Premierul Ilie Bolojan a declarat marți seara, la Euronews, că Guvernul pregătește măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice și pentru reformarea companiilor de stat.

Ilie Bolojan a explicat că una dintre principalele direcții de acțiune este reducerea personalului din instituțiile publice, o măsură care va fi aplicată pe scară largă.

„Toate instituțiile publice trebuie să-și facă reducerea de personal de 10%, de la Televiziunea Română, de exemplu, până la celelalte autorități, la ministere și așa mai departe”, a spus premierul.

Totuși, el a precizat că există domenii în care nu se pot face astfel de reduceri, din cauza lipsei de personal, cum sunt structurile de ordine publică sau apărare.

„În zona ministerelor unde există un personal deficitar, unde nu ne putem permite reducere de personal, nu știu, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, intră în vigoare măsura prin care până la sfârșitul acestei luni trebuie să venim cu un proiect în dezbatere publică pentru creșterea vârstei de pensionare, pentru aceste categorii, având în vedere mecanismul de pensionare mult mai rapidă, pe care nu-l mai putem susține din punct de vedere bugetar”, a explicat Ilie Bolojan.

El a mai vorbit și despre situația companiilor de stat, pe care le consideră o prioritate de reformă, dar și un domeniu dificil de schimbat din cauza modului în care sunt conduse.

„Reforma companiilor este și asta o prioritate, dar nu este foarte comod de făcut”, a spus acesta.

Premierul a descris apoi pe larg problemele din sistem, spunând că, în multe cazuri, funcțiile de conducere au fost tratate ca recompense.

„Aceste companii sunt conduse de manageri, care au fost numiți pe baza unui concurs mai corect sau mai puțin corect, dar la final au un contract de management în care, din păcate, mulți dintre ei nu au clauze care să facă ca ocuparea acestui post să fie o problemă de provocare și nu o recompensă pentru ei. Din păcate, în multe cazuri, am avut o abordare de tip recompensă și oamenii aceștia, pe de o parte, n-au nici motivația interioară să facă ceea ce trebuie, dar n-au niciun contract care să le impună anumite aspecte de performanță”, a declarat Bolojan.

„Trebuie să recunoaștem că administrarea companiilor de stat nu se face la nivelul la care s-ar putea face de bine. Gândiți-vă, pe piața energiei, jumătate din energia României se produce de către companii de stat. Dacă aceste companii ar fi administrate bine și prețul de producție ar scădea cu câteva procente, ar fi un efect în lanț care s-ar vedea peste tot”, a explicat premierul.

Ilie Bolojan a mai spus că schimbările nu vor fi ușor de implementat, din motiv că Guvernul nu are control asupra tuturor acestor companii. Reformele trebuie realizate prin colaborare cu ministerele și autoritățile implicate.

„Am încercat ca orice aprobare care s-a făcut să fie condiționată de anumite reforme, de îmbunătățirea serviciilor, de scăderea cheltuielilor, de creșterea veniturilor. Dar nu e foarte ușor acest lucru”, a anunțat premierul.

Comisia Europeană a amânat prezentarea unei propuneri mult așteptate de interzicere permanentă a importurilor de petrol rusesc, având în vedere că războiul din Orientul Mijlociu continuă să trimită unde de șoc pe piețele energetice și să mențină barilul Brent peste 100 de dolari, relatează presa europeană.

Decizia surpriză vine pe fondul unei confruntări tensionate cu Ungaria și Slovacia, singurele două state membre care încă cumpără petrol rusesc, prin conducta Drujba din epoca sovietică.

Legislația, care face parte din foaia de parcurs REPowerEU, urma să fie prezentată pe 15 aprilie, dar data a fost acum eliminată din calendar.

„Nu avem date noi de oferit”

„Nu am date noi de oferit”, a declarat marți dimineață Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie. „Ceea ce vă pot asigura este că ne menținem angajamentul de a face această propunere.”

Amânarea este influențată de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, care au dat peste cap piețele energetice și au închis Strâmtoarea Ormuz, un pasaj vital care, până acum, transporta zilnic o cincime din petrolul și GNL-ul global.

Luni, președintele american Donald Trump a salutat „conversațiile productive” cu Iranul pentru a pune capăt războiului, un anunț care a fost imediat contestat de Teheran. Cu toate acestea, cuvintele lui Trump au contribuit la scăderea prețului Brent de la 112 dolari la 102 dolari pe baril.

În încercarea de a calma piețele agitate, SUA au relaxat sancțiunile asupra petrolului rusesc, provocând indignare și consternare în rândul europenilor.

Comisia a insistat că schimbarea momentului nu înseamnă o schimbare de politică.

„Propunerea va fi făcută”, a spus Itkonen.

Citând cuvintele președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, purtătorul de cuvânt a avertizat că o revenire la combustibilii fosili ruși după încheierea războiului din Ucraina ar fi o „gafă strategică”.

Opoziția maghiaro-slovacă

UE interzisese anterior petrolul rusesc în cadrul regimului său tradițional de sancțiuni, care trebuie reînnoit la fiecare șase luni în unanimitate. Ungaria și Slovacia beneficiază de o derogare pe termen nelimitat de la aceste sancțiuni, permițându-le să continue achizițiile.

Legislația, acum amânată, este considerată mai degrabă politică energetică decât politică externă, așa că necesită doar o majoritate calificată pentru a fi aprobată. Bruxelles-ul consideră că interdicția permanentă va preveni vetourile în viitor și va închide lacunele rămase.

În cadrul REPowerEU, blocul comunitar a interzis deja importurile de gaze rusești: gaz natural lichefiat (GNL) până la sfârșitul anului 2026 și gaze din conducte până în toamna anului 2027.

Ungaria și Slovacia au lansat deja acțiuni în justiție împotriva interdicției de gaze și au amenințat că vor face același lucru dacă propunerea privind petrolul va avansa.

Cele două țări fără ieșire la mare sunt în prezent implicate într-o dispută amară cu Ucraina privind conducta Drujba, care transportă țiței rusesc ieftin prin teritoriul ucrainean către Europa Centrală.

Kievul susține că infrastructura a fost grav avariată de Moscova la sfârșitul lunii ianuarie și trebuie reparată înainte ca transportul să poată fi reluat.

Însă Budapesta și Bratislava contestă acest argument, susținând că conducta este închisă în mod deliberat din „motive politice” înainte de alegerile maghiare din 12 aprilie.

Disputa privind Drujba a paralizat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

„Avem acest război din Golf, iar Statele Unite, de a căror umbrelă de securitate România și NATO au beneficiat în toți acești ani, ne-au solicitat un sprijin”, a afirmat premierul.

El a reamintit că România a răspuns deja pozitiv prin punerea la dispoziție a bazelor militare pentru avioane de aprovizionare.

Ilie Bolojan a precizat că, în prezent, există doar un acord de principiu privind o eventuală participare la misiuni care țin de capacitățile României.

„Acordul de principiu este să participăm la misiuni care țin de posibilitățile noastre, pe zona de deminare, de supraveghere, dar numai după ce zona de conflict nu mai este una agresivă și se ajunge la o formă de armistițiu”, a spus șeful Executivului, făcând referire la situația din Strâmtoarea Ormuz.

Premierul a subliniat că România are o tradiție de implicare în misiuni post-conflict, acolo unde a fost solicitată.

„Dacă a fost nevoie de o prezență în Bosnia, după terminarea conflictelor, pentru stabilizarea situației, România a participat. Armata noastră a demonstrat că este profesionistă și că își face datoria”, a declarat Ilie Bolojan.

Întrebat despre perspectivele României în contextul războiului din Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu, premierul a avertizat că perioada următoare va fi dificilă.

„Nu va fi un an ușor pentru Europa. Cele două războaie vor avea efecte care nu ne pot ocoli și le vedem deja”, a spus el.

Ilie Bolojan a adăugat însă că evoluția României depinde și de deciziile interne.

„Dacă păstrăm disciplina financiară, dacă punem în practică proiectele europene și reformele pe care ni le-am asumat și dacă creăm condiții pentru ca economia să fie mai competitivă, putem crea premise mai bune pentru România în anii următori”, a concluzionat premierul.

Premierul României, Ilie Bolojan, a oferit marți seara, într-un interviu la Euronews, clarificări despre discuțiile din PNL referitoare la posibile colaborări cu partidul AUR.

Întrebat dacă s-a opus unei rezoluții care să interzică orice colaborare cu AUR, Bolojan a precizat: „Nu. Am făcut o propunere de rezoluție. La această propunere de rezoluție s-au făcut tot felul de propuneri pentru a se mai face adăugiri și mi s-a părut normal să spun atâta trebuie să spunem, cât trebuie să spunem.”

Referitor la eventualele speculații că partidul liberalilor ar putea negocia proiecte cu opoziția, premierul a făcut câteva clarificări pe acest subiect.

„Ascultați-mă, gândiți-vă că în fiecare zi se fac speculații, dar problema de fond este să ai o guvernare care se bazează pe oameni serioși, care lucrează dimineața până seara pentru țară, care își respectă înțelegerile, care duc proiectele la capăt și în felul acesta dispar toate speculațiile. Când nu se întâmplă asta, speculăm. Am evitat întotdeauna speculațiile.”, a spus Ilie Bolojan.

Biroul Politic Național al PNL a adoptat luni o rezoluție prin care reafirmă angajamentul pentru stabilitatea guvernamentală, în contextul economic și politic dificil prin care trece România.

„Asta va rămâne de văzut. Eu cred că ar fi bine să avem o coaliție, pentru că suntem într-o situație dificilă, într-un context internațional care nu este deloc comod”, a spus Bolojan, întrebat dacă actuala coaliție va rezista și după Paști.

Premierul a subliniat că România are constrângeri bugetare majore și nevoie de stabilitate politică.

„Anul acesta trebuie să ne reducem deficitul. Doar dobânzile pe care le plătim sunt prognozate la 60 de miliarde de euro. Asta înseamnă echivalentul unor investiții majore pe care nu le mai putem face”, a declarat el, adăugând că o guvernare stabilă nu poate exista fără o coaliție stabilă.

Ilie Bolojan a acuzat Partidul Social Democrat că a escaladat conflictele din interiorul coaliției, încălcând protocolul convenit.

„Este evident pentru toți că PSD a încălcat protocolul coaliției. Sunt reguli legate de votul din Parlament, de inițierea proiectelor și, în general, de respectul între parteneri. Fără respect, nu putem cere respectul cetățenilor”, a afirmat premierul.

Întrebat despre rezoluțiile adoptate de Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România, potrivit cărora nu ar mai fi formată o majoritate cu PSD în cazul ruperii coaliției, Bolojan a vorbit despre responsabilitatea politică a partidelor mari.

„PNL și PSD au o responsabilitate majoră pentru situația în care se află România astăzi. Deficitul mare acumulat în timp este și rezultatul modului în care aceste partide au guvernat”, a spus el.

Premierul a arătat că PNL și-a asumat guvernarea într-un moment dificil, din rațiuni de responsabilitate.

„Ne-am asumat o poziție dificilă, nu pentru ca o persoană să ocupe o funcție, ci pentru stabilitate, pentru ratingul de țară, pentru predictibilitate”, a declarat Bolojan.

El a avertizat că o ieșire a PSD de la guvernare ar însemna o asumare clară a responsabilității pentru instabilitate.

„Ar fi o anormalitate să dai cu piciorul la tot ce s-a făcut în aceste luni. Instabilitatea ne poate întoarce rapid la situația din care am ieșit cu greu”, a spus premierul, adăugând că măsurile adoptate au fost „dureroase, dar necesare” pentru corectarea dezechilibrelor bugetare.

„Marocanii sunt babuini, Shas doar ia bani, iar Netanyahu este responsabil pentru masacru”, acestea sunt doar câteva dintre lucrurile spuse de Ziv Agmon, omul cel mai apropiat de prim-ministru Benjamin Netanyahu, publicate, în exclusivitate, de Canal 12 Israel marți seară.

Agmon este purtătorul de cuvânt al prim-ministrului și, practic, șeful de cabinet. El l-a atacat și pe Netanyahu în conversații purtate cu ușile închise spunând:

• „E terminat și trebuie să meargă acasă”,
• Sara Netanyahu, soția sa – „Doar lingușirea funcționează/ soția prim-ministrului are o geantă Dior care valorează cât un Rolex”
• Yair Netanyahu, fiul lui Netanyahu – „L-a obligat pe Eli Cohen să-i elibereze un pașaport diplomatic” 

Despre unii parlamentari Ziv Agmon a spus că sunt „retardați marocani”.

Canal 12 Israel

Ziv Agmon, șef de cabinet interimar și purtător de cuvânt al prim-ministrului Benjamin Netanyahu și, de fapt, cea mai înalta persoană din cabinetul prim-ministrului, nu este doar cel mai apropiat consilier al lui Netanyahu, ci este și aproape singurul consilier.

După ce alți patru consilieri ai lui Netanyahu fie au fost suspendați, anchetați, au plecat sau au fost concediați, acum Agmon a fost cel care a rămas singurul lângă premier, relatează ziariștii.

Horoscop Berbec

UPDATE. Iranul anunță că doar navele „neostile” Teheranului pot trece prin Strâmtoarea Ormuz. Navele cu legături cu SUA, Israelul sau aliații vor fi blocate.

UPDATE. Președintele SUA, Donald Trump, a vorbit marți seară, de la Casa Albă despre negocierile cu Iranul: „Vorbim cu oamenii potriviți, iar ei își doresc atât de mult să facă o înțelegere – habar n-ai cât de mult își doresc să facă o înțelegere”.

• „Se pare că suntem în negocieri cu Iranul, din câte se pare chiar acum. Ei fac asta împreună cu Marco, JD și alți oameni. Cealaltă parte vrea să facă o înțelegere – și cine nu ar vrea?”
• „Aproape tot ce aveau a dispărut. Poți numi un lucru care nu a dispărut? Dacă ai citi ziarele, ai crede că suntem legați. Hoinărim liberi deasupra Teheranului și putem face ce vrem”
• „Ei au convenit că nu vor avea niciodată o armă nucleară; au fost de acord cu asta.”.
•  „Chiar am schimbat regimul; aceasta este o schimbare de regim, deoarece liderii sunt cu toții foarte diferiți de cei cu care am început”.
• „Cred că o să punem capăt; nu vă pot spune cu siguranță. Am câștigat acest război”.
• Pete Hegseth: „Niciodată o armată modernă nu a fost distrusă atât de rapid și din punct de vedere istoric încă din prima zi”.
• Pete Hegseth despre Iran: „Aici nu este vorba despre Irak și Afganistan”. Hegseth spune Trump și-a fixat ținte clare în războiul din Iran. A dat ca exemplu renunțarea de către Iran la ambițiile sale de a avea arme nucleare

• Donald Trump: „Iranienii ne-au oferit un cadou, iar cadoul a sosit astăzi. A fost un cadou foarte mare, în valoare de o sumă enormă de bani, și nu vă voi spune ce este cadoul, dar a fost un premiu foarte important”. Era „legat de petrol și gaze”. „Avea legătură cu fluxul, cu strâmtoarea”, a spus președintele, referindu-se la Strâmtoarea Ormuz, o arteră petrolieră esențială care a fost practic închisă. El a spus că darul indica faptul că negociatorii iranieni care discutau cu administrația sa erau dispuși să își respecte promisiunile. „Ni l-au dat și au spus că îl vor da, așa că asta a însemnat un lucru pentru mine: avem de-a face cu oamenii potriviți”, a spus Trump, adăugând ulterior: „Ei sunt singurii care ar fi putut să o facă”.

• Trump despre Strâmtoarea Ormuz: „Vom avea controlul asupra a tot ce dorim„.
• „Am distrus aproximativ 82% din lansatoarele lor”
• Reporter: Vă încurajează MBS să faceți anumite lucruri legate de Iran? Trump: „O face – este un războinic. Apropo, luptă alături de noi”

Planul în 15 puncte

Președintele Trump este interesat să încetinească războiul, dar dominația Iranului asupra Golfului Ormuz complică orice potențială strategie de ieșire din criză.

SUA au transmis Israelului planul său în 15 puncte de a pune capăt războiului și au susținut că Iranul a fost de acord cu multe dintre punctele cheie.

Două surse israeliene spun pentru Axios că premierul israelian Benjamin Netanyahu este îngrijorat că Trump ar putea încheia un acord care nu atinge obiectivele Israelului. Planul include concesii semnificative și limitează capacitatea Israelului de a efectua atacuri împotriva Iranului, cred israelienii.

O a treia sursă a declarat că liderii israelieni sunt sceptici că Iranul a oferit de fapt concesiile susținute de SUA.

În prezent, oficialii iranieni neagă afirmațiile lui Trump despre negocieri în culise, deși au confirmat că SUA a trimis mesaje și propuneri.

Pakistanul vrea să găzduiască discuțiile pentru Pace. Discută cu Trump

Pakistanul, care a transmis mesaje între Teheran și Washington, împreună cu Egiptul și Turcia, a declarat că „este pregătit și onorat” să găzduiască discuții de pace dacă ambele țări sunt de acord. Trump a distribuit mesajul pakistanez pe Truth Social, semn al interesului său pentru organizarea unui astfel de summit.

Dacă planurile pentru un summit se consolidează, este probabil ca vicepreședintele Vance să fie implicat. „Dar nu este clar dacă există ceva în care să fie implicat. Toată lumea încearcă să-și dea seama dacă este real”, a declarat o sursă informată.

Vicepreședintele american J.D. Vance ar putea fi negociatorul principal cu reprezentanții iranieni la o posibilă întâlnire din Pakistan, a relatat și The Guardian , citând surse.

Haos în comunicarea Iranului

Oficialii americani spun că în guvernul iranian este în haos și are probleme de comunicare în cadrul său. Starea incertă a noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, sporește confuzia cu privire la cine este împuternicit să ia decizii.

Între timp, unii oficiali iranieni susțin că Trump încearcă doar să calmeze piețele și să câștige timp pentru planurile sale militare, cu afirmații false despre progrese diplomatice.

SUA pregătește, de asemenea, opțiuni pentru o posibilă escaladare. Un oficial american a declarat pentru Axios că elementul de comandă al Diviziei 82 Aeropurtate a Armatei a primit ordin să se desfășoare în Orientul Mijlociu cu o brigadă de infanterie formată din câteva mii de soldați, conform anunțului Fox News.

Asta ar oferi SUA mai mult spațiu pentru potențiale operațiuni terestre.

SUA au prezentat Iranului o propunere în 15 puncte pentru un posibil acord de încheiere a războiului. Aceasta include multe dintre aceleași cerințe pe care SUA le-au formulat în timpul ultimei runde de discuții nucleare de la Geneva, au declarat surse americane și israeliene.

Emisarul american Steve Witkoff i-a spus lui Trump că iranienii au convenit asupra mai multor puncte cheie, inclusiv renunțarea la stocul lor de uraniu puternic îmbogățit, a declarat o sursă americană pentru Axios. Aceasta ar fi o concesie majoră, dar nu este clar dacă cineva cu autoritate la Teheran a oferit-o de fapt.

„Steve și Jared au încercat să stabilească un canal credibil pentru negocierile cu Iranul, dar este prea devreme să spunem ce se va întâmpla și dacă vor avea un canal real, viabil”, a declarat sursa.

Israelul este îngrijorat

 SUA au transmis, de asemenea, Israelului planul său în 15 puncte. Deși documentul se aliniază cu pozițiile Israelului, Israelul este foarte sceptic că Iranul va fi de acord cu toate cerințele lui Trump, a declarat un oficial israelian.

„Există îngrijorări că Trump va decide să încheie un acord și să oprească războiul chiar dacă sunt îndeplinite doar unele dintre cererile sale și le va amâna pe celelalte pentru mai târziu, fără o soluție clară”, a declarat o a doua sursă israeliană.

SUA le-au comunicat israelienilor că Iranul a fost de acord să renunțe la stocul său de 450 kg de uraniu îmbogățit cu 60%, să accepte inspecții și monitorizări sporite ale ONU asupra amplasamentelor sale nucleare, să limiteze raza de acțiune a rachetelor sale balistice și să reducă sprijinul pentru rachetele intermediare, a declarat sursa.

Documentul solicită zero îmbogățiri de uraniu în Iran, a declarat o sursă israeliană. Partea americană a declarat că Iranul a fost de acord să suspende îmbogățirea, dar nu este clar pentru cât timp.

De asemenea, nu este clar cine ar fi luat aceste angajamente în numele Iranului. Regimul a respins anterior multe dintre aceste cereri americane, iar serviciile de informații israeliene consideră că există încă o mare diferență între pozițiile americane și iraniene.

Chiar și la nivelurile superioare ale administrației Trump, foarte puțini oameni știu ce se întâmplă de fapt în ceea ce privește discuțiile cu Iranul.

O sursă a declarat că doar Witkoff și Kushner vorbesc direct cu Trump, puțini alții fiind la curent.

Israelienii au adunat în ultimele zile informații care sugerau că „se coc ceva” între SUA și Iran, dar nimic mai specific decât atât, au declarat cei doi oficiali israelieni.

Vance l-a informat pe Netanyahu mai detaliat luni, cam în aceeași perioadă în care Trump a început să vorbească public despre contactele cu Iranul.

În așteptarea deciziei lui Mojtaba Khamenei

O sursă israeliană și o a doua sursă familiarizată cu diplomația au declarat că SUA așteaptă o decizie din partea iranienilor – posibil chiar a lui Mojtaba Khamenei – cu privire la organizarea sau nu a discuțiilor în această săptămână.

Nu este clar dacă părțile vor fi reprezentate de Vance și Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian, considerat de Casa Albă drept cel mai înalt potențial intermediar, sau de oficiali de nivel inferior.

Una dintre țările mediatoare a propus un armistițiu temporar pentru a permite negocieri detaliate, însă administrația Trump preferă să negocieze sub critici deocamdată pentru a-și menține influența, potrivit a doi oficiali israelieni.

Oficialii americani și israelieni plănuiesc încă două până la trei săptămâni de război, indiferent dacă discuțiile vor avea loc sau nu.

Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat: „În timp ce președintele Trump și negociatorii săi explorează această nouă posibilitate diplomatică, Operațiunea Epic Fury continuă fără încetare pentru a atinge obiectivele militare stabilite de Comandantul Suprem și de Pentagon”.

 Un oficial de la Casa Albă a descris situația ca fiind „fluidă”: Trump vrea să vadă dacă se poate ajunge la o înțelegere, dar „dacă nu, ne vom întoarce la bombardarea lor”.

Trump a suspendat atacurile planificate asupra centralelor electrice iraniene, dar doar până vineri.

SUA ia în considerare opțiuni pentru o escaladare militară, inclusiv potențiale intervenții la sol, testând în același timp și diplomația.

Guvernul României, împreună cu Grupul Băncii Mondiale, a organizat marți la Palatul Victoria o conferința cu tema „Consolidarea rolului României în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei”, în contextul situațiilor internaționale din prezent.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor statului, mediului asociativ și ai sectorului privat, pentru a discuta oportunitățile și responsabilitățile României în sprijinirea Ucrainei.

Potrivit comunicatului oficial, discuțiile s-au concentrat pe evaluările privind nevoile de reconstrucție și modernizare ale Ucrainei, dar și pe modalitățile prin care România poate consolida contribuția sa în sectoare strategice.

În cadrul conferinței s-a pus accent pe conturarea unui cadru de acțiune care să permită valorificarea poziției geografice și economice favorabile a României în sprijinul Ucrainei.

„România continuă să fie un partener solid al Ucrainei, motiv pentru care ne dorim să participăm activ în programul de redresare și reconstrucție. Guvernul își propune să acționeze coordonat, atât la nivel național, cât și local, pentru a consolida implicarea instituțiilor publice și a facilita accesul companiilor românești pe piața ucraineană. Conturăm o viziune concretă și un calendar de acțiuni în vederea valorificării acestei oportunități pentru România, în contextul consolidării fiscale și al avantajului de proximitate”, a declarat Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului și reprezentant special al României pentru reconstrucția Ucrainei.

Anna Akhalkatsi, director al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, a apreciat, în cadrul evenimentului, implicarea României în sprijinul Ucrainei de la începutul conflictului.

Ea a punctat că este de foarte mare importanță potențialul companiilor românești în procesul de reconstrucție a țării vecine.

„Companiile românești din industrii precum construcții, energie, logistică sau servicii digitale sunt bine poziționate pentru a contribui la această reconstrucție și a crea locuri de muncă și creștere economică acasă. Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine România în valorificarea avantajului său competitiv și în transformarea lui într-un avantaj economic de durată”, a spus Anna Akhalkatsi.

Reprezentantul Ministerului Energiei a spus că România are un rol important în creșterea securității energetice regionale, prin producția de gaze din Marea Neagră și capacitatea de stocare a Ucrainei.

„Totodată, România extinde sprijinul acordat Ucrainei ca partener comercial în domeniul tranzacționării energiei electrice, precum și al interconectării active la nivel regional, prin dezvoltarea a două linii electrice aeriene între Cernăuți și Suceava și între Porubne și Siret”, a arătat oficialul.

Ministerul Transporturilor a vorbit și el despre prioritățile României pentru reconstrucția Ucrainei, printre care modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, dezvoltarea portului Constanța și creșterea capacității de tranzitare pe canalul Sulina.

În cadrul evenimentului s-a discutat și despre rolul mediului privat, prin stimularea participării companiilor românești în proiectele de reconstrucție.

„Printre modalitățile de sprijin financiar pentru demararea proiectelor de investiții se numără atât fondurile de coeziune, programul East-Invest, cât și o serie de platforme ale Băncii Mondiale”, a precizat Guvernul.

La conferință au participat oficiali guvernamentali, reprezentanți ai agențiilor regionale, ai patronatelor și ai mediului de afaceri, cu scopul de a defini o strategie clară de implicare a României în sprijinul reconstrucției Ucrainei.

Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru Controlul Armelor și Securitate Internațională, a informat Comitetul pentru Relații Externe al Senatului că nu au avut loc discuții privind efectuarea testelor nucleare atmosferice. Statele Unite nu au mai realizat un test nuclear atmosferic din 1962, scrie Reuters.

Cu toate acestea, DiNanno nu a exclus reluarea testelor nucleare subterane, ultima explozie de acest tip fiind efectuată de SUA în 1992.

„Nu am luat nicio decizie specifică privind modul sau forma pe care ar urma să o aibă un eventual program de testare”, a declarat oficialul.

Declarațiile lui DiNanno au venit ca răspuns la întrebarea legată de modul în care se implementează directiva emisă în octombrie de președintele Trump de a relua testele nucleare. Oficialul a reiterat acuzațiile SUA că Rusia și China ar fi efectuat teste nucleare subterane, acuzații pe care Moscova și Beijingul le neagă, iar unele analize independente le contestă.

„Aceasta creează un dezavantaj intolerabil pentru Statele Unite dacă nu testăm”, a subliniat DiNanno.

Experții în securitate și controlul armelor avertizează că reluarea testelor nucleare de către SUA ar putea intensifica tensiunile internaționale și ar genera îngrijorări privind o nouă cursă a înarmării nucleare. De asemenea, aceste teste subterane sau atmosferice ar necesita o monitorizare atentă a mediului și respectarea acordurilor internaționale privind proliferarea nucleară.

Pe de altă parte, oficialii americani susțin că reluarea testelor nucleare ar consolida poziția SUA în negocierile strategice globale și ar descuraja potențiale provocări din partea altor puteri nucleare.