Cursuri de pregătire a grătarului la o universitate din China. După trei ani, cursanții devin specialiști în grătar

O universitate din China face cursuri de pregătire a grătarului, potrivit VN Express. Programul de trei ani, în cadrul căruia oamenii sunt învățați să gătească grătar, a fost lansat de Universitatea Deschisă Yueyang din provincia Hunan, în strânsă colaborare cu Asociația Yueyang.

Studenții studiază tot ce este legat de grătar, plecând de la selecția cărnii și a sosurilor până la managementul și marketingul restaurantelor. Scopul cursului nu este doar abilitatea de a găti grătar, ci și oportunitatea de a începe o afacere în domeniu.

Reprezentanții universității spun că vor să transforme activitatea, văzută de obicei ca un hobby, într-o profesie respectată și recunoscută. Aplicațiile au început în martie. Peste 30 de bucătari experimentați și proprietari de restaurante vor susține cursurile. În următorii trei ani, universitatea și partenerii săi speră să instruiască aproximativ 1.000 de persoane în domeniul grătarului.

Grătarul este un pilon fundamental al comerțului din orașul Yueyang. Orașul găzduiește peste 2.000 de restaurante cu meniu de grătar care au aproximativ 50.000 de locuri de muncă. În total, industria locală generează o valoare anuală a producției care depășește 2 miliarde de yuani (287 milioane de dolari americani), arată statisticile oficiale.

Volodimir Zelenski: Rusia pregătește patru stații de control al dronelor cu rază lungă de acțiune în Belarus

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că Rusia are planuri de extindere a infrastructurii militare pentru drone, inclusiv în Belarus și în teritoriile ucrainene aflate sub ocupație.

Șeful statului ucrainean a anunțat acest lucru luni, în urma unui briefing susținut de Oleh Ivașcenko, șeful agenției de informații militare ucrainene, scrie Ukrinform.

Potrivit liderului ucrainean, Moscova vrea să instaleze noi puncte de control pentru drone cu rază lungă de acțiune, ceea ce ar putea influența situația de securitate din regiune.

„Avem informații clare că Rusia intenționează să desfășoare în continuare stații de control terestre pentru drone cu rază lungă de acțiune în teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei, precum și patru stații în Belarus. Vom răspunde în consecință. I-am cerut lui Oleh Ivașcenko să informeze partenerii și reprezentanții mass-media despre datele pe care le putem face publice”, a scris Volodimir Zelenski.

În același timp, președintele ucrainean a acuzat Rusia că sprijină Iranul prin schimburi de informații extrem de importante.

„Rusia își folosește propriile capacități de informații prin semnale și informații electronice, precum și o parte din datele obținute prin cooperarea cu partenerii din Orientul Mijlociu”, a spus el.

El a mai explicat că serviciile de informații ale Ucrainei oferă mereu evaluări privind evoluțiile de pe front și despre deciziile interne ale Rusiei în ceea ce privește operațiunile militare.

„Comandamentul rus caută în mod constant să exagereze realizările forțelor rusești de pe linia frontului și ulterior să utilizeze astfel de date umflate de la sediul grupării contingentelor de ocupație rusești în procesul de negocieri”, a adăugat el.

Donald Trump vrea să oprească războiul din Iran ca să poată primi un mare premiu din Israel. Când e decernarea

Statele Unite doresc să încheie conflictul cu Iranul până la data de 9 aprilie, astfel încât Donald Trump să poată primi Premiul Național al Israelului, potrivit Ynet, care citează o sursă israeliană.

În același timp, autoritățile iraniene au respins ideea unor negocieri directe cu Statele Unite, în timp ce tensiunile din regiune continuă să crească de la zi la zi.

Președintele SUA a afirmat că au existat două zile de discuții între Washington și Teheran, care ar fi vizat un plan pentru oprirea războiului. De asemenea, el a spus că SUA au renunțat la un ultimatum de 48 de ore care viza atacuri asupra centralelor electrice din Iran.

În paralel, un oficial israelian a declarat că termenul de 9 aprilie reprezintă o țintă stabilită de Washington pentru finalizarea conflictului.

Același oficial a menționat că discuțiile dintre SUA și Iran ar putea avea loc la sfârșitul săptămânii în Pakistan. Cu toate acestea, Israelul nu a primit informații despre eventuale contacte dintre Washington și președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf.

Luni, în timp ce Donald Trump a vorbit despre progrese privind negocierile, Iranul a negat orice formă de dialog direct cu Statele Unite.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a negat orice formă de negocieri cu Statele Unite în vederea rezolvării conflictului din Orientul Mijlociu și a catalogat informațiile transmise ca fiind false.

De asemenea, tot luni, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat pentru agenția IRNA că „Iranul nu a purtat negocieri cu Statele Unite”, și a respins afirmațiile președintelui Donald Trump conform cărora Washingtonul și Teheranul au realizat progrese majore în discuții, potrivit CNN.

Dacă termenul de 9 aprilie va fi respectat, acest lucru ar putea crea contextul pentru o posibilă vizită a lui Trump în Israel, cu ocazia Zilei Independenței, unde ar urma să primească Premiul Israel.

Creșterile la raft de 10-15% sunt un scenariu plauzibil, deși nu exclusiv din cauza transportului. Presiunea vine pe mai multe paliere simultan – Estimările specialiștilor

O creștere a prețului din magazine de 10-15% în următoarea lună reprezintă un scenariu plauzibil, care nu este determinat exclusiv din explozia prețului carburanților, implicit costul cu transportul, susține Cristian Stoicescu, Business Consultant în retail, adăugând că presiunea vine pe mai multe paliere simultan.

Potrivit lui Cristian Stoicescu, datele Institutului Național de Statistică arată că în februarie 2026 față de februarie 2025 uleiul s-a scumpit deja cu 8,78%, produsele din zahăr cu 13,55%, pâinea cu 10,12%, laptele de vacă cu 9,81%, ouăle cu 14,33%.

„Aceste cifre reflectă situația dinainte de explozia prețurilor la carburanți din martie. Făina era unul dintre puținele produse cu scădere (-2,29%), dar această tendință se va inversa”, arată specialistul.

Cele mai mari scumpiri

Acesta evidențiază creșterile estimate pe mai multe categorii de produse, dacă petrolul se menține peste 100 de dolari pe baril:

  • Prețurile alimentelor de bază ar urma să crească cu 7-12%, iar legumele cu până la 15%.
  • Alimentele procesate ar putea avea majorări între 6% și 11%, carnea și lactatele între 8% și 14%.
  • Pâinea și produsele de panificație vor fi printre cele mai afectate, cu o creștere estimată de până la 8% până la sfârșitul anului, pentru că au costuri energetice ridicate (cuptoare electrice/pe gaz) și volum mare raportat la preț, ceea ce face factorul transport deosebit de semnificativ.
  • Lactatele și salamurile: estimare similară, 8-10%.

„Scumpirea nu vine doar din taxa de livrare mai mare. Motorina este prezentă în fiecare etapă a lanțului – de la recoltare și procesare (tractoare, pompe, cuptoare) la depozitare și distribuție. La aceasta se adaugă primele de risc pe care firmele de asigurări le cresc zilnic pe fondul conflictului. Producția agricolă încă nu a început să lucreze pe motorină scumpă – când va începe campania agricolă de primăvară, presiunea va crește și mai mult”, explică susține Cristian Stoicescu.

Potrivit consultantului, produsele ieftine precum uleiul, zahărul și făina vor deveni vizibil mai scumpe.

„Cifra de 10-15% este plauzibilă, dar nu exclusiv din cauza transportului – este un efect cumulat al scumpirii energiei pe întregul lanț de producție și distribuție”, a conchis Cristian Stoicescu.

Se propune declararea situației de criză

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență prin care se propune declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și limitarea adaosurilor comerciale, „evenimentele din Orientul Mijlociu au avut repercusiuni majore asupra pieței petroliere globale, în special în ceea ce privește cotațiile internaționale ale țițeiului și a motorinei, care s-au majorat până în prezent cu cel puțin 25-50% față de începutul lunii februarie 2026, iar creșterea cotațiilor pune presiuni majore pe piața petrolieră din România, care depinde de importuri de țiței în proporție de cca 75%”.

Potrivit Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă (AEI), contactat de Mediafax, marja comercială în momentul de față la motorină este de circa 9%, ponderea costului aditivării motorinei este de 2-3%, reducerea la jumătate a acestora ar însemna o reducere a prețului de 5%, adicp un preț mediu la motorina standard de 9,41 lei/litru cu TVA inclus, nu de 9,91 lei/l.

„Dacă apare ordonanța, o să vedem o scădere a prețului. Din calcule mele, grosier, așa, a fost cam 50 de bani, dar pe trendul de creștere a prețului săptămâna viitoare sau mă rog, prima săptămână din aprilie vom avea tot prețul de astăzi. Adică  zic că va fi o burtă așa, după care lucrurile vor reveni tot la nivelul prețurilor de azi”, a explicat președintele AEI.

USR anunță ce ar putea schimba relația cu PSD: nu mai vedem o bază pentru a colabora cu ei

Declarațiile au fost făcute luni, înainte de ședința Comitetului Politic al USR.

„Dacă trece o moțiune de cenzură, dacă cade acest guvern, nu mai vedem o bază pentru a colabora cu PSD într-o guvernare”, a explicat Dominic Fritz.

De asemenea, liderul USR a spus că „protocolul de funcționare a coaliției” nu trebuie modificat și a cerut PSD să decidă dacă „vor să negocieze pentru oameni sau pentru ei”.

Totodată, Dominic Fritz a calificat drept politicianistă propunerea de schimbare a premierului Ilie Bolojan.

„Pe români îi interesează dacă această coaliție poate să le îmbunătățească viața (…) Discuția despre schimbarea premierului este politicianistă, de aceea o respingem”, a precizat Dominic Fritz.

„Bună ziua!” Primul mesaj al ambasadorului SUA în România. Ce transmite și de cine este însoțit la București

„Bună ziua! Bine ați venit la noi acasă! Este o onoare să fiu ambasadorul SUA în România. Sunt recunoscător președintelui Trump că m-a ales ca reprezentantul său personal în această țară remarcabilă.

Am crescut într-un orășel din zona rurală a statului New York, unde valori precum credința, familia, comunitatea și munca asiduă m-au format ca persoană. Aceste valori, pe care le împărtășesc și românii, stau la baza relației solide dintre țările noastre.

Alături de mine este soția mea, Lori, împreună cu cățelul nostru, Gatsby. Fiul nostru Drew a fost deja în vizită aici. Și abia așteptăm să o primim în curând și pe fiica noastră Kelly.

Cu toții suntem nerăbdători să descoperim cultura și tradițiile bogate ale României.

Parteneriatul dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic și mai important ca acum.

Aștept cu nerăbdare să susțin agenda „America First” a președintelui Trump și să consolidez cooperarea dintre SUA și România în trei domenii cheie:

  • Consolidarea parteneriatului nostru în domeniul apărării și securității în calitate de aliați NATO
  • Extinderea relațiilor noastre comerciale, inclusiv în domeniul energiei și tehnologiei
  • Aprofundarea relațiilor strânse dintre cele două țări

Anul acesta este unul cu totul special. SUA celebrează aniversarea a 250 de ani de la fondarea națiunii noastre. Este un moment care ne îndeamnă să reflectăm asupra principiilor durabile enunțate de fondatorii noștri. Inclusiv respectul pentru libertățile fundamentale, principii pe care le împărtășim cu mândrie alături de România.

Lori și cu mine abia așteptăm să cunoaștem oameni din toată România, să învățăm de la voi și să consolidăm prietenia durabilă dintre cele două popoare. Vă mulțumesc!”, a spus Nirenberg în mesaj.

Darryl Nirenberg s-a întâlnit în ultimele zile cu o serie de lideri politici de la București.

Comisia Europeană reînnoiește sprijinul pentru jurnaliștii exilați și transferați în Uniunea Europeană

Comisia Europeană a anunțat luni o nouă cerere de propuneri destinată susținerii jurnaliștilor exilați din Belarus și Rusia, dar și a celor transferați din Ucraina, pentru a-și desfășura activitatea liber și independent în Uniunea Europeană.

Finanțarea disponibilă, în valoare de 3 milioane de euro, va permite jurnaliștilor să-și continue activitatea și să ofere publicului informații independente și gratuite în limbile specifice.

Ediția din acest an urmează după două proiecte anterioare și are ca scop sprijinul acordat jurnaliștilor ucraineni care s-au mutat în UE pentru a-și continua activitatea profesională, anunță Comisia Europeană,

Cererea de propuneri se bazează pe experiențele primei și celei de-a doua ediții, lansate în 2023 și 2025. Prima ediție a creat un centru de libertate a presei pentru a sprijini jurnaliștii și organizațiile de media exilate din Belarus și Rusia.

Proiectul a ajutat presa în vederea creșterii audienței, dezvoltării modelelor de afaceri și în reprezentarea nevoilor jurnaliștilor exilați.

Cea de-a doua ediție, cu un buget de peste 2 milioane de euro, sub formă de granturi, a oferit finanțare pentru cursuri și ateliere de formare, asistență juridică și în materie de vize, sprijin psihologic și consolidarea rețelelor profesionale.

Cea de-a treia ediție, anul acesta, va continua sprijinul pentru jurnaliști și organizațiile mass-media.

Proiectul își propune să contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite și la coordonarea prin rețeaua de centre media. Obiectivul este crearea de sinergii și de rețele profesionale.

Autoritățile publice, organizațiile internaționale, ONG-urile și centrele de cercetare pot depune propuneri între 16 aprilie și 28 mai 2026.

Cererea a fost publicată înainte de data deschiderii pentru a permite participanților să se familiarizeze cu noul instrument de depunere a candidaturilor.

Comisia Europeană a anunțat în mod explicit că susține sprijinul oferit presei libere, independente și pluraliste.

FBI spune că hackerii iranieni folosesc Telegram pentru a fura date prin atacuri cu malware

În prima etapă a atacului, hackerii contactează țintele și se prefac că sunt o persoană cunoscută sau suport tehnic, reușind să îi păcălească să accepte un link către un fișier malițios care se deghizează sub formă de aplicații legitime, cum ar fi Telegram și WhatsApp, scrie TechCrunch.

Odată ce victima instalează malware-ul, a doua etapă a atacului conectează dispozitivul infectat la boturi Telegram care permit hackerilor să controleze computerul victimei de la distanță. Aceasta le permite hackerilor să preia controlul de la distanță asupra dispozitivelor victimelor pentru a fura fișiere, a face capturi de ecran și a înregistra apeluri Zoom, potrivit FBI.

Folosirea Telegram ca mijloc de a controla de la distanță un dispozitiv al victimei este o tehnică comună a hackerilor pentru a ascunde activitatea malițioasă printre traficul de rețea legitim, ceea ce face mai dificilă identificarea de către specialiștii în securitate cibernetică și produsele anti-malware.

Potrivit FBI, hackerii responsabili pentru aceste atacuri lucrează, se presupune, pentru Ministerul de Informații și Securitate al Iranului (MOIS). FBI a anunțat că aceste atacuri reprezintă un exemplu al încercărilor hackerilor guvernamentali iranieni de a promova „agenda geopolitică” a regimului. În avertisment, FBI a menționat grupul fals hacktivist pro-Iran și pro-Palestina Handala, deși nu este clar dacă atacurile la care se face referire au fost efectuate de acest grup.

La începutul acestei luni, Handala și-a asumat responsabilitatea pentru un atac asupra gigantului în tehnologie medicală Stryker, care a dus la ștergerea a zeci de mii de dispozitive ale angajaților.

Într-un raport 8-K depus la Comisia pentru Valori Mobiliare și Schimburi din SUA (SEC) luni, Stryker a declarat că încă se recuperează după atac. Săptămâna trecută, Departamentul de Justiție al SUA a acuzat Handala că este o acoperire pentru guvernul iranian, în special MOIS, și că ar fi fost responsabil pentru atacul asupra Stryker.

În același timp, FBI a închis și a confiscat două site-uri legate de Handala și alte două site-uri legate de un alt grup hacktivist iranian numit „Homeland Justice”. În recentul avertisment, FBI a declarat că cele două grupuri sunt legate și controlate de MOIS.

FBI nu a răspuns la solicitarea de a oferi mai multe informații. Telegram, de asemenea, nu a răspuns la solicitarea de comentarii.

Un diamant extrem de rar a fost descoperit în Rusia. Este al doilea diamant rar găsit în regiune în 2026

Un diamant de calitate superioară, de 56 de carate, a fost găsit la zăcământul Vladimir Grib din districtul Mezensky din regiunea Arhanghelsk, potrivit TASS. Compania AGD Diamonds a anunțat pentru publicația rusă că este al doilea cel mai mare cristal descoperit în 2026 în regiune.

„Un diamant de calitate superioară, de 56 de carate, cu dimensiunile de 23,7 x 22,7 x 16,4 mm, a fost extras la Uzina de Minerit și Prelucrare Vladimir Grib. Acesta este al doilea diamant excepțional de mare (+50 de carate) extras în 2026 și al 53-lea diamant unic, excepțional de mare, extras la zăcământul Vladimir Grib de la începutul mineritului comercial”, a transmis compania.

Precedenta descoperire a avut loc pe 13 februarie. Zăcământul Vladimir Grib produce anual aproximativ 4 milioane de carate de diamante, iar în februarie 2026 s-a ajuns la un total istoric de 50 de milioane de carate.

Regiunea Arhanghelsk găzduiește singurele zăcăminte de diamante din Europa. Există două zăcăminte de diamante în regiune administrate de companii diferite.

Autoritățile ruse vor să trimită femeile la psiholog, dacă nu doresc copii

Kremlinul este preocupat de rata scăzută a natalității în Rusia — 1,4 copii, care este un minim istoric.

Pentru o dezvoltare stabilă a populației, este necesar un număr de 2,1 copii per femeie.

Acum, dacă femeile decid să nu aibă copii, ele intră în atenția autorităților și, în viitor, vor fi trimise la psiholog, transmite presa.

Femeile ruse sunt presate să aibă copii cu orice preț, chiar dacă nu și-i doresc. Conform noilor directive ale Ministerului Sănătății, în cadrul studiilor privind sănătatea reproductivă, medicii vor întreba femeile câți copii își doresc.

Dacă acestea răspund „zero”, atunci „se recomandă să se trimită pacienta la o consultație cu un psiholog, cu scopul de a dezvolta o atitudine pozitivă față de dorința de a avea copii”.

Înăsprirea politicii față de femei este un alt pas spre paternalism.

În Rusia, legile privind avortul au fost deja înăsprite și mesajele publicitate pro avort au fost incriminate.

De la 1 martie, există și un bonus pentru studentele însărcinate și, în unele cazuri, pentru elevele însărcinate. Potrivit unui articol din Novaya Gazeta, acestea vor primi 100.000 de ruble (aproximativ 1.080 de euro) dacă nasc.

Vladimir Putin a declarat că dorește ca „printr-un efort comun” să se asigure că „tinerii aspiră cu sinceritate să găsească bucuria maternității”.