Cei doi suspecți au fost reținuți miercuri dimineață în urma unor descinderi în nord-vestul și centrul Londrei, fiind acuzați de incendiere cu intenția de a pune vieți în pericol. Aceștia au fost duși la o secție de poliție, iar oamenii legii fac percheziții la adresele de unde au fost reținuți, notează Sky News. 

„Am lucrat non-stop de când a avut loc acest atac oribil, iar acest lucru a dus la efectuarea acestor arestări în această dimineață. Aceasta pare a fi o evoluție importantă în cadrul anchetei, dar suntem conștienți și de faptul că imaginile de pe camerele de supraveghere ale incidentului sugerează că au fost implicate cel puțin trei persoane”, a declarat Helen Flanagan, comandantul Unității de Combatere a Terorismului.  

Între timp, grupul islamist, Harakat Ashab al-Yamin al-Islamia a revendicat atacul în mediul online. Organizația ar fi publicat un videoclip care prezintă locația incidentului și imaginile ambulanțelor în flăcări. Poliția a transmis că analizează autenticitatea acestei revendicări.

În noaptea de duminică spre luni, patru ambulanțe care aparțineau organizației Hatzola, un serviciu evreiesc de asistență medicală, au fost incendiate, iar poliția a început cercetările sub aspectul săvârșirii unei crime motivate de ură. 

Patriarhia Ierusalimului confirmă suspendarea tradiționalei procesiuni de Florii care precede Săptămâna Patimilor.

Patriarhul Pierbattista Pizzaballa anunță, printr-o scrisoare oficială publicată pe site-ul Patriarhiei că, din cauza războiului, tradiționala procesiune de Duminica Floriilor, care urcă de la Muntele Măslinilor până la orașul vechi al Ierusalimului a fost anulată anul acesta.

Procesiunea de Florii va fi înlocuită de un moment de rugăciune pentru Ierusalim, într-un loc care încă nu a fost stabilit.

„Bisericile Diecezei rămân deschise”

„Procesiunea tradițională de Duminica Floriilor, care urcă de la Muntele Măslinilor la Ierusalim, este anulată. Aceasta va fi înlocuită de un moment de rugăciune pentru orașul Ierusalim, într-o locație care va fi stabilită ulterior.

Liturghia de sfințire a mirului este amânată pentru o dată care va fi stabilită, imediat ce situația va permite, eventual în perioada pascală. Dicasterul pentru Cultul Divin a acordat deja aprobarea necesară.

Bisericile Diecezei rămân deschise.

Preoții și preoții parohi, în formele și modalitățile posibile, vor face tot posibilul pentru a încuraja rugăciunea și participarea credincioșilor la celebrările Misterului Pascal”, scrie patriarhul în document.

„Rugați-vă neîncetat și nu vă descurajați”

Pentru 28 martie a fost programată o rugăciune comunitară virtuală cu un rozariu pentru pace.

„Duritatea acestei perioade de război, care ne afectează pe toți, poartă astăzi povara suplimentară a faptului că nu putem sărbători Paștele împreună și cu demnitate.

Aceasta este o rană care se adaugă la multele altele provocate de conflict. Dar nu trebuie să ne lăsăm descurajați. Chiar dacă nu ne adunăm așa cum ne-am dori, să nu renunțăm la rugăciune”, scrie cardinalul.

Într-adevăr, „Acesta este momentul să ne amintim de invitația lui Isus adresată ucenicilor săi: Rugați-vă neîncetat și nu vă descurajați ( Luca 18,1).

„Mormântul gol este pecetea victoriei vieții asupra urii”

”În acest scop, dorim, așadar, să compensăm aceste limitări cu momente de rugăciune în familii și în comunitățile noastre religioase”.

Având în vedere semnificația profundă a sărbătorii de Florii, comunitatea catolică din Ierusalim este cu adevărat îndurerată, însă patriarhul reamintește că viața iese întotdeauna victorioasă împotriva urii.

Documentul, de o sensibilitate aparte, îi încurajează pe creștini și le reamintește că întunericul nu poate sublima lumina:

„Paștele, pe care îl celebrăm în numele patimilor, morții și învierii lui Hristos, ne amintește că niciun întuneric, nici măcar cel al războiului, nu poate avea ultimul cuvânt. Mormântul gol este pecetea victoriei vieții asupra urii, a milostivirii asupra păcatului. Să permitem acestei certitudini să ne lumineze pașii și să ne susțină speranța.

În Hristos, vă îmbrățișez pe fiecare dintre voi și vă dau binecuvântarea mea”, a încheiat patriarhul Pizzaballa.

„Sistemele de avertizare timpurie au detectat un zgomot asemănător unei explozii în districtul Krāslava”, potrivit comunicatului Ministerului Apărării din Letonia, citat de Ukrainska Pravda. 

Unități ale Forțelor Armate Naționale ale Letoniei, dar și ale Poliției de Stat, precum și ale Gărzilor statale de Frontieră au intervenit la fața locului.

Autoritățile au găsit resturi ale dronei. Nu au fost înregistrați civili răniți și nici nu au fost semnalate pagube ale infrastructurii civile.

Circumstanțele incidentului sunt în curs de investigare.

Ministerul Apărării din Letonia a asigurat populația că nu mai există nicio amenințare la adresa siguranței civile sau a spațiului aerian al Letoniei.

Tot miercuri, o altă dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al Estoniei, lovind coșul de fum al unei centrale electrice din nord-estul țării.

La începutul săptămânii, o dronă a explodat, de această dată, în Lituania, peste lacul Lavysas, aflat la 20 de kilometri distanță de graniță.

Inițial se credea că drona era rusească, însă autoritățile au stabilit că a fost ucraineană și a pătruns în spațiul aerian al Lituaniei, după ce și-a deviat traiectoria din cauza războiului electronic. Era una dintre dronele care se îndreptau spre Primorsk, în apropiere de Sankt Petersburg.

Maxim Roșca a declarat în instanță că a fost abordat la Chișinău de Anatoli Prizenco, care i-a propus să renunțe la jobul dintr-un service auto pentru o deplasare de două săptămâni, plătită, cu activități în aer liber. I s-a spus că va câștiga între 300 și 500 de dolari, iar detaliile urmau să vină de la un contact din Moscova.

Tabere de antrenament în Bosnia și Serbia

În câteva săptămâni, Roșca a ajuns în tabere de antrenament din Bosnia și Serbia. Acolo, participanții au fost instruiți să piloteze drone, să folosească dispozitive incendiare și să evite forțele de ordine în timpul protestelor. Anchetatorii moldoveni susțin că era parte a unui efort coordonat, susținut de Rusia, de a recruta persoane pentru operațiuni de destabilizare în Europa, inclusiv în Franța și Germania, scrie Politico.

Ancheta are loc în contextul în care mai multe state europene avertizează că Moscova desfășoară o campanie de război hibrid. Autoritățile franceze au documentat campanii de dezinformare în timpul alegerilor locale recente, iar Germania a acuzat Rusia de atacuri cibernetice și interferențe electorale.

Rețea legată de Rusia, cu operațiuni în Europa

Procurorii moldoveni susțin că Prizenco a acționat ca recrutor într-o rețea mai amplă, cu baze în străinătate, care a instruit zeci de persoane pentru campanii de influență și destabilizare. El urmează să apară în instanță la Chișinău.

În Republica Moldova sunt investigate peste 80 de persoane pentru instigare la tulburări în masă, dintre care 20 au fost deja inculpate. Alte persoane sunt suspectate de implicare în operațiuni similare în Franța și Germania.

Roșca a intrat în atenția autorităților pe 11 octombrie 2024, când a fost oprit la intrarea în Republica Moldova din România, într-un microbuz Mercedes-Benz.

În interiorul vehiculului, ofițerii au găsit valută sârbă și bosniacă, lanterne, cartele SIM și stick-uri USB, precum și componente pentru drone și ochelari de realitate virtuală. De asemenea, au fost recuperate șase obiecte negre descrise în documentele instanței drept dispozitive de unică folosință pentru lansarea de grenade din aer.

Cei trei pasageri ai microbuzului au fost condamnați ulterior la pedepse de patru până la cinci ani de închisoare. Roșca, care a spus că a fost bătut după ce a refuzat să participe la antrenamente, a depus mărturie ca martor.

El a declarat că a fost dus în Republika Srpska, în apropiere de Banja Luka, unde a fost instruit într-o tabără improvizată. Participanții au fost pregătiți să participe la proteste, să opereze drone și să pregătească grenade fumigene.

Antrenamente înaintea alegerilor din 2024

Antrenamentele au avut loc înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, câștigate de Maia Sandu, iar participanților li s-a spus că victoria acesteia ar putea duce la război „ca în Ucraina”.

Serviciile de informații din Republica Moldova susțin că instructorii făceau parte dintr-o rețea internațională cu legături cu gruparea Wagner. După instruire, participanții au fost trimiși să identifice clădiri administrative și posibile puncte de lansare pentru drone.

Un alt bărbat, Danil Dilan, în vârstă de 22 de ani, originar din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, a fost condamnat la trei ani de închisoare în noiembrie.

Dilan a admis în instanță că a călătorit la Düsseldorf, în 2024, pentru un meci de la Campionatul European între Slovacia și Ucraina, unde i s-a cerut să fluture un steag ucrainean. Dilan a spus că a refuzat, însă în timpul meciului a fost afișat un steag ucrainean cu inscripția „Dați-ne alegerile înapoi”, ulterior folosit în discursul oficial rus.

Dilan a declarat și că i s-a propus să participe la acțiuni de destabilizare la Paris, în timpul Jocurilor Olimpice din 2024, dar nu a acceptat.

Moldova, front al războiului hibrid

Republica Moldova, situată între România și Ucraina și având regiunea separatistă Transnistria sub influență pro-rusă, a devenit un front important al războiului hibrid.

Autoritățile de la Chișinău acuză Moscova de interferențe electorale, dezinformare, atacuri cibernetice și încercări de influențare a opiniei publice.

„Tocmai am semnat ordinul prin care lansăm apelul național pentru identificarea proiectelor românești care pot intra în proiecte europene majore din domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiilor avansate de semiconductori”, se arată în mesajul publicat miercuri pe Facebook de ministrul Economiei, Irineu Darău. 

Prin acest apel, România participă la Proiectele Importante de Interes European Comun. La acest apel pot aplica companii, organizații de cercetare și consorții din România, până la data de 9 aprilie 2026. 

Irineu Darău a evidențiat importanța tehnologiilor precum inteligența artificială și semiconductorii, subliniind că acesta reprezintă fundația economiei moderne, „de la industria auto și telecomunicații până la energie, apărare și digitalizare, iar în jurul lor se construiesc noile lanțuri de putere economică și tehnologică din Europa”. 

Potrivit ministrului Darău, autoritățile își propun trecerea de la statutul de simplu utilizator la cel de dezvoltator de tehnologie, în domeniul inteligenței artificiale și integrarea companiilor românești în lanțurile europene, în domeniul semiconductorilor. 

Ministrul a punctat că prin aceste acțiuni, România revine pe harta microelectronicii europene, adăugând: „Miza nu este doar atragerea de finanțare, ci și locul pe care România îl va avea în economia europeană a următorilor ani”. 

„Este un pas concret prin care România intră mai clar în competiția europeană pentru tehnologiile care vor modela economia următorului deceniu”, mai transmite Darău. 

„Considerăm că maniera în care premierul Ilie Bolojan a convocat CNTDS reflectă un dispreț fără echivoc față de instituția dialogului social din România și față de rolul partenerilor sociali în procesul decizional”, transmit sindicaliștii.

Aceștia arată că proiectul de Ordonanță de Urgență se afla deja pe circuitul de avizare înainte de orice consultare reală în cadrul Consiliului Național Tripartit, ceea ce contravine principiilor unui dialog social autentic.

„De asemenea, faptul că, în cursul zilei de ieri, Consiliul Economic și Social nu a avizat proiectul de act normativ, iar partenerii sociali au fost nevoiți să solicite convocarea CNTDS, evidențiază încă o dată atitudinea superficială și lipsită de respect a Guvernului față de un subiect de maximă importanță, atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri”, susține BNS.

Nu participă la CNTDS

Confederația a solicitat astfel reprogramarea ședinței CNTDS, având în vedere că, alături de celelalte patru confederații sindicale reprezentative, va participa la o întâlnire cu Președintele Camerei Deputaților, stabilită anterior convocării CNTDS.

„Prin urmare, Blocul Național Sindical nu va participa la ședința CNTDS programată pentru astăzi. BNS reafirmă necesitatea respectării dialogului social real, transparent și constructiv, ca fundament al unor politici publice echilibrate”, spun sindicaliștii.

Potrivit Guvernului, ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social a fost programată pentru miercuri la ora 11.00.

Întâlnire cu Grindeanu

BNS anunță că președintele confederației, Dumitru Costin, va participa la întâlnirea organizată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, cu toate confederațiile sindicale reprezentative la nivel național. Întâlnirea va avea loc la ora 10:30, la Palatul Parlamentului, Camera Deputaților.

Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna precedentă, a scăzut cu 16,3%.

Au fost scăderi de 19% în industria extractivă și de 16,2% în industria prelucrătoare (-16,2%).

Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-23,4%), industria bunurilor de uz curent (-21,6%), industria bunurilor intermediare (-9,4%) și industria energetică (-3,4%).

Industria bunurilor de folosință îndelungată a crescut cu 6,0%.

Scădere față de acum un an

Și față de ianuarie 2025, cifra de afaceri din industrie a scăzut, în prima lună din 2026, cu 4,3%.

Scăderi au fost semnalate în industria extractivă (-12,8%) și în industria prelucrătoare (-4,0%).

Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică (-10,6%), industria bunurilor intermediare (-7,7%), industria bunurilor de uz curent (-4,7%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (-3,4%). Industria bunurilor de capital a crescut cu 0,8%.

Potrivit datelor Eurostat, 12 state membre ale Uniunii Europene produc energie nucleară. În 2024, aceste țări au generat împreună aproximativ 649.524 gigawați-oră (GWh) de electricitate. Producția a crescut cu 4,8% față de 2023, marcând al doilea an consecutiv de creștere după o scădere înregistrată în 2022. Totuși, pe termen lung tendința este descendentă: producția nucleară din UE a scăzut cu aproximativ 20% între 2014 și 2024 și cu 30% comparativ cu nivelul din 2004, mai arată Euronews.

Franța, liderul energiei nucleare în Europa

Franța este de departe țara europeană care se bazează cel mai mult pe energia nucleară. Aproximativ 40,3% din mixul energetic al țării provine din această sursă. Pe următoarele locuri se află Slovacia, cu 29,7%, Suedia cu 25,6% și Bulgaria cu 23,7%. În Finlanda, energia nucleară reprezintă 23,4% din mixul energetic, iar în Slovenia aproximativ 21,7%. Alte state importante producătoare de energie nucleară sunt Cehia, Ungaria, Belgia și Spania.

În unele state europene, energia nucleară reprezintă o parte majoră din producția de electricitate. În Franța, aproximativ 69% din electricitate provine din centrale nucleare, iar în Slovacia proporția ajunge la 66,4%. În alte țări, precum Cehia, Finlanda, Ungaria, Slovenia și Bulgaria, energia nucleară asigură aproximativ 40% din producția de electricitate. În Belgia, Elveția și Suedia, ponderea energiei nucleare în electricitate este de asemenea peste media Uniunii Europene.

România și energia nucleară

România se numără printre statele europene care utilizează energia nucleară pentru producerea electricității. Aproximativ 9,1% din mixul energetic al țării provine din energie nucleară. În ceea ce privește producția de electricitate, centralele nucleare acoperă aproximativ 20,5% din necesarul de energie electrică al României.

Mixul energetic diferă semnificativ de la o țară la alta în Europa. Unele state au investit masiv în energie regenerabilă, în timp ce altele continuă să se bazeze pe energie nucleară pentru stabilitatea sistemului energetic. La nivelul Uniunii Europene, petrolul și produsele petroliere reprezintă cea mai mare parte a mixului energetic, cu 38%, urmate de gazele naturale cu 21% și de energia regenerabilă cu aproximativ 20%.

Energia nucleară ocupă locul al patrulea, cu o pondere de aproximativ 12% în consumul total de energie al blocului comunitar.

Curtea Supremă a Greciei, cea mai înaltă instanță administrativă a țării, a decis că dreptul cuplurilor de același sex de a adopta copii este conform Constituției, relatează en.protothema.gr.

Decizia marchează, în societatea greacă, un moment important în evoluția cadrului juridic privind drepturile familiei.

Potrivit deciziei, adoptată în plen, adopția de către cuplurile căsătorite de același sex „nu încalcă protecția constituțională a copilăriei și interesul superior al copilului”, fiind compatibilă atât cu legislația națională, cât și cu normele europene în materie de drepturi ale omului.

Instanța: o aliniere legislativă la valori europene

Judecătorii au confirmat, totodată, că prevederile Legii 5089/2024 — care permit căsătoria între persoane de același sex — sunt conforme cu Constituția Greciei, dar și cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Instanța a subliniat că această reglementare reflectă schimbările din societate din ultimele decenii, atât la nivelul percepțiilor sociale, cât și al normelor juridice din majoritatea statelor europene: „evoluția, în ultimele decenii, atât a percepțiilor sociale, cât și a celor morale privind relațiile între persoane de același sex și tratamentul juridic al concubinajului și al paternității de către cuplurile de același sex în majoritatea țărilor democratice avansate din Europa și, mai general, din lumea occidentală, către eliminarea excluziunii sociale și protejarea vieții private și de familie fără discriminare bazată pe orientarea sexuală ”.

În motivare se arată că evoluția legislativă urmărește eliminarea discriminării și protejarea vieții private și de familie, indiferent de orientarea sexuală.

În același timp, instanța a precizat că tradițiile religioase nu sunt afectate de aceste modificări: regulile Bisericii Ortodoxe privind căsătoria rămân neschimbate, iar respectarea lor ține de opțiunea individuală a credincioșilor.

Adopția, analizată prin prisma interesului superior al copilului 

În ceea ce privește adopția, decizia nr. 392/2026 stabilește că dreptul cuplurilor de același sex de a adopta — fie în comun, fie prin adopția copilului unuia dintre parteneri — este o consecință directă a recunoașterii căsătoriei.

Judecătorii au arătat că procedura de adopție rămâne supusă acelorași garanții stricte ca în cazul cuplurilor heterosexuale.

Acestea includ: evaluarea realizată de serviciile sociale, în două etape distincte, verificarea compatibilității și reevaluarea înaintea unei adopții concrete, audierea în fața instanței competente.

În aceste condiții, instanța a concluzionat că nu există discriminare între copiii adoptați de cupluri de același sex și cei crescuți în familii tradiționale, atât timp cât fiecare caz este analizat individual, în funcție de interesul superior al copilului.

De asemenea, Curtea Supremă a subliniat că legislația nu impune ca adopția să reproducă modelul biologic al unei familii formate din mamă și tată și a argumentat că adopția de către o singură persoană este permisă de mult timp, deci că realitatea socială include forme diverse de familie.

Decizia nu a fost unanimă, iar opiniile disidenților invocă lipsa unor studii asupra impactului în dezvoltarea psiho-emoțională a copilului

Decizia nu a fost unanimă.

Un grup de șase judecători a formulat o opinie separată, exprimând rezerve atât în privința redefinirii căsătoriei, cât și a adopției.

Aceștia au susținut că instituția căsătoriei are, în Grecia, o semnificație istorică și culturală legată de uniunea dintre persoane de sex opus și că extinderea acesteia ar putea ridica probleme de constituționalitate.

În ceea ce privește adopția, opinia minoritară invocă lipsa unor studii ample privind impactul pe termen lung asupra dezvoltării copiilor crescuți în familii cu părinți de același sex.

În absența unor astfel de dovezi, judecătorii disidenți consideră că legislația ar putea intra în conflict cu prevederile constituționale și cu tratatele internaționale privind protecția copilului.

Egalitate în fața legii

Decizia celei mai înalte instanțe a Greciei confirmă direcția adoptată recent de această țară în materie de drepturi civile și consolidează cadrul legal pentru egalitatea în fața legii.

Prin validarea adopției de către cuplurile de același sex, instanța plasează interesul copilului în centrul analizei juridice, în linie cu tendințele din majoritatea democrațiilor europene.

Hotărârea deschide astfel calea aplicării depline a legislației adoptate în 2024 și marchează o etapă importantă în recunoașterea diversității formelor de familie în societatea greacă.

Spania, anul 2075. Granițele sunt închise de ani de zile, iar migranții ajung foarte rar. Sunt acceptați doar cei care îndeplinesc condițiile stricte stabilite de autorități. Țara, în loc să crească, s-a micșorat, atât ca populație, cât și ca economie. Nu mai ține pasul cu marile economii avansate, este un stat îmbătrânit, cu tot mai puțini copii și puțină forță de muncă, în care lipsesc profesioniști pentru serviciile publice de bază, sute de mii de afaceri s-au închis, iar PIB-ul a crescut cu 22% mai puțin decât ar fi făcut-o dacă granițele ar fi rămas deschise pentru străini, notează El Pais.

Acest scenariu distopic este cel prezentat în documentul „España ante el reto migratorio: dos escenarios posibles”(Spania în fața provocării migrației: două scenarii posibile), pe care Oficina Nacional de Prospectiva y Estrategia, o direcție generală a guvernului, îl prezintă miercuri.

Prognozele demografice și economice, date peste cap?

Este un exercițiu de proiecție care nici măcar nu ia în calcul o închidere completă a granițelor, ci o reducere a fluxurilor migratorii estimate de 30% în următorii 50 de ani. Această scădere, care poate părea redusă, ar putea da peste cap toate prognozele demografice și economice și ar zdruncina fundamentele pe care se bazează Spania de astăzi.

Dacă tendințele actuale s-ar menține, populația Spaniei ar ajunge la 55 de milioane în 2075. Dacă însă fluxurile de imigrație ar scădea cu 30% față de aceste estimări, populația ar coborî la 40 de milioane, cu aproape 10 milioane mai puțin decât în prezent. Și nu doar că ar fi mai puțini oameni, ci societatea ar fi și mai îmbătrânită decât indică prognozele actuale.

Îmbătrânirea este o caracteristică structurală a economiilor avansate și această tendință nu se va opri. Așa arată și proiecțiile Instituto Nacional de Estadística, pe baza cărora ONPE și-a construit analiza: persoanele de peste 65 de ani vor reprezenta 30% din populație în 2055, cu zece puncte procentuale mai mult decât în prezent, iar sporul natural negativ (mai multe decese decât nașteri) va atinge un vârf în 2061. Migranții, care sunt de obicei mai tineri, acționează ca un echilibru și temperează acest declin demografic, așa cum arată și un studiu recent al centrului de analiză Fedea: în ultimele două decenii, impactul negativ al îmbătrânirii asupra economiei ar fi fost dublu fără imigrație.

Populația activă ar scădea de la 33 de milioane în scenariul de bază

Potrivit simulării ONPE, populația activă ar scădea de la 33 de milioane în scenariul de bază la 24 de milioane în 2075. Impactul ar fi deosebit de puternic în sectoarele dependente de forță de muncă străină, esențiale atât pentru economia spaniolă, cât și pentru menținerea serviciilor publice. Este cazul agriculturii, care ar pierde o treime din exploatații.

De asemenea, ar dispărea aproximativ 90.000 de baruri și restaurante, echivalentul a circa jumătate din cele existente astăzi, ceea ce ar genera efecte negative și în alte domenii, precum industria alimentară sau turismul. Zonele depopulate ar fi și ele afectate: Huesca, Soria și Teruel, cele mai slab populate provincii, ar pierde 28% din locuitori, iar aproximativ 2.300 de localități ar putea dispărea de pe hartă.

Pe măsură ce îmbătrânirea populației se va accentua și numărul persoanelor dependente va crește cu 60% față de nivelul actual, până la trei din zece îngrijitori ar dispărea. Cu mai puțini angajați care contribuie la sistemul de securitate socială, sustenabilitatea pensiilor, deja o provocare majoră, ar fi pusă în pericol: fiecare angajat ar trebui să contribuie cu aproximativ 2.000 de euro în plus anual până în 2075 pentru a menține nivelul actual al pensiilor.

Viața s-ar schimba și la celălalt capăt al piramidei populației. Sistemul educațional s-ar reduce din cauza scăderii accentuate a natalității, ceea ce ar însemna aproximativ 30.000 de clase mai puține în învățământul primar și 18.000 în cel secundar, cu efecte mai puternice în localitățile mici și posibila dispariție a unor servicii precum transportul școlar sau cantinele.

Sistemul sanitar, afectat

Nici sistemul sanitar nu ar fi mai puțin afectat: listele de așteptare ar crește inevitabil din cauza lipsei de personal medical. Aproximativ 63.000 de medici specialiști ar putea dispărea, iar cei rămași ar trebui să trateze cu 4% mai mulți pacienți.

Instituția a început elaborarea acestor proiecții la finalul anului trecut, înainte ca guvernul să anunțe, în ianuarie, o regularizare extraordinară de care ar putea beneficia peste jumătate de milion de străini, într-un context deja marcat de creșterea discursurilor xenofobe și a politicilor dure privind imigrația. La această tendință a contribuit și ascensiunea liderilor și partidelor extremiste, atât în Spania, cât și în alte țări, cu Donald Trump printre figurile centrale ale acestui val global.

Cercul virtuos

Spania a încheiat anul 2025 cu 3,58 milioane de angajați străini, aproape 16% din piața muncii, cel mai mare nivel înregistrat vreodată, într-un context de creștere economică solidă care a consolidat atractivitatea țării pentru migranți. Sosirea acestora, stimulată și de politici mai favorabile decât în alte state, nu doar că însoțește acest dinamism, ci a devenit unul dintre motoarele principale ale economiei.

Din 2020, peste două milioane de persoane s-au stabilit în Spania, aproape jumătate având între 20 și 44 de ani, cu un număr tot mai mare de persoane calificate. Mai multe instituții atribuie fluxurilor migratorii o parte semnificativă din creșterea recentă, inclusiv European Central Bank și centrul de studii Funcas, care estimează că aproape jumătate din creșterea PIB din ultimii trei ani se datorează lucrătorilor străini.

În aceste condiții, o reducere de 30% a fluxurilor ar avea un impact major asupra economiei. PIB-ul ar fi crescut cu 5% mai puțin în 2035, pierderea s-ar tripla până în 2055 (minus 14%) și ar ajunge la 22% în 50 de ani, echivalentul a aproximativ 18.000 de euro mai puțin pe an pentru fiecare locuitor. Mai puțină imigrație ar însemna și venituri mai mici la bugetul public, deoarece reducerea cheltuielilor nu ar compensa contribuțiile pierdute din taxe și contribuții sociale.

„Rezultatele acestui raport arată că migrația este un element central în configurarea viitorului Spaniei”, concluzionează documentul.