Plângerea depusă la Bruxelles susține că FIFA deține un monopol complet asupra vânzării biletelor pentru Cupa Mondială. Federația ar folosi această poziție pentru a impune prețuri excesive și condiții dezavantajoase pentru fani. Organizațiile reclamante invocă încălcarea articolului 102 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, care interzice abuzul de poziție dominantă pe piață, mai arată Politico.

Potrivit reprezentanților Euroconsumers, sistemul actual de vânzare a biletelor permite creșterea prețurilor prin mecanisme de tip „pricing dinamic”. În același timp, informațiile despre locurile și categoriile de bilete sunt insuficiente.

Prețuri ridicate și lipsă de transparență

Reclamanții susțin că multe dintre biletele promovate inițial la prețuri accesibile sunt în realitate extrem de limitate. Din acest motiv, majoritatea suporterilor ajung să plătească mult mai mult. De exemplu, biletele pentru finala Cupei Mondiale 2026 ar porni de la peste 4.000 de dolari, potrivit datelor incluse în plângere. În plus, fanii pot fi obligați să plătească taxe suplimentare la revânzarea biletelor. Iar astfel se poate ajunge chiar și la aproximativ 15% din prețul acestora.

Organizațiile mai acuză FIFA că utilizează așa-numitele „dark patterns”. Sunt tehnici de design online menite să creeze o presiune artificială asupra cumpărătorilor. Practic forțează utilizatorul să ia rapid o decizie de achiziție.

Presiune tot mai mare asupra FIFA la Bruxelles

Plângerea vine într-un moment în care FIFA se confruntă deja cu presiuni din partea instituțiilor europene. Comisarul european pentru sport, Glenn Micallef, a atras recent atenția asupra problemelor de securitate pentru suporterii care vor călători la Cupa Mondială din 2026, organizată în Statele Unite, Canada și Mexic. Acesta a menționat inclusiv riscurile generate de tensiunile geopolitice, în special în contextul conflictului din Iran.

Euroconsumers și Football Supporters Europe solicită Comisiei Europene să intervină pentru a impune mai multă transparență în procesul de vânzare a biletelor. De asemenea, pentru a limita creșterile excesive de preț. Organizațiile cer inclusiv introducerea unor plafoane pentru prețuri și adoptarea unor măsuri rapide, argumentând că efectele asupra fanilor nu vor mai putea fi corectate după disputarea meciurilor.

E-SIGUR, un sistem integrat de monitorizare a traficului rutier, considerat un pilon important în reducerea riscului de accidente, a intrat în funcțiune la nivel național și colectează automat date despre abaterile șoferilor, explică inspectorul principal de poliție din cadrul IGPR – Direcția Rutieră, Florin Ciuleanu, la „Podcast cu prioritate”, publicat pe canalul ProMotor România..

E-SIGUR, un sistem de interes național, presupune utilizarea unor mijloace tehnice fixe și mobile pentru colectarea datelor din trafic, care sunt ulterior analizate și valorificate de autoritățile de aplicare a legii.

Cum se realizează monitorizarea: camere fixe și radare mobile TruCam2 

„Monitorizarea se realizează pe mai multe paliere”, spune Florin Ciuleanu.

Pe de o parte, sunt camerele instalate pe drumurile de interes național, iar pe de altă parte, datele sunt colectate și prin echipamentele Poliției Române:

„Monitorizarea efectivă se face prin colectarea datelor de trafic, cu ajutorul mijloacelor tehnice, fixe sau mobile și valorificarea datelor rezultate către autoritățile de aplicare a legii”.

Un rol important îl au radarele de tip TruCam2, folosite de polițiștii rutieri, care funcționează automat și sunt amplasate pe trepied. Acestea înregistrează abaterile, în special depășirea vitezei legale.

Potrivit lui Ciuleanu, echipamentele sunt deja operaționale din ianuarie 2025 și, deși, la început, au funcționat doar parțial, acum sunt funcționale sută la sută, pe tot teritoriul țării.

Ce urmează după colectarea datelor

Informațiile colectate sunt descărcate de polițiști în această aplicație informatică numită e-SIGUR, parte a platformei de servicii a Ministerului Afacerilor Interne.

Ulterior, datele ajung la Centrul de Monitorizare Automată a Traficului Rutier (CMA-TR), o structură specializată din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, unde sunt analizate și validate.

Procesul presupune verificarea concordanței între imaginile surprinse și bazele de date existente, precum și confirmarea abaterilor.

„Toate datele acelea sunt înregistrate în mod automat. Pistoalele (pistoalele – radar, n. red.) funcționează în mod automat și sunt amplasate pe trepied. Ele înregistrează abaterile, adică nerespectarea regimului legal de viteză.

După care operatorul, polițistul rutier, le va descărca pe o aplicație informatică denumită e-SIGUR – un modul al platformei hub de servicii la nivel MAI – iar, ulterior, alți colegi care își desfășoară activitatea în cadrul CMATR (Centrul de Monitorizare Automată a Traficului Rutier) le analizează”, spune Florin Ciuleanu.

Șoferii sunt identificați înainte de aplicarea sancțiunilor

Autoritățile subliniază că sancțiunile nu pot fi aplicate automat proprietarului vehiculului, deoarece legislația din România prevede răspunderea personală.

Astfel, după identificarea proprietarului, poliția inițiază o procedură de corespondență prin care acesta este obligat să comunice cine se afla la volan în momentul comiterii abaterii.

În funcție de răspunsul primit, fie proprietarul, fie persoana indicată va fi sancționată conform legii:

„Este o întreagă procedură privind identificarea contravenientului, adică sistemul nostru de Drept în România presupune o răspundere personală.

Nu putem să dăm sancțiuni proprietarului, trebuie să identificăm efectiv conducătorul, autorul faptei contravenționale, motiv pentru care legea reglementează o întreagă procedură privind identificarea conducătorului.

Asta înseamnă o corespondență purtată de către instituția noastră cu proprietarul, după ce în prealabil a fost identificat, iar el va trebui să comunice datele conducătorului auto.

Fie este chiar el, fie este o altă persoană și va trebui să o indice. În funcție de chestia asta se vor lua și măsuri legale”.

Obiectiv: reducerea riscului rutier

Acest sistem integrat – e-SIGUR – contribuie la creșterea siguranței rutiere, prin monitorizarea constantă a traficului și identificarea rapidă a încălcărilor regulilor de circulație.

Extinderea la nivel național marchează o etapă importantă în digitalizarea și eficientizarea activităților de control rutier.

Deputații germani, inclusiv cei ai AfD, au acces la o bază de date care conține mii de documente ale UE, inclusiv note de la reuniuni sensibile ale ambasadorilor, unde sunt stabilite pozițiile statelor membre pe teme precum sprijinul pentru Ucraina, scrie Politico.

Accesul AfD la documente UE stârnește îngrijorări

„Problema este că avem un partid, AfD, în privința căruia există suspiciuni justificate că ar putea transmite informații către China sau Rusia”, a declarat Anton Hofreiter, deputat al Verzilor și președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag.

Aceste suspiciuni influențează modul în care sunt purtate discuțiile sensibile, diplomații luând tot mai des în calcul riscul scurgerilor de informații.

Ungaria a fost acuzată în weekend că ar fi transmis Moscovei informații despre discuții confidențiale ale liderilor UE, acuzații pe care ministrul ungar de Externe le-a catalogat drept „fake news”.

Statele UE se întâlnesc deja în grupuri mai restrânse, din cauza temerilor că unele țări „mai puțin loiale” ar putea transmite informații sensibile către Kremlin, a spus un oficial european.

Un alt diplomat a subliniat că statele membre sunt tot mai prudente în schimbul de informații sensibile, invocând atât „factorul ungar”, cât și „factorul AfD”.

AfD neagă că ar transmite informații către Rusia sau China. „Nu comentăm acuzații nefondate”, a declarat un purtător de cuvânt al grupului parlamentar AfD.

Un sistem vulnerabil

Spre deosebire de alte parlamente naționale, toți deputații și consilierii lor din Bundestag au acces la EuDoX, o bază de date care conține mii de documente ale UE, de la note de informare pentru summituri ministeriale până la rezumate ale unor reuniuni confidențiale între ambasadori. Sistemul a fost creat ca o garanție împotriva abuzului de putere executivă, o preocupare majoră în Germania, având în vedere trecutul nazist.

Mai mulți parlamentari germani consideră că accesul AfD reprezintă un risc de securitate.

„Apropierea aparentă a AfD de Putin, contactele dintre numeroși parlamentari AfD și ambasada Rusiei, vizitele lor la Moscova, preluarea narativelor de propagandă rusească și încercările deliberate de a obține informații legate de securitate prin întrebări parlamentare provoacă nopți nedormite tuturor celor care sunt profund preocupați de securitatea țării”, a declarat Roland Theis, parlamentar conservator din partidul cancelarului german Friedrich Merz și membru al Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag.

AfD a respins acuzațiile și în trecut. La începutul lui 2025, un fost consilier al eurodeputatului AfD Maximilian Krah a fost condamnat pentru spionaj în favoarea Chinei.

Un exemplu este nava de cercetare Dong Fang Hong 3, operată de Universitatea Oceanică din China, care în 2024 și 2025 a navigat în mod repetat în apropierea Taiwanului și a bazei americane din Guam, dar și în zone strategice din Oceanul Indian, potrivit datelor analizate de Reuters.

Operațiune amplă de cartografiere

În octombrie 2024, nava a verificat senzori oceanici chinezi capabili să detecteze obiecte subacvatice în apropierea Japoniei și a revenit în zonă în mai 2025. În martie 2025, a acoperit rutele din jurul strâmtorii Malacca, un punct-cheie pentru comerțul maritim.

Oficial, nava efectua studii asupra sedimentelor și cercetări climatice. Totuși, lucrări științifice arată că a realizat și cartografiere detaliată a fundului oceanic. Experți navali și oficiali ai Marinei SUA spun că astfel de date ajută China să își desfășoare mai eficient submarinele și să le detecteze pe cele ale adversarilor.

Dong Fang Hong 3 face parte dintr-o operațiune mai largă, care implică zeci de nave de cercetare și sute de senzori. Reuters a analizat documente oficiale și peste cinci ani de date privind mișcarea a 42 de nave active în oceanele Pacific, Indian și Arctic.

Deși cercetările au și scopuri civile, unele vizează zone de pescuit sau perimetre unde China are contracte de explorare minerală, ele au și o componentă militară, au declarat nouă experți în război naval consultați de Reuters.

Pentru a colecta informații despre relieful submarin, navele cartografiază fundul mării deplasându-se înainte și înapoi. Datele de urmărire arată astfel de tipare pe suprafețe extinse din cele trei oceane.

Aceste informații sunt importante atât pentru operarea submarinelor, cât și pentru detectarea lor.

Focus pe zone strategice

Datele arată că China se concentrează pe zone cu importanță militară, inclusiv în jurul Filipinelor, Guam, Hawaii și în Oceanul Indian rute esențiale pentru comerțul și importurile sale de energie.

Datele arată că China se concentrează pe zone cu importanță militară, precum apele din jurul Filipinelor, Guam și Hawaii, dar și pe rute din Oceanul Indian, esențiale pentru comerț și importurile sale de energie.

Autoritățile chineze susțin că sistemele monitorizează clima și condițiile oceanice, însă oficiali din provincia Shandong au afirmat că proiectul urmărește și „asigurarea apărării și securității maritime”.

Într-o audiere recentă în Congresul SUA, contraamiralul Mike Brookes, șeful Biroului de Informații Navale al SUA, a declarat că China și-a extins puternic activitățile de cartografiere, obținând date care „permit navigația submarinelor, camuflarea și amplasarea senzorilor sau armamentului pe fundul mării”. El a adăugat că această colectare de informații reprezintă „o preocupare strategică”.

Conform proiectului Cărții Albastre a diplomației japoneze, analizat de Reuters înainte de adoptarea oficială, guvernul condus de premierul Sanae Takaichi va redefini relația cu China ca fiind una „strategică” și „reciproc avantajoasă”, marcând o scădere de la statutul de „una dintre cele mai importante”. 

Schimbarea este rezultatul unei perioade mai tensionate dintre cele două state care a fost marcată de mai multe incidente diplomatice. 

Printre acestea se numără controalele impuse de China asupra exporturilor de metale rare, incidentele militare, inclusiv fixarea țintei prin radar asupra aeronavelor japoneze, dar și presiunile crescute în jurul Taiwanului. 

Un punct de cotitură a avut loc în luna noiembrie a anului trecut. Șefa guvernului de la Tokyo, Sanae Takaichi, anunțase că o intervenție militară a Chinei asupra Taiwanului ar atrage o ripostă din partea Japoniei. 

Ca răspuns, China a reintrodus restricții asupra importurilor de fructe de mare din Japonia, a descurajat călătoriile cetățenilor săi în această țară și a anunțat limitări asupra exporturilor de metale rare. 

Într-un discurs susținut recent în parlament, Takaichi a avertizat asupra „coerciției” exercitate de China și a amenințărilor economice și de securitate tot mai mari, inclusiv din partea Rusiei și Coreei de Nord, parteneri ai Chinei. 

Analiza, citată de Euronews, a comparat nivelul pensiei medii cu costul de trai pentru o persoană singură în 39 de țări europene, incluzând state membre ale Uniunii Europene, țări candidate, state din EFTA și Regatul Unit. Calculul exclude cheltuielile pentru chirie, care ar face diferențele și mai mari. Rezultatele arată o variație semnificativă: pensiile pot acoperi de la doar 22% din costul vieții în Georgia până la 225% în Luxemburg.

Țările în care pensiile depășesc costul vieții

În unele state europene, pensiile sunt semnificativ mai mari decât cheltuielile de bază. Luxemburgul se află pe primul loc, unde pensia medie anuală este de aproximativ 28.790 de euro, în timp ce costul vieții este estimat la 12.791 de euro. Astfel, pensia depășește de peste două ori cheltuielile. Situații similare se întâlnesc și în alte țări din Europa de Vest și Nord:

• Italia – 210% din costul vieții
• Finlanda – 208%
• Spania – 199%
• Danemarca – 189%

În plus, pensiile depășesc 150% din costul vieții în Islanda, Norvegia, Germania, Belgia, Austria, Franța, Olanda și Suedia.

Țări în care pensiile acoperă doar la limită costurile

În unele state europene, pensiile reușesc să acopere costurile de bază, dar cu un surplus foarte mic. Acestea includ Elveția, Irlanda, Regatul Unit, Polonia, Cehia și Grecia, unde pensiile reprezintă între 103% și 131% din costul vieții.

În peste jumătate dintre țările analizate, pensiile nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile de bază ale unei persoane. În unele state, pensiile acoperă între 80% și 95% din costul vieții, precum Slovenia, Slovacia, Estonia, Portugalia, Muntenegru, Lituania, Croația și Ungaria. În alte cazuri, diferența este mult mai mare. Cele mai scăzute niveluri sunt înregistrate în:

• Georgia – 22%
• Albania – 29%
• Ucraina – 29%
• Moldova – 42%

În aceste țări, pensiile nu acoperă nici măcar jumătate din costurile de trai.

România în comparație cu restul Europei

În România, pensia medie de stat acoperă doar o parte din costurile de trai, potrivit datelor analizate în raportul Moorepay. Nivelul pensiilor se situează sub pragul necesar pentru a acoperi integral cheltuielile de bază ale unei persoane, excluzând chiria, ceea ce plasează țara în categoria statelor europene unde pensionarii trebuie adesea să se bazeze pe alte surse de venit sau pe sprijinul familiei. Situația reflectă diferențele economice dintre Europa de Vest și Europa de Est, unde sistemele de pensii sunt în general mai puțin generoase, iar puterea de cumpărare a pensionarilor este mai redusă.

Un decalaj regional evident

Analiza evidențiază un contrast clar între regiunile Europei. În Europa de Nord și de Vest, sistemele de pensii oferă, în general, un nivel de venit suficient pentru acoperirea cheltuielilor de bază. În Europa Centrală, pensiile oferă o acoperire moderată, în timp ce în Europa de Est și în Balcani ele acoperă doar o parte din costurile de trai.

Potrivit datelor OECD, aproximativ două treimi din veniturile persoanelor de peste 65 de ani din Europa provin din pensii publice. Experții spun că diferențele sunt legate în mare parte de nivelul general de dezvoltare economică și de structura sistemelor de pensii din fiecare țară. În unele state, veniturile pensionarilor sunt completate frecvent de sprijinul familiei sau de alte surse de venit.

Incendiul a avut loc la rafinăria Valero din Port Arthur, situată la aproximativ 145 de kilometri est de orașul Houston. 

„A fost o explozie, da, dar suntem bine; toată lumea e bine. Serviciile de intervenție încearcă să stingă focul cât mai repede posibil”, a declarat primarul din Port Arthur, Charlotte M. Moses, citată de Associated Press. 

Autoritățile au emis un avertisment cetățenilor din partea de vest a orașului, cerându-le să rămână în case până la transmiterea unui semnal oficial de siguranță.

Avertismente similare au fost transmise și pe rețelele sociale, unde cetățenii au fost sfătuiți să evite activitățile în aer liber, să țină ferestrele și ușile închise și să urmeze instrucțiunile oficialilor. 

Rafinăria Valero are aproximativ 770 de angajați și o capacitate de procesare de circa 435.000 de barili de petrol pe zi, producând benzină, motorină și kerosen. 

Explozia are loc pe fondul creșterii prețurilor la combustibili, din cauza blocării Strâmtorii Ormuz, ca urmare a declanșării războiului din Orientul Mijlociu. Marți, cotațiile Brent au crescut cu la 102.84 dolari pe baril și West Texas Intermediate (WTI), a crescut la 91.20 dolari pe baril. 

Potrivit informațiilor oficiale publicate pe site-ul muzeului, instituția va fi închisă în prima și a doua zi de Paște, așa cum se întâmplă în fiecare an.

În restul perioadei, programul revine la normal, însă cu un orar extins odată cu sezonul cald.

Se trece la programul de vară

Odată cu venirea sezonului cald, muzeul funcționează după programul de vară, care permite accesul vizitatorilor pentru mai mult timp pe parcursul zilei.

Astfel, expoziția în aer liber poate fi vizitată, în general, între orele 09:00 și 19:00, de marți până duminică, în timp ce lunea programul este mai scurt.

Și spațiile interioare, precum sălile de expoziții, funcționează după un program de vară, cu intervale extinse, de regulă între 10:00 și 18:00, de miercuri până duminică.

Accesul vizitatorilor, diferențiat pe porți

Programul diferă ușor și în funcție de intrare. Porțile principale de pe Șoseaua Kiseleff sunt deschise zilnic, în timp ce accesul prin alte puncte, precum cele din Parcul Herăstrău, este disponibil mai ales în weekend, în sezonul de vară.

Cei care vor să viziteze muzeul în perioada Paștelui trebuie să țină cont de zilele în care instituția este închisă, dar și de faptul că, imediat după sărbători, programul de vară permite vizite mai lungi și mai flexibile.

Muzeul rămâne unul dintre cele mai populare obiective culturale din București, mai ales în sezonul cald, când spațiul în aer liber devine principala atracție pentru turiști și localnici deopotrivă.

În a doua etapă a programului, echipele primăriei se vor ocupa de astuparea gropilor apărute pe străzile din Ferentari, prioritizând solicitările cetățenilor în funcție de gravitate. În paralel, intervențiile vor fi efectuate și în alte zone unde situația o impune.

Primăria precizează că unele străzi aparțin Administrației Străzilor București (ASB), astfel că PS5 nu poate interveni direct, însă solicită permanent sprijinul ASB pentru arterele aflate în administrarea acesteia.

Cetățenii care observă gropi sau degradări pe drumuri pot semnala problemele prin WhatsApp la 0735 281 304, trimițând o fotografie sau un video împreună cu locația sau adresa exactă.

„Dacă locuiești în acest cartier, te invităm să trimiți sesizările tale legate de starea străzilor, pe Whatsapp, la numărul 0735 281 304. Avem nevoie de o fotografie/video cu groapa semnalată și un share location sau să ne scrii adresa exactă”, se arată în postarea publicată pe pagina primăriei Sectorului 5.

Angajații din cadrul Primăriei se vor ocupa de preluare sesizărilor de la cetățeni, iar mai apoi echipele de muncitori vor fi trimise pe teren, în zonele indicate.

„Continuăm lucrările de modernizare cu aceeași determinare. Sunt în teren și coordonez personal echipele de intervenție pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră. Vreau să mă asigur că toți cetățenii Sectorului 5 beneficiază de condiții bune de circulație rutieră și pietonală”, a declarat Vlad Popescu Piedone.

Iranul a lansat marți dimineață noi rachete către Israel, la câteva ore după declarațiile președintelui american Donald Trump privind discuții „foarte bune” pentru încheierea conflictului. Oficialii iranieni au negat existența unor negocieri directe cu Statele Unite. Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că „nu există negocieri”, acuzând Washingtonul că încearcă să manipuleze piețele financiare și energetice, scrie Euronews.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a confirmat că anumite mesaje au fost transmise prin intermediul unor state mediatoare. El a subliniat totuși că nu au avut loc discuții oficiale.

Ultimatumul lui Trump privind strâmtoarea Ormuz

Președintele american Donald Trump a impus anterior Iranului un ultimatum pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Inițial, Washingtonul a acordat Teheranului un termen de 48 de ore pentru a opri atacurile și a permite reluarea traficului maritim. În caz contrar, a amenințat cu lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene. Ulterior, Trump a anunțat că prelungește termenul cu încă cinci zile. El a susținut că administrația sa poartă discuții cu „o persoană de rang înalt” din Iran.

Lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene

Presa iraniană a relatat că două instalații energetice au fost lovite în urma unor atacuri aeriene. Potrivit agenției Fars, o lovitură ar fi vizat infrastructura de gaze naturale din orașul Isfahan. O alta ar fi afectat o conductă de gaz care alimentează centrala electrică Khorramshahr. Până în prezent, nici Israelul, nici Statele Unite nu au revendicat oficial aceste atacuri.

În paralel, armata israeliană a anunțat că a efectuat noi atacuri aeriene asupra unor cartiere din sudul Beirutului. A fost vizată infrastructura grupării Hezbollah. Avioane de luptă israeliene au fost auzite zburând la joasă altitudine deasupra capitalei libaneze, în timp ce forțele israeliene au continuat confruntările cu militanți Hezbollah în sudul Libanului. Presa de stat libaneză a raportat cel puțin șapte raiduri aeriene în suburbiile sudice ale orașului.

Piețele financiare reacționează la tensiuni

Declarațiile lui Trump privind posibile negocieri au adus temporar calm pe piețele financiare. Indicele S&P 500 a crescut cu 1,1%, în timp ce Dow Jones și Nasdaq au înregistrat creșteri de aproximativ 1,4%. În același timp, prețul petrolului Brent a coborât sub pragul de 100 de dolari pe baril. Totuși, evoluțiile din regiune rămân extrem de volatile, iar investitorii continuă să urmărească îndeaproape evoluția conflictului.

Potrivit estimărilor recente, războiul a provocat deja peste 1.500 de victime în Iran și peste 1.000 în Liban. În Israel au fost raportate cel puțin 15 decese, iar 13 militari americani au murit în incidente legate de conflict.