcția de președinte la Senat, președinte la Cameră, toate aceste lucruri au fost urmarea unui protocol. Evident că atunci acest protocol duce la renegociere”, a spus Grindeanu. 

Liderul social-democrat a precizat că își va da demisia în cazul retragerii formațiunii de la guvernare. 

„Evident că în momentul în care tu ai fost ales într-un anumit mod, trebuie să faci un pas în spate, ceea ce mă include și pe mine și pe toți ceilalți”, spune președintele PSD. 

Tot luni, Grindeanu a anunțat calendarul consultărilor interne privind viitorul politic al formațiunii. Liderul social-democrat a anunțat că de la finalul acestei săptămâni vor începe și întâlnirile regionale la nivelul partidului. Acestea ar urma să se încheie până în 5 aprilie și pe 20 aprilie vor avea loc consultările. 

Președintele PSD a spus în repetate rânduri că formațiune pe care o conduce are în vizor toate variantele, de la continuarea coaliției, până la trecerea în opoziție. 

Bogdan Ivan a spus că măsurile care au fost decise în zona protecției transportatorilor, cu suma de 0,85 lei pe litru, reprezintă un impact de circa 600 de milioane, iar ce s-a decis în segmentul de agricultură, încă 2,6 lei pe litru de motorină, care se scade automat din costul final pe o rambursare directă din partea Ministerului de Finanțe, tot undeva în jurul acestei cifre de 600 de milioane, impact bugetar.

Întrebat, luni, cu cât va scădea adaosul comercial sau cu cât se așteaptă să scade prețul la pompă, Ivan a spus că în momentul de față toate aceste măsuri au rolul de a stabiliza, dar nu pot să schimbe dinamica internațională a prețurilor în condițiile în care chiar astăzi există o dublare a prețului tonei de motorină.

Întrebat, în continuare, dacă va scădea prețul la pompă, ministrul Energiei a spus că este evident că în momentul de față aceste măsuri sunt unele care pe termen scurt, mediu și lung vor avea un impact de protecție a pieței și de limitare a impactului negativ.

„Dacă vreți să vă dau o răspuns foarte cert că de mâine se va schimba această dinamică cu o anumită cifră certă… Am spus-o foarte clar. Până acum, am propus un set mai larg de măsuri în numele Ministerului Energiei, care au fost analizate și de Ministerul de Finanțe și care la final, după discuțiile și din coaliție, au fost adoptate. Acum avem deja un agreement pe un nou pachet, de asemenea mai sunt alte măsuri pe care le-am propus și care acum sunt în analiză la nivelul Guvernului și care, din punctul meu de vedere, trebuie luate de îndată și, în același timp, trebuie ca fiecare ban colectat suplimentar de către statul român în această perioadă în care au crescut prețurile carburanților să se întoarcă integral înapoi la oameni, sub o formă sau altă. Iar acest lucru va fi evident decis tot în perioada următoare de către premierul României”, a spus Bogdan Ivan.

Ivan menționează că România produce undeva la peste 5 milioane de tone de motorină, în urma activității rafinăriei.

„În momentul de față nu poți să interzici exportul produselor pe care le se află în tranzit. Nu aduci motorină în România ca să o vinzi mai departe. E logic. Evit să spun cuantumuri precise pentru că, dacă aș avea un glob de cristal în care să pot prevedea viitorul, în care să pot prevedea modul în care arată conflictul armat din Orientul Mijlociu, cât va dura, cine pe cine va ataca, ce instalație de petrol-gaze va fi atacată, aș putea să vă fac aceste lucruri. La fel cum nu am eu acest glob de cristal, nu cred că l-are nimeni altcineva. Ca să fiu foarte clar, n-am un glob de cristal în care să mă uit și să spun că acest război va dura încă o lună 5 luni, 10 luni și modul în care va arăta dinamica prețului la nivel internațional”, a declarat Bogdan Ivan.

Dacă firmele nu vor respecta măsurile ce vor adoptate marți de guvern, „avem un mecanism foarte clar prin care ANAF, Consiliul Concurenței, ANPC, odată adoptat acest act normativ și publicat în Monitorul Oficial, vor putea să intre total în bucătăria interna a tuturor acestor companii”. Aceste organisme deja au făcut aceste controale în bază legislației în vigoare, dar odată cu adoptarea acestei noi ordonanțe vor putea să vadă fiecare detaliu, fiecare flux pentru a fi date asigurări că nu va fi nicio creștere speculativă a prețului la pompă.

Potrivit lui Birol, închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra infrastructurii energetice au redus aprovizionarea globală cu petrol cu aproximativ 11 milioane de barili pe zi, un nivel de peste două ori mai mare decât deficitul cumulat generat de crizele petroliere din anii ’70.

În același timp, livrările de gaze naturale lichefiate (LNG) au fost diminuate cu aproximativ 140 de miliarde de metri cubi, comparativ cu un deficit de 75 de miliarde de metri cubi înregistrat după invazia rusă din Ucraina. În plus, cel puțin 40 de instalații energetice din nouă țări au fost grav avariate în urma conflictului, a precizat șeful IEA.

„Economia globală se confruntă astăzi cu o amenințare majoră, majoră, și sper foarte mult ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil”, a declarat Birol.

Directorul executiv al IEA a mai spus că amploarea crizei nu a fost până acum înțeleasă pe deplin de liderii politici, motiv pentru care a decis să vorbească public despre situație, pentru prima dată, săptămâna trecută.

Măsuri de limitare a consumului și noi eliberări din rezervele strategice

Vineri, organizația interguvernamentală cu sediul la Paris, care anunțase anterior în această lună un plan de coordonare pentru eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență, a propus și o serie de măsuri pentru reducerea consumului de energie. Printre acestea se numără extinderea muncii la distanță, încurajarea deplasărilor în comun și reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi.

Birol a precizat că poartă consultări cu mai multe state privind o posibilă nouă eliberare a rezervelor strategice de petrol, dacă situația o va impune. Totuși, el a subliniat că „cea mai importantă soluție” rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează în mod normal aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și LNG.

Prețurile petrolului au crescut cu peste 50% de la începutul războiului, declanșat pe 28 februarie prin loviturile americano-israeliene, în contextul blocadei de facto impuse de Iran asupra acestei căi maritime esențiale.

Tensiunile cresc în regiune

În paralel, tensiunile din regiune continuă să escaladeze. Președintele american Donald Trump i-a transmis sâmbătă Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru deblocarea strâmtorii, avertizând că, în caz contrar, centralele electrice iraniene vor fi distruse. Termenul expiră luni seară, ora Statelor Unite.

La rândul său, Iranul a amenințat că va închide complet Strâmtoarea Hormuz, permițând doar tranzitul unui număr limitat de nave care nu sunt aliniate cu SUA sau Israel, și că va lansa atacuri asupra infrastructurii energetice și de apă din regiune dacă Washingtonul își pune în aplicare amenințările.

Primele confruntări din play-off-ul campionatului masculin vor avea loc pe terenul echipelor mai bine clasate la finalul sezonului regulat.

Confruntările din primul tur:

CSA Steaua București – Știința București
CSM Arcada Galați – SCMU Craiova
SCM Zalău – Rapid București
Dinamo București – Corona Brașov

Potrivit calendarului, primele jocuri sunt programate în acest week-end. Partidele secunde vor avea loc pe 8 aprilie, iar eventualele meciuri decisive sunt programate pentru 15 aprilie.

La finalul fazei I, clasamentul a fost dominat de CSA Steaua București, care a încheiat pe primul loc, urmată de CSM Arcada Galați și SCM Zalău.

Campioana en-titre, Dinamo București, a ocupat doar locul al patrulea.

Clasamentul final al fazei I a campionatului masculin de volei:

1. CSA Steaua București – 52 puncte
2. CSM Arcada Galați – 49
3. SCM Zalău – 42
4. Dinamo București – 42
5. Corona Brașov – 40
6. Rapid București – 32
7. SCMU Craiova – 24
8. Știința București – 21
9. Unirea Dej – 14
10. Știința Explorări Baia Mare – 7
11. CSM București – 7