Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Călărași, sub coordonarea Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, au făcut 32 de percheziții domiciliare, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, obținerea fără drept de sume de bani cu titlu de rambursări de la bugetul de stat, transmiterea fictivă de părți sociale, abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Perchezițiile au avut loc în București și în județele Călărași, Ilfov, Gorj, Dolj, Vaslui, Mureș, Botoșani și Constanța.

Circuit tranzacțional fictiv

Din cercetările făcute până acum a reieșit că, în perioada 2020–2024, mai multe firme ar fi creat un circuit tranzacțional fictiv, utilizând firme intermediare cu comportament fiscal neadecvat, pentru majorarea artificială a prețurilor pentru dezinfectanți și măști de protecție, de peste 10 ori față de prețul real.

Firmele care ar fi achiziționat aceste produse își desfășoară activitatea în domeniul producției și distribuției de energie electrică, precum și în domeniul comerțului cu ridicata.

Reprezentanții acestora ar fi cumpărat peste 2.893.000 de măști de protecție și peste 110 tone de dezinfectanți, la prețuri supraevaluate.

Prejudiciu de 4 milioane de lei

Ulterior, firmele intermediare ar fi preluat obligațiile fiscale fără a le achita, fiind trecute în insolvență sau vândute către persoane fără posibilități materiale. Totodată, ar fi fost înregistrate cheltuieli fictive și simulate livrări intracomunitare pentru a evita plata taxelor și a obține rambursări ilegale de TVA.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la 4.000.000 de lei.

14 mandate de aducere

Valoarea totală a tranzacțiilor investigate depășește 30.000.000 de lei, sume achitate de beneficiari, cu consecința diminuării patrimoniului acestora în favoarea societăților implicate, anunță IGPR.

Din aceste sume, doar o mică parte ar fi ajuns la producătorii produselor medicale, cea mai mare parte fiind extrasă în numerar din conturile firmelor de către membrii grupării, de la bancomate.

În cauză sunt efectuate cercetări față de 19 persoane fizice și juridice, fiind puse în executare 14 mandate de aducere.

„În urma atacurilor din această noapte asupra infrastructurii energetice din zona de Sud a Ucrainei, Linia Electrică Isaccea – Vulcănești este deconectată”, a transmis Guvernul.

Pentru menținerea alimentării cu energie electrică a Republicii Moldova, pe parcursul nopții Moldelectrica, în coordonare cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina, au pus în funcțiune rute alternative de alimentare, inclusiv cele 4 linii de interconexiune de 110kV dintre România și Moldova.

Potrivit Ministerului Energiei de la Chișinău, echipele celor trei operatori de sisteme de transport fac verificările tehnice necesare.

Anunțând măsurile la o ședință de cabinet de marți, președintele Lee Jae Myung a făcut apel la unitate națională în Coreea de Sud pentru a depăși presiunea tot mai mare cauzată de război, pe care a comparat-o cu provocările cu care s-a confruntat țara în timpul pandemiei de COVID-19 și al crizelor financiare anterioare, potrivit AP.

Angajații publici care dețin vehicule pe combustibili fosili vor fi obligați să își țină mașinile în afara drumurilor cel puțin o zi pe săptămână, începând de miercuri.

Vehiculele electrice și cele pe bază de hidrogen vor fi exceptate.

Coreea de Sud a reintrodus la începutul acestei luni plafoanele prețurilor la combustibili care fuseseră eliminate în anii 1990 pentru a reduce creșterea costurilor, iar Lee a confirmat că plafoanele temporare de două săptămâni vor fi prelungite.

Markwayne Mullin este oficial responsabil cu securitatea SUA.  Nominalizarea lui Mullin în funcția de secretar pentru securitate internă în administrația Trump a fost confirmată luni de Senatul SUA. Actualul senator din Oklahoma a fost aprobat pentru această funcție controversată în Statele Unite cu 54 de voturi pentru și 45 împotrivă, potrivit Le Figaro.

Markwayne Mullin, în vârstă de 48 de ani, va prelua conducerea Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), care a fost paralizat de un impas bugetar timp de peste o lună. Opoziția democrată refuză să aprobe finanțarea DHS fără reforme semnificative la ICE, agenția de aplicare a legilor privind imigrația aflată sub jurisdicția departamentului.

Audierea lui Markwayne Mullin în fața unei comisii a Senatului a avut loc săptămâna trecută, la scurt timp după demiterea lui Kristi Noem, a cărei poziție fusese slăbită de operațiunile anti-imigrație extrem de criticate din ultimele luni din Minneapolis, în timpul cărora doi cetățeni americani, Renee Good și Alex Pretti, au fost uciși de agenți federali. În timpul audierii, el s-a distanțat de propriile declarații referitoare la Alex Pretti, pe care l-a descris ca fiind un „persoană tulburată” . „Nu ar fi trebuit să spun asta și, în calitate de secretar de stat, nu aș fi făcut-o”, a recunoscut el. „Am vorbit prea pripit. Am reacționat impulsiv, fără să cunosc faptele.”

Markwayne Mullin și-a stabilit obiectivele

În ceea ce privește ICE, care a fost criticată pentru metodele brutale pe care le-a adoptat pentru a duce la bun sfârșit ofensiva anti-imigrație revendicată de Donald Trump, senatorul republican și-a menționat viziunea conform căreia ar dori ca această agenție „să devină mijlocul” folosit pentru expulzarea migranților, în loc să se afle în „prima linie” pentru a-i aresta în toată țara.

Markwayne Mullin, care l-a descris pe președintele SUA drept un „prieten”, și-a stabilit obiectivul ca „în termen de șase luni, (DHS) să nu mai facă titluri în fiecare zi” .

Donald Trump a făcut din lupta împotriva imigrației ilegale o prioritate absolută, referindu-se la o „invazie” a Statelor Unite de către „infractori străini” și comunicând pe larg despre deportarea imigranților. Însă programul său de deportări în masă a fost zădărnicit sau încetinit de numeroase decizii judecătorești, inclusiv cele ale Curții Supreme, predominant conservatoare, pe motiv că cei vizați trebuie să își poată afirma drepturile.

Prețul țițeiului Brent a revenit marți, depășind din nou 100 de dolari pe baril, după o scădere de peste 10% în ziua precedentă, cauzată de decizia lui Donald Trump de a amâna noi atacuri împotriva Iranului și de anunțul său privind discuțiile cu Teheranul, potrivit Le Figaro.

Marți dimineață, în Asia, prețul țițeiului Brent din Marea Nordului a crescut cu 2,9%, ajungând la 102,84 dolari, în timp ce West Texas Intermediate (WTI), indicele de referință american, a crescut cu 3,5%, ajungând la 91,20 dolari.

Președintele american, care sâmbătă a promis că va distruge infrastructura electrică a Iranului dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă în termen de 48 de ore, a surprins pe toată lumea acordând cinci zile suplimentare.

„Am plăcerea să anunț că Statele Unite ale Americii și națiunea iraniană au avut, în ultimele două zile, schimburi foarte pozitive și fructuoase privind o rezolvare completă și totală a ostilităților noastre din Orientul Mijlociu”, a scris Trump luni dimineață pe Truth Social într-un mesaj scris în întregime cu majuscule.

Ofițerul neidentificat a fost transportat cu elicopterul Poliției Parcurilor SUA la un spital din zonă, a declarat Vito Maggiolo, ofițer de informații publice pentru Departamentul de Pompieri și Servicii Medicale de Urgență din DC, potrivit AP.

Ofițerul a fost împușcat în umăr și se află în stare gravă, dar stabilă, potrivit unui oficial al forțelor de ordine care a vorbit sub condiția anonimatului, deoarece nu era autorizat să discute public despre această problemă. Autoritățile au identificat un suspect, dar persoana nu se află în arest, a declarat oficialul.

Poliția parcurilor din SUA a confirmat într-un e-mail că ofițerul se afla „într-o stare care nu-i pune viața în pericol”.

Poliția a declarat că împușcăturile au avut loc în cadranul sud-estic al districtului, aproape de granița cu Maryland.

Oficialii federali au declarat că ajută la anchetă.

„Am vorbit cu primarul Bowser și cu șeful poliției Carroll și am fost informată despre împușcături”, a declarat procurorul general Pam Bondi într-o postare pe rețeaua X.

Directorul FBI, Kash Patel, a declarat în propria sa postare pe X că „se roagă pentru ofițerul de poliție împușcat în Washington, DC. FBI sprijină activ ancheta alături de partenerii noștri din domeniul aplicării legii și îi va aduce pe cei responsabili în fața justiției”.

Cel puțin trei persoane au fost ucise și 14 rănite marți în atacuri rusești la Poltava și Zaporijia, în centrul și sudul Ucrainei, potrivit autorităților regionale, relatează Le Figaro.

În Poltava, șeful administrației regionale, Vitali Dyakivnych, a raportat pe Telegram cel puțin doi morți și 11 răniți într-un atac inițial, care a provocat incendii și pagube clădirilor rezidențiale și unui hotel.

În Zaporijia, șeful administrației regionale, Ivan Fedorov, a anunțat pe Telegram un „atac masiv combinat cu rachete și drone rusești”. „Din păcate, o persoană a fost ucisă și alte trei au fost rănite”, a scris el.

Pe de altă parte, în Peninsula Crimeea anexată de Rusia, guvernatorul Sevastopolului a raportat cel puțin doi morți și opt răniți într-o explozie urmată de un incendiu într-o clădire rezidențială din oraș, fără a oferi inițial o cauză a dezastrului și fără a stabili o legătură cu războiul în curs.

Cunoscut mai ales ca gazul care face baloanele de petrecere să plutească, heliul este, de asemenea, un element cheie în fabricarea de cipuri, rachete spațiale și imagistica medicală, potrivit AP.

Qatar furnizează o treime din heliul mondial, potrivit US Geological Survey, dar națiunea a trebuit să oprească producția la scurt timp după izbucnirea războiului, acum trei săptămâni. Ultimele atacuri iraniene împotriva infrastructurii de producție a energiei din regiune au amplificat îngrijorările legate de aprovizionare, compania de gaze de stat din Qatar declarând că va reduce exporturile de heliu cu 14%.

Heliul este un produs secundar al producției de gaze naturale, atunci când este separat prin distilare criogenică. Qatar, care se află pe cel mai mare zăcământ de gaze naturale din lume, produce aproximativ 30% din rezerva globală de heliu, potrivit US Geological Survey.

Heliul din Qatar este produs la instalația sa Ras Laffan, cea mai mare instalație de gaze naturale lichefiate din lume. Însă compania energetică de stat QatarGas a oprit producția de GNL și „produse asociate” pe 2 martie din cauza atacurilor cu drone ale Iranului, iar două zile mai târziu a declarat forță majoră, ceea ce înseamnă că nu poate aproviziona clienții contractuali din cauza unor circumstanțe independente de voința sa.

Prețurile pentru heliu s-au dublat

Prețurile spot pentru heliu s-au dublat de la izbucnirea crizei și probabil vor crește în continuare, a declarat Kornbluth.Însă tranzacționarea spot reprezintă doar aproximativ 2% din piața totală în perioade normale, a spus el. Heliul este o marfă slab tranzacționată și este vândută în mare parte prin contracte pe termen lung.

Aceste atacuri cu rachete au avut loc la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Washingtonul a purtat discuții cu un oficial iranian anonim, o afirmație negată de Teheran, potrivit Le Figaro.

„Forțele de căutare și salvare răspund la rapoartele privind un impact în nordul Israelului”, a anunțat armata la aproximativ 30 de minute după ce a dat alarma din cauza focurilor de armă.

Magen David Adom, echivalentul israelian al Crucii Roșii, a publicat o înregistrare video care arată o clădire avariată și resturi împrăștiate pe jos. Salvatorii au declarat că tratează un bărbat de aproximativ treizeci de ani care a suferit răni minore după ce a călcat pe șrapnel, dar nu au fost raportate alte victime.

Armata a anunțat apoi o altă serie de atacuri cu rachete iraniene, marți, iar jurnaliștii AFP din Ierusalim au auzit o explozie puternică. „Sistemele de apărare sunt în acțiune pentru a contracara amenințarea ”, a declarat armata.

Într-o postare pe Facebook, regizoarea Stacey Souther a anunțat moartea, actriței spunând: „Cu profundă tristețe împărtășesc vestea sfâșietoare că Valerie a decedat”, potrivit The Guardian.

Ea a continuat rugând cititorii să doneze pentru o strângere de fonduri GoFundMe pentru a acoperi costurile funerare. „Ultima ei dorință este să fie înmormântată la Cimitirul Forest Lawn”, a scris regizoarea, „dar după mai bine de 15 ani de luptă împotriva bolii Parkinson, finanțele ei sunt epuizate. Haideți să ne unim pentru a-i transforma ultima dorință în realitate – o merită cu adevărat.”

Valerie Perrine a fost diagnosticată cu boala Parkinson în 2015, iar experiența ei cu această afecțiune a devenit subiectul unui documentar de 45 de minute realizat de Souther, care a avut premiera în 2019. În fața bolii, a scris Souther, ea a dat dovadă de „un curaj și o compasiune incredibile, fără să se plângă niciodată. A fost o adevărată inspirație, care a trăit viața la maximum – și ce viață magnifică a fost. Lumea pare mai puțin frumoasă fără ea.”