În acest cadru european mai larg, țările cu baze agricole solide sunt în mod natural bine poziționate pentru a juca un rol important, iar România este un exemplu relevant. Agricultura rămâne un contributor strategic la PIB și la ocuparea forței de muncă în mediul rural, iar dezvoltarea biocombustibililor avansați oferă fermierilor o cale practică de diversificare și creare de valoare. Fermierii români cultivă deja suprafețe extinse cu plante oleaginoase și se află printre principalii producători de floarea‑soarelui din Uniunea Europeană. Dincolo de piețele tradiționale de hrană și furaje, aceste culturi pot furniza și materii prime pentru combustibili sustenabili pentru aviație, produși în conformitate cu standardele europene stricte.

Citeşte comunicatul integral AICI

Universitatea Craiova s-a impus cu 1-0, la București, bifând primul succes din play-off. Oltenii ocupă locul secund, în urma Universității Cluj, diferența fiind făcută la golaveraj.

Potrivit Ligii Profesioniste de Fotbal, echipa ideală din etapa a 2-a din play-off/play-out este următoarea:

Portar

Marian Aioani (FC Rapid) – Deși giuleștenii au pierdut, portarul Rapidului a avut șase intervenții, două dintre ele fiind din categoria ,,supersave-uri”.

Fundași

David Maftei (Farul Constanța) – Și-a trecut în cont a patra pasă decisivă din ediția în curs.

Sheriff Sinyan (CFR 1907 Cluj) – Un nou meci în care a puternicul fundaș al clujenilor a fost ca un zid în fața adversarilor.

Adrian Rus (Universitatea Craiova) – A avut o prestație sigură în centrul defensivei craiovenilor. Este un pilon de bază în sistemul gândit de Filipe Coelho.

Florin Ștefan (Univeristatea Craiova) – Intrat la pauză, a făcut față cu brio atacurilor inițiate de adversari pe partea sa.

Mijlocași

Meriton Korenica (CFR 1907 Cluj) – A marcat pentru a noua oară în acest sezon, în care mai are și patru pase decisive.

Dragoș Albu (FC Hermannstadt) – A consumat multă energie pe durata partidei. A marcat golul care a închis tabela arenei din Sibiu.

Ovidiu Bic (Universitatea Cluj) – A depus un efort consistent la centrul terenului, fiind util pe ambele faze de joc. Remarcabil și procentul de pase reușite – 90,4 % (47 din 52).

Atacanți

David Miculescu (FCSB) – A marcat golul care le-a adus roș-albaștrilor prima victorie în play-out.

Aurelian Chițu (FC Hermannstadt) – Gol și pasă de gol. Este singurul jucător din ultimele cinci sezoane care a înscris cinci etape la rând.

Patrick Dulcea (Unirea Slobozia) – A marcat un gol spectaculos, care le-a adus ialomițenilor un succes extrem de important.

Antrenorul etapei

Filipe Coelho (Universitatea Craiova) – A gestionat perfect evenimentele din meciul cu marea rivală bucureșteană, mai ales în repriza secundă, când craiovenii au jucat în inferioritate numerică. Astfel, Universitatea Craiova a reușit o victorie mare în lupta pentru titlu.

India este al doilea cel mai mare cumpărător de gaz petrolier lichefiat (GPL) din lume, folosit pentru gătit și provenit în principal din Orientul Mijlociu, iar livrările au fost afectate de război, relatează AFP.

Prim-ministrul Narendra Modi a cerut autorităților locale să combată piața neagră și să evite panica, subliniind că aprovizionarea energetică rămâne stabilă.

În cartierul sărac Madanpur Khadar, Sheela Kumari, o menajeră de 36 de ani, spune că a fost nevoită să renunțe la buteliile de GPL după ce prețurile au crescut semnificativ.

„Obișnuiam să cumpărăm butelii cu 1.800–2.000 de rupii (19–21 de dolari), dar acum, pe piața neagră, au ajuns la 5.000 (53 de dolari)”, a declarat ea pentru AFP,  fiind o sumă apropiată de întregul ei salariu lunar de 6.000 de rupii.

În schimb, un pachet de 10 kilograme de lemne de foc, suficient pentru câteva zile, costă 30 de rupii (0,30 dolari).

„Există consecințe pentru sănătate, iar copiii mei tușesc. Dar spuneți-mi ce altă soluție avem?”, a spus ea.

New Delhi și regiunea sa metropolitană, cu aproximativ 30 de milioane de locuitori, sunt frecvent clasate printre cele mai poluate capitale din lume.

Arderea lemnului și cărbunelui în interior expune familiile la niveluri ridicate de fum și particule toxice, crescând riscul de boli respiratorii.

Femeile și copiii, care petrec mai mult timp în apropierea zonelor de gătit, sunt deosebit de vulnerabili.

Președintele Federației de fotbal din Cehia, David Trunda, a precizat că ancheta a început cu câțiva ani în urmă, atunci când federația a sesizat poliția cu privire la suspiciuni de trucare și mită, fără a oferi detalii suplimentare, potrivit Associated Press.

Presa locală a relatat că incidentele ar fi vizat primele patru ligi de club și, posibil, competiții pentru tineret.

În total, 47 de persoane vor face obiectul unei anchete disciplinare, a adăugat Trunda.

„Vom face tot ce este necesar pentru ca mafia pariurilor să dispară din sportul ceh”, a mai spus el.

Operațiunile au fost efectuate de ofițeri ai unității de combatere a crimei organizate, în întreaga țară.

Scandalul izbucnește cu doar două zile înaintea meciului Cehia – Irlanda, din play-off-ul pentru calificarea la FIFA World Cup 2026, prima rundă a fazei finale a calificărilor.

Învingătoarea va găzdui câștigătoarea meciului dintre Danemarca și Macedonia de Nord, pentru un loc în turneul co-organizat de Statele Unite ale Americii, Canada și Mexic.

Cehia s-a calificat ultima dată la Cupa Mondială în 2006.

Potrivit unui comunicat comun al FBI și al agenției americane pentru securitate cibernetică CISA, atacatorii se prezintă drept echipe oficiale de suport ale platformelor de mesagerie. Victimele primesc mesaje în care sunt avertizate despre o presupusă tentativă suspectă de autentificare în cont. Mesajele conțin linkuri malițioase sau solicită utilizatorilor să trimită coduri de verificare sau coduri PIN, mai scrie Euronews.

Într-un exemplu citat de autorități, un cont numit „Signal Support” avertizează utilizatorul că a fost detectată o autentificare suspectă și îi cere să trimită codul de verificare pentru a securiza contul.

Cum preiau hackerii controlul conturilor

După ce obțin codul de verificare, atacatorii pot prelua controlul contului și pot bloca accesul utilizatorului legitim. Ulterior, hackerii pot folosi contul compromis pentru a trimite mesaje de phishing către contactele victimei. Astfel, atacul este extins către alte persoane sau organizații. Autoritățile americane spun că astfel de atacuri au vizat în special oficiali guvernamentali, militari, politicieni și jurnaliști.

Alerta emisă de autoritățile americane vine după avertismente similare lansate recent de agenții de informații din mai multe țări europene. Serviciile de securitate din Portugalia și Olanda au raportat la începutul lunii că hackeri conectați la Kremlin au vizat conturi Signal și WhatsApp ale unor oficiali guvernamentali, diplomați și militari. De asemenea, centrul francez pentru coordonarea crizelor cibernetice a emis recent o alertă privind același tip de atacuri.

Recomandările experților în securitate

FBI și CISA recomandă utilizatorilor să trateze cu suspiciune orice mesaj primit de la conturi necunoscute care solicită coduri de verificare sau informații sensibile. Experții recomandă blocarea și raportarea imediată a acestor mesaje și activarea tuturor funcțiilor de securitate disponibile în aplicațiile de mesagerie. Reprezentanții Signal au subliniat, de asemenea, că echipele oficiale de suport nu vor contacta niciodată utilizatorii prin mesaje pentru a cere coduri de verificare sau coduri PIN.

„Vigilența utilizatorilor rămâne cea mai bună apărare împotriva atacurilor de tip phishing”, au transmis reprezentanții platformei.

De marți până pe 28 martie are loc Bucharest Fashion Week, un eveniment care reunește designeri români și internaționali, profesioniști din industria modei și public interesat de tendințele actuale ale modei, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii.

Potrivit organizatorilor, evenimentul „aduce împreună designeri români și internaționali, tineri creatori, profesioniști din industrie și public interesat de noile direcții ale artei textile contemporane” și propune un program extins, care depășește formatul clasic al prezentărilor de modă.

Un program care trece de podium

Organizat sub umbrela Council of Fashion Designers of Romania, cu sprijinul Camerei Naționale a Modei Italiene și al Ministerului Culturii, evenimentul are ca punct central Muzeul Național de Artă al României.

Ediția din acest an „propune un program care merge dincolo de podium și pune accent pe educație, dialog profesional, deschidere internațională și incluziune”.

Noua generație de designeri, în prim-plan

Un loc important îl ocupă componenta Next Generation, dedicată tinerilor creatori.

„Conferințele, atelierele și întâlnirile […] aduc în prim-plan teme care țin nu doar de creativitate, ci și de construirea unui drum profesional solid”, transmit organizatorii.

Evenimentul include și Next Generation Conference, care reunește studenți și profesioniști pentru discuții despre „identitate creativă, strategie de business, retail și contextul global al industriei”.

Moda, dincolo de imagine: proiect pentru nevăzători

Unul dintre cele mai inedite momente este proiectul Sightless Fashion, dedicat persoanelor cu deficiențe de vedere.

Inițiativa „arată că accesul la experiența culturală poate fi gândit mai atent, mai deschis și mai aproape de oameni”, propunând „o experiență alternativă de percepere a modei”.

Conceptul transformă ținutele „într-un univers sonor construit din materialele și texturile pieselor vestimentare”, invitând publicul să exploreze moda „prin sunet, spațiu și mișcare”.

Deschidere regională și colaborare internațională

Ediția din 2026 reunește designeri din mai multe țări, inclusiv România, Polonia, Ucraina, Ungaria și Republica Moldova, confirmând „deschiderea regională a evenimentului și interesul pentru colaborare”.

Programul include, pe lângă prezentările de modă, și „formate noi, întâlniri profesionale și proiecte dedicate comunității creative”.

Promovarea brandului „Made in Romania”

Organizatorii subliniază că Bucharest Fashion Week este „primul eveniment de modă internațional din România”, dedicat promovării designerilor locali și transformării etichetei „Made in Romania” într-un reper apreciat la nivel global.

Evenimentul „reunește creatorii de modă, potențialii clienți, profesioniștii din industrie și pasionații de modă pentru a celebra arta modei și a favoriza colaborarea la nivel global”.

Spre deosebire de abuzul fizic, acest tip de maltratare nu lasă urme vizibile, dar consecințele sale sunt la fel de devastatoare. Psihologie-Online explică ce este abuzul psihologic și cum să îl recunoașteți. Înțelegerea și conștientizarea acestei probleme reprezintă un pas esențial în combaterea ei și în oferirea de sprijin celor care suferă de pe urma ei.

Ce este abuzul psihologic?

Abuzul psihologic este o formă de violență silențioasă care afectează profund sănătatea emoțională și mintală a unei persoane. Acest abuz include comportamente precum umilința, manipularea, insultele, izolarea socială și amenințările constante. Spre deosebire de violența fizică, abuzul psihologic nu este însoțit de vătămări fizice.

Deși fiecare caz este unic, există un model general de abuz psihologic care escaladează treptat. Mai jos, vom examina cele mai frecvente etape:

• Faza inițială: În această etapă, agresorul manifestă iritabilitate, critică subtilă sau comportament de control. Victima simte disconfort sau anxietate și încearcă să evite conflictul.
• Faza critică: Aici are loc cel mai evident abuz psihologic, cum ar fi insultele, umilința, manipularea sau amenințările. Este momentul de cea mai mare afectare emoțională și epuizare a victimei.
• Faza de reconciliere: Abuzatorul își cere scuze, promite să se schimbe sau afișează un comportament afectuos pentru a minimiza răul sau a-și justifica acțiunile. Acest lucru o derutează pe victimă și o poate determina să rămână în relație. Acest ciclu se poate repeta și poate deveni din ce în ce mai intens, prinzând-o într-o dinamică dificil de rupt.

Cum să dovedești abuzul psihologic

Dovedirea abuzului psihologic poate fi complexă datorită naturii sale intangibile, dar este posibilă prin colectarea de dovezi și mărturii care demonstrează abuzul. Principalele strategii sunt următoarele:

• Înregistrări scrise: Salvarea mesajelor text, e-mailurilor sau notițelor cu conținut ofensator, manipulator sau amenințător.
• Înregistrări vocale sau video: Documentează incidentele în care agresorul insultă, umilește sau exercită control, întotdeauna în limitele legale ale țării.
• Mărturii ale unor terțe părți: Obținerea de declarații de la persoane care au fost martore la abuz.
• Jurnal personal: Consemnați incidentele de abuz, descriind datele, situațiile și emoțiile trăite, ca dovezi ale tiparului de maltratare.
• Evaluări psihologice: Consultați un profesionist care poate documenta daunele emoționale suferite prin intermediul rapoartelor.
• Reclamații formale: Adresați-vă instituțiilor sau serviciilor specializate pentru a raporta abuzul, creând o evidență oficială.
• Combinarea acestor instrumente crește șansele de a dovedi abuzul psihologic față de terți sau în cadrul procedurilor judiciare.

Când și cum să raportezi abuzul psihologic

Violența fizică și psihologică nu ar trebui niciodată normalizată în nicio relație socială. Este important să raportați abuzul atunci când acesta vă afectează semnificativ bunăstarea, sănătatea mintală sau vă pune în pericol siguranța. Aceasta include situații de insulte constante, amenințări sau izolare, mai ales dacă le experimentați în mod repetat.

Pentru a raporta abuzul psihologic, faceți următoarele:

1. Adună dovezi: Înainte de a raporta, adună dovezi precum mesaje, înregistrări, mărturii sau rapoarte psihologice care să susțină cazul tău.
2. Solicitați sprijin: Consultați profesioniști, precum psihologi, avocați sau servicii sociale, care vă pot ghida pe parcursul procesului. Explicați toate detaliile abuzului de care ați suferit, fără a omite informații relevante sau a falsifica faptele.
3. Mergeți la autorități: Mergeți la secția de poliție, la instanță sau la instituția relevantă din țara dumneavoastră pentru a depune o plângere oficială. Explicați clar evenimentele, furnizați orice dovezi pe care le-ați adunat și detaliați impactul asupra vieții dumneavoastră. La notificarea din partea unei agenții statale, autorul violenței se va confrunta cu restricții și consecințe legale dacă încalcă legea.
4. Contactați servicii specializate: Organizațiile care ajută victimele violenței sau abuzului oferă sprijin juridic, psihologic și emoțional.
5. Protecție suplimentară: Dacă simțiți că sunteți în pericol, solicitați măsuri de protecție, cum ar fi ordine de restricție, în timpul procesului de raportare.
   Raportarea este un pas crucial pentru a rupe ciclul abuzurilor și a primi ajutorul necesar.

Ce sprijin juridic este disponibil și cum poate fi prevenit abuzul psihologic

Legile care alcătuiesc constituția fiecărei țări conțin informații despre cum se poate preveni abuzul emoțional. Mai exact, principalele măsuri legale împotriva abuzului psihologic sunt următoarele:

• Raportarea către autorități: Puteți depune plângeri la secțiile de poliție, parchete sau instanțe specializate în violență bazată pe gen, violență domestică sau abuz psihologic.
• Ordine de protecție: În cazuri grave, se poate solicita un ordin de restricție sau măsuri de precauție pentru a garanta siguranța victimei.
• Asistență juridică gratuită: Multe jurisdicții oferă avocați gratuiți victimelor, în special în cazurile de violență domestică sau bazată pe gen.
• Legea privind protecția: În funcție de țară, există legi specifice care definesc și pedepsesc abuzul psihologic, permițând acțiuni în justiție împotriva agresorului.
• Centre de sprijin pentru victime: Instituții publice sau private care oferă sprijin juridic, psihologic și social.

Cum să previi abuzul psihologic

Prevenirea abuzului psihologic este esențială pentru a împiedica relațiile personale să cadă în tipare de abuz emoțional. Strategii practice și eficiente includ:

• Învață despre tipurile de violență: Ascultând opiniile specialiștilor la conferințe sau învățând despre acestea, vei înțelege mai bine tipurile de situații care ar putea deveni abuz psihologic.
• Consolidează-ți stima de sine: Lucrează la încrederea în sine pentru a identifica și respinge comportamentul abuziv. În loc să cauți aprobarea cuiva violent, adoptă o atitudine încrezătoare și sigură pe tine.
• Stabilește limite clare: Nu ceda la fiecare cerere doar pentru a evita o reacție nepoliticoasă din partea celorlalți. Recunoaște și nu tolera comportamentul dăunător încă de la începutul relației.
• Cultivă relații sănătoase: Înconjoară-te de oameni care promovează respectul, empatia și comunicarea asertivă.
• Lucrează la emoțiile tale: Învață să gestionezi emoțiile, identifică dinamicile toxice și cere ajutor atunci când este nevoie.
• Solicitați sprijin din timp: La primele semne de abuz, adresați-vă unor profesioniști sau rețele de sprijin care vă pot oferi îndrumare și resurse.
• Promovarea conștientizării sociale: Diseminarea informațiilor despre abuzul psihologic pentru a-l preveni în comunitate. Prevenirea începe cu conștientizarea și acțiunea pentru a evita normalizarea sau creșterea abuzului emoțional.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în 2025 au fost înregistrate aproximativ 19.400 de decese în urma accidentelor. Aceasta reprezintă o scădere cu 3% față de 2024, ceea ce înseamnă că pe drumurile europene au murit cu 580 mai puține persoane.

„Dată fiind creșterea numărului de vehicule care circulă pe drumurile din UE și a numărului de kilometri parcurși, aceasta este o realizare semnificativă. Cu toate acestea, datele preliminare subliniază și necesitatea unor eforturi susținute la toate nivelurile, deoarece majoritatea statelor membre nu sunt încă în grafic în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului UE de a reduce la jumătate decesele și vătămările grave cauzate de accidente rutiere până în 2030”, se arată în comunicat.

România, la coada clasamentului

Progresele în materie de siguranță rutieră variază foarte mult de la o țară la alta. Între 2024 și 2025 s-au înregistrat scăderi remarcabile în Estonia (-38 %) și în Grecia (-22 %).

Pe baza acestor date preliminare și uneori parțiale, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Polonia și România se află în prezent pe calea cea bună pentru îndeplinirea obiectivului de reducere cu 50% a deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2030.

În pofida acestui progres, notează CE, România are în continuare una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității din UE, alături de Bulgaria și de Croația. Astfel, potrivit datelor, în 2025, rata la un milion de locuitori a fost de 68, față de 78 în anul precedent.

Suedia și Danemarca au avut cele mai sigure drumuri în 2025, ca și în anii precedenți, cu rate scăzute ale mortalității, de 20 și, respectiv, 23 de decese la un milion de locuitori.

CE estimează că, pentru fiecare deces, există cinci persoane care sunt grav rănite. Aceasta înseamnă că aproximativ 100 000 de persoane din întreaga UE suferă în fiecare an vătămări grave în urma accidentelor rutiere.

Dacă, cel puțin pentru moment, tranziția la IFRS nu este oportună, dar societatea intră sub incidența regulilor specifice privind calculul impozitului suplimentar național, atunci aceasta va trebui să calculeze și să prezinte impozitele amânate în notele explicative, parte a situațiilor financiare anuale întocmite conform OMFP nr. 1802/2014.

Ordinul nr. 203/2026, publicat în Monitorul Oficial la data de 13 martie 2026 aduce precizările necesare pentru punerea în practică a acestei opțiuni.

Astfel, sunt clarificate o serie de aspecte, printre care:

Când este posibilă tranziția la IFRS?

Tranziția la IFRS este posibilă începând cu situațiile financiare anuale aferente anului 2025, dacă entitățile apreciază că au capacitatea de a aplica aceste reglementări. Entitățile care fac tranziția la IFRS începând cu anul 2025 organizează și conduc contabilitatea potrivit acestor reglementări, începând cu exercițiul financiar al anului 2026. Opțiunea de a trece la aplicarea IFRS rămâne valabilă și ulterior datei de 1 ianuarie 2026, atât timp cât entitatea este în sfera de aplicare a impozitului minim global.

Citeşte comunicatul integral AICI