Incidentul a avut loc în spațiul aerian rusesc pe 21 martie, în marja conflictului cu Ucraina, relatează Le Figaro. Un avion turistic de mici dimensiuni a fost doborât de apărarea aeriană rusească în regiunea Moscovei, după ce a fost confundat cu o dronă ucraineană, potrivit  The Sun.

La bord se afla Pavel Koshkin, un blogger rus despre aviație, însoțit de un pasager identificat drept Vadim M. Ambii bărbați au fost găsiți morți în epavă, lângă Kolomna, la aproximativ 60 de kilometri sud-est de Moscova. Un martor a descris o explozie violentă urmată de un „nor de fum albastru” pe cer.

Aeronava s-a prăbușit la aproximativ trei kilometri de un loc sensibil, o fabrică care produce,  printre altele, rachete Iskander, utilizate pe scară largă de armata rusă în Ucraina. Această locație ar putea explica răspunsul rapid al sistemelor de apărare într-o zonă deosebit de atent monitorizată. Conform primelor rapoarte, aeronava, un Alto NG de fabricație cehă, a fost lovită de un sistem de rachete sol-aer Tor, conceput pentru a intercepta ținte mici, în mișcare rapidă.

Fără explicații oficiale

Autoritățile ruse nu au oferit nicio explicație oficială detaliată, acestea doar confirmând prăbușirea unei aeronave în care au murit două persoane. De asemenea, armata nu a sugerat nicio posibilă responsabilitate a apărării aeriene rusești.

În comunitatea aviației ruse, emoțiile sunt la cote maxime. Igor Volkov, un blogger specializat, denunță eroarea umană: „Doborât… Pavel a zburat întotdeauna corect, cu toate formalitățile necesare”. Potrivit acestuia, operatorii de apărare aeriană, sub presiunea constantă a atacurilor cu drone, „au apăsat pur și simplu un buton” fără o verificare amănunțită.

Conform a două sondaje la ieșirea de la urne publicate la scurt timp după încheierea votului marți seara, partidul prim-ministrului danez Mette Frederiksen părea să fi câștigat cele mai multe voturi, dar a avut rezultate mai slabe decât se aștepta, cu aproximativ 19% până la 21% din voturi, potrivit The Guardian.

Dacă se va confirma, social-democrații și celelalte partide de stânga care formează „blocul roșu” ar fi mult departe de o majoritate în parlamentul cu 179 de locuri.

Însă nici partidele de dreapta ale așa-numitului „bloc albastru” nu au reușit, plasându-l în centrul atenției pe ministrul de externe, Lars Løkke Rasmussen, liderul moderaților de centru-dreapta nealiniați, ca probabil factor decisiv.

Rezultatele oficiale sunt așteptate miercuri dimineață. Danemarca se confruntă acum cu săptămâni de discuții pentru o coaliție, după care pare probabil să apară o altă coaliție de centru sau o coaliție de centru-dreapta.

Frederiksen a convocat alegeri anticipate

Perspectivele lui Frederiksen pentru un al treilea mandat de prim-ministru nu păreau prea bune după alegerile municipale dezastruoase din noiembrie, când partidul său a suferit o lovitură gravă la nivel național și a pierdut controlul asupra Copenhaga pentru prima dată în peste 100 de ani.

Mette Frederiksen în vârstă de 48 de ani a convocat alegeri anticipate luna trecută, sperând să beneficieze de o „creștere” a sondajelor în Groenlanda, ca răspuns la modul în care a gestionat amenințările lui Donald Trump din ianuarie de a invada teritoriul în mare parte autonom care face parte din regatul danez.

Discuțiile dintre SUA, Nuuk și Copenhaga sunt încă în desfășurare, dar tensiunile s-au diminuat. Cu toate acestea, criza pare să fi avut un efect de durată asupra alegătorilor danezi.

Prim-ministrul Mette Frederiksen este pe cale să câștige alegerile din Danemarca, în ciuda faptului că social-democrații au înregistrat cel mai slab rezultat din ultimul secol, a anunțat un sondaj la ieșirea din urne miercuri, relatat de Politico.

Partidul social-democrat condus de premierul danez Mette Frederiksen se îndreaptă spre cel mai slab rezultat electoral din 1903 încoace, deoarece votul parlamentar din țara scandinavă a rămas prea strâns pentru a fi decis, potrivit sondajelor de ieșire din urne, transmise și de Financial Times.

Denmark’s Prime Minister Mette Frederiksen pictured during a press conference at Elysee Palace in Paris, France on January 28 2026. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM

Blocul de stânga al lui Frederiksen urma să obțină între 83 și 86 de locuri în legislativul danez, înaintea unei formațiuni de dreapta care ar putea obține între 75 la 78, potrivit două sondaje.

Partidul de centru al fostului prim-ministru de dreapta Lars Løkke Rasmussen părea bine plasat pentru a menține echilibrul puterii, cu 14 locuri.

Un total de 90 de locuri sunt necesare pentru o majoritate în parlamentul danez, unele guverne anterioare bazându-se pe sprijinul parlamentarilor care reprezintă teritoriile semi-autonome Groenlanda și Insulele Feroe.

Totuși preconizează că social-democrații vor obține cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, în ciuda faptului că au obținut doar 19,2% din voturi, cel mai mic total de la începutul anilor 1900, potrivit unui sondaj de ieșire din uz publicat de postul public de televiziune DR. 

Rezultatele finale sunt așteptate după miezul nopții, ceea ce va pregăti terenul pentru discuții dificile de coaliție care vor dura probabil săptămâni, dacă nu chiar luni.

„Sunt alegeri catastrofale pentru social-democrați. Mette Frederiksen poate avea un profil foarte important pe scena europeană, dar în Danemarca se află într-o criză profundă”, a declarat Noa Teddington, comentatoare politică și fostă consultantă social-democrată. 

Amenințările lui Trump, gură de oxigen pentru Frederiksen

După o înfrângere istorică în alegerile locale de anul trecut, Frederiksen a primit o gură de oxigen politică după eforturile președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda – declanșând un moment de miting în jurul steagului pe care liderul danez a încercat să-l valorifice prin convocarea unor alegeri anticipate. 

Principalul contracandidat de dreapta al lui Frederiksen, partidul Venstre, condus de Troels Lund Poulsen, a obținut doar 9,3% din voturi.

Alex Vanopslagh, din partea Alianței Liberale, a ieșit în evidență ca figură principală de dreapta, cu 10,5%, conform sondajului. Stânga Verde este prevăzută să termine pe locul al doilea, cu 11,4%.

Danemarca este împărțită în mod egal între un „bloc roșu” de partide de stânga, condus de social-democrați, și „blocul albastru” de dreapta, condus de Poulsen.

Partidul Moderați, aflat în centru și condus de actualul ministru de externe Lars Løkke Rasmussen – care a obținut 8,2% din voturi, conform sondajului de ieșire din urne – va avea probabil ultimul cuvânt în discuțiile de coaliție. 

Stânga Verde, Alianța Roșii-Verzi și Partidul Social-Liberal Danez, toate parte a blocului roșu al lui Frederiksen, au obținut rezultate mai bune decât la alegerile parlamentare din 2022.

Factorul decisiv în coaliție

Este puțin probabil ca următorul guvern să fie o repetare a actualei coaliții, o administrație interpartidă care a rupt diviziunea tradițională roșu-albastru din politica daneză pentru a-i include pe social-democrații de centru-stânga, pe Venstre de centru-dreapta și pe moderații de centru. 

Blocurile nu au reușit să găsească o majoritate, ceea ce înseamnă că Rasmussen apare ca factorul decisiv în discuțiile de coaliție. El a îmbrățișat deschis această idee, propunându-se cu o zi înainte de alegeri ca „mediator regal”, numit de regele Frederik al X-lea, pentru a intermedia discuțiile. 

Campania electorală: Trump, pesticide, apărare, religie și cocaină

Pe lângă amenințările lui Trump la adresa Groenlandei, campania electorală s-a concentrat pe teme precum controversata propunere a lui Frederiksen de impozitare a averii, interzicerea pesticidelor în zonele sensibile ale apelor subterane, creșterea cheltuielilor pentru apărare, ridicarea interdicției privind energia nucleară, bunăstarea animalelor și reinstituirea unei sărbători religioase. 

Campania nu a fost lipsită de controverse. Liderul Alianței Liberale, Vanopslagh, a recunoscut că a consumat cocaină în timpul mandatului său de lider al partidului, ceea ce i-a determinat pe unii danezi să-l considere nepotrivit pentru funcția de prim-ministru.

Reprezentantul adjunct al ONU pentru Orientul Mijlociu, Ramiz Alakbarov, a prezentat concluziile raportului lui Guterres Consiliului de Securitate al ONU, afirmând că autoritățile israeliene de planificare au avansat sau aprobat peste 6.000 de unități locative în Cisiordania între decembrie și 13 martie, potrivit AP.

El a spus că demolările și confiscările de case palestiniene și alte structuri s-au accelerat, precum și retorica incendiară din partea Jihadului Islamic Palestinian, Hamas și a miniștrilor și membrilor Parlamentului israelian.

Opt dintre cei 15 membri ai consiliului, Bahrain, Danemarca, Franța, Grecia, Letonia, Pakistan, Somalia și Regatul Unit, au emis o declarație comună chiar înainte de reuniune, reafirmându-și „opoziția fermă față de anexarea” oricărui teritoriu palestinian și față de orice strămutări forțate.

Planul în 15 puncte a fost transmis către Teheran, de Casa Albă, prin intermediul Pakistanului, transmite The New York Times. Rămâne neclar cât de mult a fost răspândit în rândul conducerii Iranului sau dacă Teheranul l-ar considera o bază viabilă pentru negocieri.

De asemenea, este incert dacă Israelul, care desfășoară în prezent operațiuni militare comune cu Statele Unite împotriva Iranului, a fost de acord cu acest plan al lui Donald Trump, dar presa israeliană confirmă informația transmiterii planului.

Potrivit oficialilor informați despre document, propunerea abordează principalele domenii de dispută din conflict, inclusiv programul nuclear al Iranului, capacitățile de rachete balistice și controlul rutelor maritime strategice.

Planul include următoarele cerințe:

• Iranul să demonteze capacitățile nucleare existente
• Iranul să renunțe definitiv la dezvoltarea armelor nucleare
• Iranul să oprească îmbogățirea uraniului pe teritoriul său
• Iranul să transfere toate materialele îmbogățite către Agenția Internațională pentru Energie Atomică în baza unui acord etapizat.

Planul prevede, de asemenea:

• închiderea instalațiilor nucleare cheie, inclusiv Natanz, Isfahan și Fordow, alături de inspecții internaționale extinse și măsuri de transparență.

În ceea ce privește securitatea regională, planul american cere Iranului:

• să abandoneze strategia sa de rețea „proxy”
• să pună capăt finanțării și înarmării grupurilor armate aliate
• să se asigure că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă ca o cale maritimă liberă

De asemenea, propunerea prevede restricții viitoare asupra programului de rachete al Iranului, limitând raza de acțiune și cantitatea, utilizarea fiind limitată strict la autoapărare.

În schimb, Iranul ar primi:

• o ridicare completă a sancțiunilor
• sprijin pentru un program civil de energie nucleară centrat pe Bushehr
• eliminarea mecanismului de „snapback” pentru reimpunerea sancțiunilor internaționale.

New York Times a relatat că planul a fost pus în aplicare prin intermediul Pakistanului, șeful armatei sale, mareșalul Syed Asim Munir, jucând un rol cheie de intermediar între Washington și Teheran. Oficialii egipteni și turci încurajează, de asemenea, implicarea Iranului în acest proces.

În ciuda inițiativei diplomatice, oficialii citați de ziar au declarat că nu există indicii că războiul se va relaxa în termen scurt. 

Se așteaptă ca Israelul să continue operațiunile militare pentru încă câteva săptămâni, în timp ce Iranul continuă să lanseze atacuri ca răspuns.

Teheranul deține aproximativ 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, o preocupare centrală în negocieri.

Deși Casa Albă a recunoscut că eforturile diplomatice sunt în desfășurare, a subliniat că operațiunile militare continuă în paralel.

„În timp ce președintele Trump și negociatorii săi explorează această nouă posibilitate diplomatică, Operațiunea Epic Fury continuă fără încetare”, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt.

Iranul a distribuit marți noapte scrisoare țărilor membre ale Organizației Maritime Internaționale în care afirmă că „navele neostile” pot tranzita Strâmtoarea Ormuz „în coordonare cu autoritățile iraniene”.

În scrisoarea difuzată marți printre membrii OMI și distribuită publicației Financial Times, Ministerul de Externe iranian a declarat că Teheranul „a luat măsuri necesare și proporționale pentru a împiedica agresorii și susținătorii acestora să exploateze Strâmtoarea Ormuz pentru a desfășura operațiuni ostile împotriva Iranului”.

Calea navigabilă critică a fost practic închisă pentru toate navele, cu excepția câtorva, de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie.

FILED – 18 August 2022, –, Strait of Hormuz: A satellite image, captured by NASA, shows the Strait of Hormuz, which connects the Gulf of Oman (L) with the Persian Gulf (R) and separates Iran (below) from the countries of the Arabian Peninsula-Oman, the United Arab Emirates, and Qatar. Photo: -/Nasa/dpa – ACHTUNG: Nur zur redaktionellen Verwendung und nur mit vollständiger Nennung des vorstehenden Credits

20% din petrolul mondial trece prin Strâmtoare. 3200 de nave, blocate

Anterior, aproximativ o cincime din petrolul mondial trecea prin strâmtoare, precum și majoritatea navelor de marfă și container care deservesc țările din Golf.

Aproximativ 3.200 de nave sunt blocate în Golf, nedorind să riște traversarea strâmtorii înguste, care are doar 21 de mile marine lățime în punctul său cel mai îngust. Cel puțin 22 de nave au fost lovite de Iran de la izbucnirea conflictului.

OMI, un organism al ONU care stabilește standarde internaționale pentru transportul maritim, a convocat săptămâna trecută o reuniune de urgență a membrilor săi pentru a aborda criza. OMI poartă discuții pentru a încerca să stabilească un coridor umanitar care să permită navelor care se confruntă cu un deficit critic de provizii să iasă din Golf.

Iranul începe să permită navelor să traverseze Strâmtoarea. Plăți de 2 milioane de dolari

În ultimele zile, datele de urmărire a navelor au sugerat că Iranul permite unui număr mic de nave să treacă printr-o rută din apele sale teritoriale.

Analiștii cred că ruta permite autorităților iraniene să verifice identitatea navelor înainte de a le permite să tranziteze.

Unele nave au plătit Iranului până la 2 milioane de dolari pentru a asigura o trecere în siguranță prin Golf, potrivit Lloyd’s List Intelligence și unei persoane care are cunoștință de situație. „Toate guvernele ar trebui să ia atitudine și să încerce să ajute la rezolvarea acestei situații”, a declarat SV Anchan, director executiv al Safesea Group, cu sediul în SUA, a cărui navă Safesea Vishnu a fost atacată pe 11 martie și acum „nu mai poate fi reparată”.

Teheranul a precizat în scrisoare că navele cu legături cu SUA și Israelul, precum și „alți participanți la agresiune, nu se califică pentru trecere inocentă sau neostilă”.

Nu există niciun semn că Teheranul intenționează să renunțe la influența sa asupra căii navigabile, în ciuda amenințărilor președintelui american Donald Trump.

Oficialii și politicienii iranieni au sugerat că nu se va mai reveni la situația de dinainte de război din Strâmtoarea Ormuz, chiar dacă conflictul actual se va încheia.

Iranul vrea să introducă noi reglementări care vizează Strâmtoarea

Parlamentul iranian se pregătește să introducă noi reglementări care guvernează traficul prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit deputatului Mansour Alimardani. Propunerea este încă într-un stadiu incipient și trebuie mai întâi analizată de departamentul juridic al parlamentului înainte de a fi prezentată parlamentarilor. Apoi, ar necesita aprobarea majorității pentru a deveni lege.

„Iranul a urmărit întotdeauna o politică de cooperare internațională în Strâmtoarea Ormuz, însă presiunea tot mai mare din cauza sancțiunilor ilegale a determinat republica islamică să restricționeze temporar trecerea mărfurilor pentru a-și demonstra capacitatea de a gestiona tranzitul global de energie”, a declarat Alimardani pentru agenția de știri Mehr din Teheran.

El a explicat că planul avea două componente: „În primul rând, să răspundă la acțiunile țărilor care au sprijinit sancțiunile SUA împotriva Iranului și, în al doilea rând, să transfere tranzacțiile de la dolarul american la monede alternative.”

Domanski a declarat că schema Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE) a UE oferă finanțare ieftină și este esențială pentru securitatea Poloniei în fața amenințării din partea Rusiei, potrivit Reuters.

„În acest moment, ne concentrăm pe programul SAFE – este prioritatea noastră”, a declarat Domanski în marja unei vizite la Londra. „Sunt aproape 44 de miliarde de euro disponibili pentru noi imediat.”

Întrebat despre alte eforturi de finanțare a apărării, cum ar fi inițiativa Marii Britanii, Finlandei și Olandei de a colabora în domeniul finanțării și achizițiilor publice în domeniul apărării, Domanski a declarat că Polonia este implicată în grupuri de lucru la nivel tehnic. „Și noi participăm la discuții”, a spus el.

Țările se străduiesc să intensifice finanțarea și achizițiile publice în domeniul apărării, pe măsură ce amenințările la adresa securității și conflictele se intensifică la nivel mondial, războiul Rusiei din Ucraina fiind în al patrulea an, iar conflictul din Orientul Mijlociu dă puține semne de atenuare.

Polonia, interesată și de alte mecanisme

Impulsul Regatul Unit-Finlanda-Țările de Jos, denumit de Domanski Mecanismul Multilateral de Apărare, este una dintre numeroasele inițiative concurente care vizează canalizarea mai multor fonduri private către națiunile care se reînarmează.

Canada a condus recent o campanie pentru înființarea unei noi bănci multilaterale de apărare – Banca de Apărare, Securitate și Reziliență sau DSRB – ca parte a efortului prim-ministrului Mark Carney de a consolida cooperarea dintre membrii NATO și alți aliați.

„Inițial, comparând cele două, am considerat acest MDM mult mai interesant”, a spus Domanski, refuzând să detalieze.

„În anumite domenii ale economiei, zona de energie, zona de îngrășăminte, alte aspecte, nu am avut o politică strategică pe care, indiferent de schimbările de guvern, să o urmărim”, a spus premierul, făcând referire la situația actuală a combinatului Azomureș, aflat în continuare într-un proces de negociere.

Ilie Bolojan a evitat să ofere detalii punctuale despre Azomureș, precizând că discuțiile sunt în curs.

„Având în vedere că în momentul de față sunt negocieri pe această componentă, n-aș vrea să fac alte comentarii, pentru că trebuie, într-o formă sau alta, să se finalizeze”, a declarat el.

Premierul a subliniat că statul este obligat să analizeze strategic activele industriale pe care le deține sau le poate valorifica, în special în contextul noilor resurse energetice.

„Dacă avem o resursă de gaz suplimentară din Marea Neagră, pe care de anul viitor ar trebui să o punem în valoare, ar fi bine să nu o exportăm sub formă brută”, a spus Bolojan.

Șeful Guvernului a explicat că gazul ar trebui utilizat în economie pentru a crea valoare adăugată.

„Ar fi foarte bine să reușim să procesăm acest gaz în România, în centralele care trebuie finalizate – la Mintia, la Iernut – și să îl folosim în industria chimică, în producția de îngrășăminte, în siderurgie. Sunt zone în care gazul poate fi valorificat suplimentar, astfel încât valoarea adăugată să rămână în România”, a afirmat el.

Ilie Bolojan a făcut o paralelă cu sectorul agricol, arătând că România exportă masiv materie primă și importă produse procesate.

„Suntem exportatori de materie primă, dar importatori neți de produse procesate. Dacă am integra mai mult procesarea producției agricole în România, valoarea adăugată ar rămâne aici”, a spus premierul.

În opinia sa, dezvoltarea capacităților de procesare, alături de investițiile în domenii competitive precum IT, digitalizare și inovare, este esențială pentru creșterea nivelului de trai.

„Trebuie să facem asta, este obligatoriu. Dacă nu vom face, nu vom putea ieși din capcana venitului mediu și nu vom putea crea condiții mai bune de trai în România”, a conchis Ilie Bolojan.

Invitat marți seara la Digi24, vicepremierul Tánczos Barna a afirmat că ordonanța de urgență privind măsurile pentru piața carburanților mai are nevoie de consultări în dialog social și în comitetul tripartit, urmând să fie aprobată cel mai probabil miercuri. Oficialul a subliniat că întârzierea nu este semnificativă, dar a admis că măsurile puteau fi adoptate mai devreme.

„Este nevoie de o rundă de discuții în dialog social și în comitetul tripartit. Este o decizie foarte importantă și va avea efecte imediate pe tot ce înseamnă lanț de aprovizionare și de desfacere cu carburanți. Cred că 24 de ore nu sunt un capăt de țară, oricum [OUG] trebuia să vină mai devreme. (…) Cred că mâine (miercuri – n.r.) putem să aprobăm, după ședința de dialog social și după ședința de tripartit, această ordonanță. Poate fi îmbunătățită pentru că trebuie să aducă efecte imediate și la pompă”, a spus vicepremierul marți seara, la Digi24.

Tánczos Barna consideră că obiectivul imediat trebuie să fie oprirea creșterii accelerate a prețurilor la carburanți.

„Din punctul meu de vedere, trebuie să se vadă o scădere sau cel puțin o plafonare a prețului, câteva săptămâni să nu mai crească prețurile. (…) Presiunea inflaționistă a acestor prețuri de carburanți este unul uriaș și dacă vrem cât de cât să păstrăm această șansă de a avea o inflație mai redusă din august, din septembrie, trebuie să avem măsuri efective, a

Vicepremierul a avertizat că, în lipsa unor intervenții pentru a stopa aceste creșteri, presiunea socială ar putea deveni greu de gestionat.

„În același timp este nevoie de o oprire acestei creșteri, pentru că altfel, în societate, presiunea o să fie mult prea mare, poate să ajungă la un nivel de insuportabilitate”, a adăugat acesta.

E nevoie de reducerea accizei?

Întrebat despre soluțiile analizate de autorități, vicepremierul a menționat mai multe variante aplicate și în alte state europene.

„Este una dintre variante”, a spus Tánczos Barna, referindu-se la reducerea accizei. „Am văzut în Europa și varianta reducerii temporare a TVA-ului. Am văzut și plafonarea. Fiecare soluție are avantaje și dezavantaje. Și costă. (…) Sunt țări care sunt în o situație mai bună fiscal-bugetar și își permit o relaxare în cazul carburanților sau compensare mai bună”, a explicat vicepremierul.

În același timp, el a amintit măsurile deja adoptate pentru anumite sectoare economice.

„Și România a luat măsuri, pentru că transportatorii au deja 85 de bani garantați prin compensare pentru a-i ajuta în piețele internaționale – sau europene cel puțin – să concureze în condiții egale cu transportatorii din Bulgaria, din Ungaria, din celelalte țări. Avem și pentru agricultori. Avem și controalele de la ANAF, Consiliul Concurenței, care au mai redus sau au eliminat aproape total specula din piață”, a adăugat Barna. 

Adoptarea ordonanței putea avea loc mai devreme

Referitor la momentul oportun pentru adoptarea ordonanței, vicepremierul Tánczos Barna a admis că aceasta putea fi aprobată mai devreme.

„Cred că se putea da săptămâna trecută. Dacă nu s-ar fi suprapus cu bugetul și cu această relativă incertitudine în Parlament cu privire la resursele disponibile pentru Ministerul Finanțelor, cred că se putea da fără nicio problemă săptămâna trecută”, a conchis vicepremierul.

Ședința extraordinară a Guvernului României programată marți, la ora 17:00, a fost amânată după ce Consiliul Economic și Social a întârziat avizarea proiectului. Executivul urma să declare criză pe piața carburanților și să adopte măsuri precum limitarea adaosurilor comerciale, restricționarea exporturilor și controlul prețurilor.

Rata de susținere a lui Donald Trump în SUA a scăzut la 36%, cel mai scăzut nivel al celui de-al doilea mandat al său, potrivit celui mai recent sondaj Reuters/Ipsos .

Un sondaj anterior realizat săptămâna trecută arăta o aprobare a președintelui de 40%.

Rata de aprobare a lui Trump la începutul celui de-al doilea mandat era de 47% și a oscilat în mare parte în jurul valorii de 40% de la mijlocul anului trecut.

Sociologii atribuie scăderea sprijinului acordat lui Trump creșterii prețurilor la combustibili, pe fondul conflictului continuu cu Iranul.

Aceștia observă că creșterea prețurilor la combustibili duce la creșterea prețurilor la bunuri și servicii, lucru pe care mulți americani nu îl apreciază.

Doar 25% dintre respondenți aprobă politicile lui Trump privind costul vieții – o problemă cheie în campania lui Trump din 2024.

Războiul cu Iranul are, de asemenea, un impact negativ asupra ratelor de aprobare ale președintelui american, deoarece în timpul campaniei sale a promis că va evita „războaiele stupide”, iar americanii îi amintesc din ce în ce mai mult lui Trump de această promisiune.

Un sondaj Reuters/Ipsos a constatat că doar 35% dintre americani aprobă acum atacurile americane asupra Iranului, în scădere de la 37% săptămâna trecută.

Aproximativ 61% dintre respondenți dezaprobă atacurile, în scădere de la 59% săptămâna trecută.