Ai un telefon și o conexiune la internet? E suficient să te apuci să faci bani online.

Poate că sună dubios de simplu, dar milioane de useri din toată lumea ar susține contrariul.

Există aplicații prin care poți să-ți rotunjești veniturile, iar, dacă tot stai cu orele online, poți să-ți și monetizezi acest timp.

E adevărat, nu-ți trebuie aptitudini deosebite, dar ai nevoie, totuși, de perseverență.

Îți prezentăm câteva dintre cele mai populare opțiuni, fiecare cu specificul său.

Testare și tehnologie

Prolific
Platformă axată pe studii academice. Participi la cercetări realizate de universități și ești plătit corect, de obicei peste media pieței, prin PayPal.

UserTesting
Câștigi bani testând site-uri și aplicații. Practic, îți înregistrezi ecranul și vocea în timp ce folosești un produs digital și oferi feedback.

uTest
Pentru cei atenți la detalii: ești plătit să găsești erori (bug-uri) în aplicații sau site-uri. Poate deveni chiar un punct de plecare într-o carieră în IT.

Sondaje plătite

Triaba România
Completezi sondaje și primești bani sau vouchere (eMAG, H&M, Kaufland). Avantajul este transparența câștigurilor afișate înainte.

LifePoints România
Una dintre cele mai populare platforme de sondaje. Câștigi puncte pe care le transformi în bani (PayPal) sau vouchere.

TGM Panel România
Sistemul e jignitor de simplu: răspunzi la chestionare și primești bani direct în contul PayPal. Fără complicații inutile.

Toluna Influencers
Pe lângă sondaje, poți testa produse sau participa la discuții. Câștigurile vin din puncte convertibile în bani sau vouchere.

Micro-taskuri și activități online

clickworker
Primești sarcini mici (scriere, categorisire, verificare date) și ești plătit constant. Ideal pentru venituri regulate din taskuri simple.

ySense
Platformă mixtă: sondaje, taskuri și oferte plătite. Practic, ai mai multe surse de câștig într-un singur loc.

Toloka
Lucrezi la antrenarea inteligenței artificiale prin taskuri precum etichetarea imaginilor sau verificarea datelor. Plata este rapidă, per sarcină.

Toate aceste aplicații oferă oportunități reale de câștig, însă veniturile depind de timp, consecvență și implicare.

Poți să faci minimum câteva zeci de lei, dar, dacă te superi, le poți transforma în preocuparea ta permanentă și așa, poți să câștigi mult mai mult.

Potrivit unei analize Urban Hub, cererea pentru astfel de evenimente de tip Teambuilding a crescut cu aproximativ 30% în ultimul an. Evenimentele preferate sunt cele cu 40–70 de participanți, cu activități interactive și bugete cuprinse între 2.000 și 10.000 de euro.

“Nu mai e confundat zgomotul cu impactul. Companiile au înțeles că oamenii nu mai reacționează la evenimente grandioase, ci la experiențe curate, cu intenție și cu un fir narativ clar. Vedem o schimbare reală în modul în care angajatorii își gândesc interacțiunile: preferă întâlniri în care participanții sunt implicați, se simt văzuți și pot contribui. Pentru companii, avantajul este clar: un teambuilding urban poate reduce costurile totale de până la 3 ori, comparativ cu un teambuilding clasic la munte sau la mare”, explică Lavinia Pavel, manager & acționar Urban Hub.

De exemplu, un teambuilding de 3 zile la munte este, în general, o variantă mai costisitoare pentru companii, pe lângă opțiunea de călătorie în străinătate. Prețurile variază în funcție de numărul de angajați și serviciile accesate.

Prin comparație cu un teambuilding în oraș, de câteva ore, posibilitatea de economisire este considerabilă:

Raportat la numărul de participanți, un teambuilding urban poate coborî costul până la aproximativ 50–100 de euro de persoană, față de 250–300 de euro în cazul variantelor clasice organizate la munte.

Simulare de cost: cât plătește o companie pentru un teambuilding în oraș

Pentru o echipă de 50 de angajați, un teambuilding urban de o zi în București arată astfel:

1. Închiriere spațiu (6–8 ore)

• spațiu central, flexibil, cu dotări audio-video
• cost estimat: 800–1.200 euro

2. Catering adaptat (fără alcool, meniuri variate)

• gustări, opțiuni vegetariene, desert, băuturi non-alcoolice
• cost estimat: 20–30 euro/persoană
• total: 1.000–1.500 euro

3. Activitate interactivă / workshop de echipă

• facilitator, materiale, logistică
• cost estimat: 600–1.000 euro

4. Elemente de branding / decor minimalist

• roll-up, materiale personalizate, kit-uri de participare
• cost estimat: 200–400 euro

5. Suport logistic și coordonare

• echipă tehnică, organizare, asistență
• cost estimat: 300–500 euro
• Buget total estimat: 2.900 – 4.600 euro

De ce preferă companiile aceste formate

Angajatorii aleg teambuildingurile urbane pentru că sunt mai eficiente, mai flexibile și mai bine adaptate preferințelor actuale ale angajaților. Eliminarea transportului și a cazării reduce bugetul cu până la 40%, iar evenimentele pot fi organizate în timpul săptămânii, după program, fără a afecta activitatea operațională.

În plus, noile generații de angajați preferă experiențe cu sens, activități creative și contexte fără alcool, percepute ca fiind mai incluzive și mai relaxate.

Cine adoptă cel mai rapid trendul

Tot mai multe companii din domenii diverse aleg spații cozy și centrale ca loc de întâlnire neutru pentru echipe, indiferent că este vorba despre sesiuni de strategie, workshopuri sau teambuildinguri urbane. Sunt căutate facilități precum configurarea flexibilă a spațiului, echipamente audio-video moderne, zone de networking și socializare, precum și opțiuni de catering personalizate.

Acest tip de evenimente este preferat în special de:

• companiile mari din retail și auto, care gestionează echipe numeroase
• sectorul IT și tehnologie, orientat spre experiențe creative
• farma și medical, unde se caută formate profesioniste, controlate
• bănci și servicii financiare, interesate de predictibilitate și optimizare
• start-up-uri și IMM-uri, care urmăresc impact maxim cu bugete reduse
• În general, companiile preocupate de retenție, cultură organizațională și employer branding adoptă cel mai rapid aceste formate.

Companiile preferă să organizeze teambuildinguri în oraș spre finalul săptămânii, în special joi și vineri, însă există deschidere și pentru marți sau miercuri, când disponibilitatea este mai mare și spațiile sunt mai puțin aglomerate.

Industria de evenimente se transformă

Piața se îndreaptă vizibil către formate cu 20–100 de participanți, care favorizează interacțiunea autentică și construirea comunității. Companiile nu mai caută decoruri extravagante sau producții spectaculoase, ci experiențe memorabile, relevante și ușor de personalizat.

„Este o trecere de la evenimente de consum la evenimente de comunitate. În 2026, contează mai puțin cât de mare e scena și mult mai mult cine este în încăpere și ce se întâmplă între oameni. Companiile vor contexte în care echipele se conectează natural, fără presiune, iar acest lucru se vede în toate briefurile pe care le primim”, explică Lavinia Pavel, manager & acționar Urban Hub.

Și conceptul de after-work party devine tot mai prezent, fiind preferat de companii ca format relaxat de socializare și consolidare a relațiilor în echipă sau cu partenerii. În paralel, experiența culinară se adaptează noilor preferințe: participanții caută tot mai des opțiuni fără alcool, gândite creativ, alături de meniuri vegetariene sau dietetice inspirate din bucătării internaționale.

Pe fondul acestor schimbări, se remarcă și apariția comunităților create de branduri, a cluburilor dedicate membrilor și a săptămânilor tematice de evenimente pe industrii (precum Tech Week sau Climate Week) formate care permit partajarea publicului, o programare mai inteligentă și optimizarea costurilor pentru organizatori.

Statele membre urmează să voteze miercuri o rezoluție, inițiată de Ghana, care vizează recunoașterea comerțului transatlantic cu sclavi drept „cea mai gravă crimă împotriva umanității”, relatează BBC.

Propunerea îndeamnă statele membre ONU să ia în considerare prezentarea de scuze pentru perioada sclaviei și contribuția la un fond de despăgubiri.

Rezoluția ar putea întâmpina opoziție, în condițiile în care state precum Regatul Unit au respins în mod constant ideea plății de compensații, argumentând că instituțiile actuale nu pot fi trase la răspundere pentru nedreptățile din trecut.

Susținătorii inițiativei, inclusiv Uniunea Africană, spun însă că aceasta reprezintă un pas spre vindecare și justiție.

„Cerem compensații. Și să fie clar, liderii africani nu cer bani pentru ei înșiși. Vrem dreptate pentru victime și sprijin pentru cauze, fonduri educaționale și de dotare, fonduri pentru formare profesională”, a declarat Samuel Okudzeto Ablakwa, ministrul de externe al Ghanei.

Între anii 1500 și 1800, aproximativ 12–15 milioane de oameni au fost capturați în Africa și duși în Americi, unde au fost supuși la sclavie și obligați la muncă forțată. Se estimează că peste două milioane de persoane au murit în timpul transportului.

Ghana, una dintre principalele porți de plecare în comerțul cu sclavi, este de mult timp un susținător al acordării de despăgubiri.

Rezoluția mai cere și returnarea artefactelor culturale sustrase în perioada colonială către țările de origine.

Președintele Ghanei, John Dramani Mahama, a numit rezoluția „istorică” și „o garanție împotriva uitării”.

„Domnii din PSD sunt nervoși nevoie mare: sunt într-o coaliție cu Nicușor Dan, Bolojan, USR si, în general, cu oricine se poate numai nu cu AUR. Nu pot părăsi această Coaliție pentru că au dosare, de la NORDIS la toate șpăgile care îi fac vulnerabili. Și fac balet pe seama ieșirii de la guvernare. Ultimul termen: 20 aprilie. Nu se va întâmpla nimic pe 20 aprilie, v-am zis că nu au voie”, a scris George Simion, pe pagina sa de Facebook. 

Reamintim că Sorin Grindeanu, liderul PSD, a precizat, în urmă cu câteva zile că ia în calcul orice scenariu, de la menținerea actualei coaliții până la trecerea în opoziție, sau chiar alte variante, precum alegeri anticipate, deși sunt puțin probabile. Liderul PSD a fost clar, însă, spunând că decizia nu a fost încă luată. Ea va fi hotărâtă în urma consultărilor interne ale PSD, dar și în urma ședinței din 20 aprilie.

„Realitatea e că sunt disperați. Dacă nu ies de la guvernare, vor dispărea sau Grindeanu va fi mazilit. Și ei nu au voie să iasă de la guvernare după cum nu au avut voie să indexeze pensiile, să oprească închiderea minelor sau să redea CASS-ul mamelor…”, acuză Simion. 

Acesta susține că PSD se folosesc de presă pentru „a inventa rupturi” în interiorul partidului AUR.

„Așa că folosesc vuvuzelele media să inventeze că m-aș fi văzut cu Bolojan și cine știe ce pact avem. După cum inventau că m-am văzut cu Nicușor Dan (ei fiind cei care l-au votat prin primarii lor). După cum inventează rupturi în partidul AUR sau în rândul parlamentarilor AUR (reamintesc că suntem singurii care nu am putut fi rupți)”, acuză Simion. 

Secretarul general al NATO a iritat capitalele europene cu sprijinul său neechivoc pentru războiul lui Donald Trump cu Iranul, în timp ce continentul se confruntă cu un șoc energetic declanșat de conflict, punând și mai mult presiune pe alianța transatlantică.

Sugestia lui Mark Rutte că aliații europeni s-ar fi „unit” în cele din urmă pentru a ține cont de apelul președintelui SUA de a desfășura resurse navale în Strâmtoarea Ormuz a iritat oficialii din mai multe capitale europene, au declarat diplomați ai alianței pentru FT, exacerbând tensiunile din cadrul NATO.

„Ne pune într-o situație cu adevărat stânjenitoare și inconfortabilă”, a declarat un diplomat UE. „Vrem să arătăm că suntem dispuși, dar este, de asemenea, adevărat că nu suntem în măsură să ne implicăm [în conflict] în niciun fel.”

Neliniștea din multe capitale europene față de conflict, care a provocat ravagii în Orientul Mijlociu și a dus la creșterea prețurilor petrolului și gazelor , contrastează puternic cu comentariile lui Rutte, care a încercat în mod constant să-l îmbuneze și să-l laude pe Trump în încercarea de a menține SUA implicate în alianța militară.

„Face asta pentru a face întreaga lume sigură”, a declarat Rutte duminică despre decizia lui Trump de a bombarda Iranul.

„Este logic ca țările europene să aibă nevoie de câteva săptămâni pentru a se uni”, a adăugat el, referindu-se la cererea liderului american ca aliații NATO să se alăture unei armade care să escorteze navele prin Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a blocat-o.

Criticile lui Trump la adresa NATO

Trump i-a certat pe aliații NATO pentru că nu i-au ținut seama imediat de apel, descriindu-i drept „LAȘI” și avertizând că, fără SUA, NATO ar fi „UN TIGRU DE HÂRTIE!”. De la revenirea în funcție anul trecut, președintele SUA a testat în mod regulat unitatea transatlantică în chestiuni precum comerțul, cheltuielile pentru apărare și amenințând că va invada Groenlanda.

Țările UE, care majoritatea sunt și membre NATO, au respins săptămâna trecută în mod colectiv apelul lui Trump cu privire la Strâmtoarea Ormuz. Șefa diplomației blocului comunitar, Kaja Kallas, a declarat despre conflict: „Acesta nu este războiul nostru” , într-un sentiment împărtășit și de miniștrii din Germania, Italia și Spania.

Critici publice ale membrilor NATO

Trei diplomați europeni din statele membre NATO s-au declarat îngrijorați de discrepanța dintre comentariile lui Rutte și cele ale majorității capitalelor europene. Deși nu au văzut niciun motiv să-l critice direct pe Trump, nu au fost de acord nici cu susținerea deciziei sale de a intra în război, au spus ei.

„Acest război este, în plus… o greșeală dezastruoasă din punct de vedere politic pentru cei implicați”, a declarat marți președintele german Frank-Walter Steinmeier. „Și asta mă frustrează cel mai mult: un război cu adevărat evitabil, inutil.”

Șeful Statului Major al Apărării al Franței, Fabien Mandon, a declarat marți că SUA „devin din ce în ce mai imprevizibile și nici măcar nu se obosesc să ne informeze atunci când decid să lanseze operațiuni militare”.

„Asta are un impact asupra securității noastre. Are un impact asupra intereselor noastre”, a adăugat Mandon.

Oficial NATO pentru FT: „NATO nu este implicată în războiul din Iran”

Un oficial NATO a declarat pentru FT: „NATO nu este implicată în războiul din Iran, dar monitorizează îndeaproape situația pentru a-și menține aliații în siguranță. Secretarul general este în permanență în contact cu liderii aliați din întreaga alianță.”

Unele capitale europene, în frunte cu Parisul, și-au semnalat disponibilitatea de a se implica potențial în patrule navale în strâmtoare după încheierea războiului, pentru a proteja aproximativ o cincime din totalul transporturilor globale de petrol și gaze care trebuie să tranziteze calea navigabilă cheie care leagă Golful de piețele internaționale.

În același timp, unii oficiali europeni au spus în privat că acesta „nu este războiul nostru”, având în vedere impactul supraestimat pe care îl are asupra prețurilor petrolului și gazelor, care duc la creșterea costurilor pentru gospodării și companii din întreaga Europă.

„Consecințele sunt ale noastre, deci conflictul este și al nostru”, a declarat un oficial, adăugând că mai multe capitale sunt în contact cu țările din Orientul Mijlociu afectate de război pentru a găsi o soluție diplomatică.

Tensiunile legate de modul de gestionare a conflictului și de poziția lui Trump survin în contextul în care secretarul de stat american Marco Rubio călătorește vineri în Franța pentru discuții cu omologii săi din G7, pentru a „discuta preocupări comune de securitate și oportunități de cooperare”, a declarat Departamentul de Stat.

Viktor Orbán: Vom opri livrările de gaze către Ucraina 

Evenimentul marchează extinderea internațională a festivalului și face parte din seria manifestărilor programate pentru 2026.

Alegerea locației are o semnificație aparte. Muzeul din Szentendre, fondat în 1967, este unul dintre cele mai importante spații dedicate conservării vieții rurale din Europa Centrală. Întins pe zeci de hectare, acesta reunește sute de clădiri autentice sau reconstruite fidel, organizate astfel încât să redea specificul regional și cotidianul satului dintre secolele XVIII și XX.

Potrivit organizatorilor muzeul funcționează ca un „sat viu”, în care vizitatorii descoperă gospodării, biserici, ateliere și spații comunitare, dar și experiențe interactive care pun în valoare tradițiile locale.

Organizatorii văd ediția din Szentendre ca pe un pas important în evoluția festivalului, după anii în care proiectul s-a concentrat pe construirea unei comunități gastronomice puternice în Transilvania. Participarea într-un spațiu de asemenea anvergură aduce bucătăria transilvăneană în fața unui public internațional familiarizat cu experiențe culturale complexe și cu evenimente de profil.

Taste of Transylvania reunește bucătari, restaurante și producători locali și are ca temă gastronomia transilvăneană, inclusiv reinterpretări ale unor rețete tradiționale și folosirea ingredientelor regionale.

În 2026, organizatorii anunță un total de cinci evenimente, peste 200 de chefi implicați și aproximativ 40.000 de vizitatori așteptați.

Noua lege adoptată de Parlament definește femicidul drept uciderea cu intenție a unei femei sau moartea acesteia ca urmare a unei infracțiuni intenționate comise împotriva sa, indiferent de relația dintre victimă și agresor. Președinta Comisiei parlamentare „România fără violență domestică”, Alina Gorghiu, a afirmat că adoptarea legii reprezintă un pas important în consolidarea protecției victimelor.

„Astăzi, fiecare femeie din România ar trebui să poată să zâmbească. Legislația s-a îmbunătățit semnificativ în ceea ce privește protecția lor, iar statul transmite un mesaj clar: viața, siguranța și demnitatea femeilor sunt apărate prin lege”, a declarat aceasta.

Pedepse mai dure pentru infracțiunile din relații de cuplu

Actul normativ introduce circumstanțe agravante clare pentru infracțiunile comise în cadrul relațiilor de căsătorie sau al relațiilor asemănătoare. Aceste prevederi vizează situațiile în care agresorul exercită sau pretinde că exercită control sau dominație asupra victimei, permițând instanțelor să aplice sancțiuni mai severe. De asemenea, legea elimină orice condiționare procedurală care ar putea împiedica investigarea infracțiunilor de viol, stabilind că statul trebuie să intervină și să protejeze victimele indiferent de circumstanțe.

Legea prevede și măsuri speciale pentru copiii victimelor violenței domestice. Autoritățile vor avea obligația să identifice minorii afectați de aceste situații și să adopte măsuri de protecție adecvate, pentru a limita impactul asupra acestora.

Agresorii nu vor mai putea moșteni victimele

Un element nou introdus în legislație este nedemnitatea succesorală a agresorului. Astfel, persoanele care au provocat moartea victimei nu vor mai putea beneficia de moștenirea acesteia, iar instanța va constata oficial această nedemnitate.

Pentru prima dată, statul român va colecta și publica date anuale privind aceste infracțiuni, urmărind parcursul fiecărui caz de la sesizare până la soluționare. Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor va publica rapoarte anonimizate privind aceste situații, cu scopul de a sprijini prevenirea violenței. Potrivit datelor citate de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, la nivel global o femeie este ucisă la fiecare zece minute de către partenerul sau un membru al familiei.

Actul normativ urmează să fie transmis spre promulgare, iar după publicarea în Monitorul Oficial prevederile vor intra în vigoare. „Astăzi, legea este mai puternică. Astăzi, femeile sunt mai protejate”, a transmis Alina Gorghiu.

Potrivit instituției, distincția vine ca recunoaștere a contribuției literare și civice a Anei Blandiana, considerată una dintre cele mai importante voci ale literaturii române contemporane și o personalitate marcantă a spațiului public.

Evenimentul de acordare a înaltei distincții va avea loc începând cu ora 14:00, în Sala Senatului a Universității din București.

„Autoare a 35 de cărți publicate în limba română și a peste 100 de volume apărute în 27 de limbi, Ana Blandiana s-a impus drept una dintre figurile esențiale ale literaturii române contemporane printr-o operă care cuprinde poezie, proză, eseuri și literatură pentru copii. Activitatea sa literară este dublată de o implicare civică remarcabilă, care a transformat-o într-un reper de conștiință publică și de responsabilitate intelectuală”, a transmis Universitatea din București într-un comunicat.

Licențiată a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, poeta s-a afirmat într-un context marcat de cenzură și constrângeri ideologice, fiind supusă, de-a lungul anilor, mai multor interdicții de publicare în perioada regimului comunist.

Implicare civică și rol în societatea civilă

După 1989, Ana Blandiana a avut un rol activ în reconstrucția societății civile.

În martie 1990 a reînființat Asociația Internațională „PEN Clubul Român”, a cărei președintă a fost în perioada 1990 – 2004, iar, în noiembrie 1990, a fost una dintre inițiatoarele Alianței Civice, pe care a condus-o între 1991 și 2001. Alături de Romulus Rusan, a inițiat în 1993 și a realizat, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, primul de acest fel din lume, iar în 1994, a întemeiat Fundația „Academia Civică”, organizația care administrează și astăzi memorialul.

Premii și distincții internaționale

Opera sa a fost recunoscută pe plan internațional. Traducerile operei sale în 27 de limbi au făcut posibilă o circulație internațională excepțională a scrierilor sale și au consolidat prezența literaturii române în spațiul cultural mondial.

Opera și activitatea sa au fost recompensate cu numeroase premii și distincții, în țară și în străinătate.

România dispune de un sector vitivinicol competitiv la nivel internațional, însă acesta continuă să fie gestionat fără o viziune strategică coerentă. În timp ce state precum Franța, Italia sau Spania folosesc vinul ca instrument de poziționare economică și culturală, în România managementul rămâne fragmentat, bazat preponderent pe măsuri administrative și fiscale, fără integrare într-o politică de dezvoltare reală, potrivit ADAR.

Această abordare devine cu atât mai problematică cu cât presiunea se concentrează asupra segmentului deja fiscalizat, în timp ce zona care generează pierderi reale pentru buget rămâne insuficient adresată.

Presiuni reale asupra sectorului

Estimările arată că aproximativ 200 de milioane de litri de vin sunt comercializați anual în afara sistemului fiscal, echivalentul unei piețe de circa 3 miliarde de lei, din care TVA-ul necolectat depășește 570 de milioane de lei. Fenomenul este susținut de lipsa trasabilității în circulația strugurilor, fragmentarea artificială a producției sub praguri administrative și incoerențele legislative care permit perpetuarea economiei paralele.

În acest context, tratamentul aplicat producătorilor conformi devine disproporționat. Deși acciza asupra vinului este redusă și nu generează venituri bugetare semnificative, obligațiile administrative, mai ales garanțiile și procedurile care blochează capital, creează presiuni reale asupra sectorului și limitează capacitatea de investiție și dezvoltare. Se conturează astfel un dezechilibru structural: zona fiscalizată este suprareglementată, iar zona nefiscalizată rămâne insuficient controlată.

Subiectul a fost discutat pe 10 martie în cadrul Conferințelor ADAR, unde producători, oenologi și directori de crame au semnalat problemele sistemului fiscal și lipsa de trasabilitate. În ciuda demersurilor constante ale ADAR și ale reprezentanților sectorului pentru dialog cu Ministerul Finanțelor, toate propunerile de întâlnire au fost amânate, fără rezultate concrete. Această lipsă de asumare amplifică ruptura dintre decidenți și realitatea din teren.

România riscă să rateze o oportunitate economică și de imagine

În absența unei corecții de direcție, România riscă să rateze o oportunitate economică și de imagine. Vinul nu este doar un produs agricol, ci un vector de dezvoltare care poate susține turismul, exporturile și construcția unui brand de țară coerent.

Valorificarea potențialului depinde de capacitatea de a construi politici publice care să distingă clar între consum propriu și activitate economică, să crească trasabilitatea în lanțul de producție și să intervină acolo unde evaziunea este reală și cuantificabilă, simultan cu simplificarea cadrului administrativ pentru operatorii conformi.

ADAR consideră că sectorul vitivinicol nu are nevoie de măsuri punitive suplimentare, ci de o recalibrare a abordării publice, care să alinieze controlul fiscal cu realitatea economică și să permită dezvoltarea sustenabilă a unui domeniu cu potențial strategic pentru România.