„Vă informăm că începând cu data de 31 martie 2026, ora 00:30, va fi oprită alimentarea cu apă tratată clorinată (potabilă) din cadrul Stației de Tratare a Apei Voila, pentru o perioadă estimată de aproximativ 48 de ore. Această măsură este necesară pentru desfășurarea unor lucrări esențiale de mentenanță și modernizare”, informează Exploatare Sistem Zonal Prahova SA într-o postare pe Facebook.

Intervențiile vor viza atât „vana montată pe conducta de alimentare cu apă brută Fir 1 a stației de tratare”, cât și „înlocuirea a două vane de pe conductele de plecare a apei tratate clorinate din rezervoarele aflate în incinta stației”.

Reprezentanții companiei subliniază că echipamentele vizate sunt în exploatare de peste trei decenii și că „nu au fost înlocuite până acum”.

Ce localități sunt afectate

Potrivit anunțului făcut de Exploatare Sistem Zonal Prahova SA, localitățile afectate de această sistare a alimentării cu apă sunt: Câmpina, Șotrile, Telega, Brebu, Breaza, Bănești, Băicoi și Florești, din județul Prahova, dar și localitatea Moreni, din județul Dâmbovița, precum și persoanele juridice cu care societatea are încheiate contracte de furnizare a apei.

Operatorul recomandă populației și instituțiilor să își constituie din timp rezerve de apă.

„În acest context, recomandăm tuturor operatorilor de alimentare cu apă potabilă să asigure rezerve permanente de apă, prin intermediul rezervoarelor de înmagazinare proprii, conform normativelor în vigoare. De asemenea, recomandăm utilizatorilor finali să își asigure din timp rezervele necesare de apă pentru perioada întreruperii”, se mai arată în mesajul Exploatare Sistem Zonal Prahova SA.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că Rusia ar fi încercat să exercite presiuni asupra SUA printr-o propunere legată de schimbul de informații militare, în contextul situațiilor internaționale, scrie Reuters.

Potrivit liderului de la Kiev, Moscova ar fi transmis că ar putea opri furnizarea de informații către Iran, dacă Washingtonul ar limita accesul Ucrainei la datele sale de intelligence.

Președintele Volodimir Zelenski a mai declarat că serviciile ucrainene de informații dețin dovezi sigure privind cooperarea dintre Rusia și Iran, inclusiv în domeniul militar.

„Am rapoarte de la serviciile noastre de informații care arată că Rusia face acest lucru și spune: «Nu voi transmite informații Iranului dacă America încetează să mai transmită informații Ucrainei.» Nu este asta șantaj? Absolut”, a spus Zelenski.

El a analizat personal datele furnizate de serviciile de informații, dar nu a oferit detalii suplimentare despre acestea. Cu toate acestea, Rusia a respins acuzațiile potrivit cărora ar sprijini Iranul în conflictul său cu SUA și Israel.

Volodimir Zelenski a mai spus că unele drone iraniene, folosite în atacurile din Orientul Mijlociu, conțin componente de origine rusească, ceea ce ar indica o cooperare tehnologică între cele două state.

În paralel, Ucraina a acumulat experiență în apărarea împotriva dronelor Shahed, utilizate frecvent de Rusia încă de la începutul invaziei din 2022.

Pe baza acestei experiențe, Kievul a decis să ofere sprijin unor state din Golf, precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, pentru a contracara amenințările.

Președintele ucrainean a punctat că își dorește parteneriate pe termen lung cu aceste țări, care ar putea contribui la finanțarea producției de drone de interceptare sau la achiziția de sisteme de apărare aeriană.

Iran a permis trecerea prin Strâmtoarea Ormuz doar pentru țările prietenoase, inclusiv „Rusia, India și China„, a declarat ministrul de externe, Abbas Araghchi.

„Strâmtoarea Ormuz, din perspectiva noastră, nu este complet închisă – este închisă doar pentru inamici”, a declarat ministrul de externe al Iranului la televiziunea de stat.

„Nu există niciun motiv să permitem trecerea navelor inamicilor noștri și ale aliaților lor”, a declarat Abbas Araghchi, menționând că forțele armate ale Teheranului „au asigurat deja trecerea în siguranță” pentru navele din națiunile prietene.

Araghchi confirmă mesajele primite de la SUA dar spune că nu sunt negocieri

„Pot spune cu certitudine absolută că nu a existat nicio negociere sau discuție cu partea americană. Desigur, de câteva zile partea americană a început să trimită mesaje diferite prin intermediul unor terți; aceste mesaje sunt transmise prin țări prietene nouă, iar noi răspundem exprimându-ne pozițiile sau oferind avertismente necesare. Aceasta nu este o negociere, nici o discuție; este doar un schimb de mesaje prin intermediul prietenilor, iar în acest schimb am reiterat pozițiile noastre principiale și în unele cazuri am emis avertismente”, a spus șeful diplomației iraniene.

Avertismente pentru Europa, mulțumiri pentru parteneri

Araghchi a lansat și o serie de mesaje și pentru Europa:

„Cred că europenii încep să realizeze ce greșeală au făcut și că ar fi trebuit să condamne de la început și să se opună acestui război. Sperăm ca vocile curajoase pe care le-am auzit în ultimele zile să crească și să se repete în Europa.

Europa pretinde că este un lider al dreptului internațional și al multor valori occidentale, dar toate acestea sunt acum puse sub semnul întrebării și nu sunt dispuși să recunoască greșelile făcute”.

Șeful diplomației iraniene a mulțumit guvernelor Afganistanului, Turkmenistanului, Azerbaidjanului, Armeniei, Turciei, Pakistanului și chiar Arabiei Saudite pentru transferul pelerinilor în perioada Ramadanului și inclusiv statelor Sri Lanka și India pentru comportamentul de după pierderea de marinari pe nava „Dena”.

Abbas Araghchi a recunoscut că în ultimele zile Iran a primit și ajutoare umanitare, cum ar fi medicamente și alimente. „Vreau să subliniez că am primit cu brațele deschise orice țară dornică să ajute; nu pentru că aveam nevoie de aceste ajutoare, ci pentru a arăta solidaritatea cu poporul iranian lumii întregi”, a declarat el.

Cazul a declanșat reacții oficiale la nivel înalt și a readus în atenție regulile privind folosirea armelor de foc de către polițiștii aflați în timpul liber, scrie Reuters.

Un superintendent al poliției din Bahamas, Berneil Pinder, a apărut miercuri în fața Curții Magistraților din Nassau, fiind acuzat de crimă în legătură cu împușcarea mortală a unui cetățean american. Potrivit avocatului său, Ian Cargill Sr., Pinder nu a fost obligat să depună pledoarie la acest termen și rămâne în detenție, urmând să solicite eliberarea pe cauțiune în fața Curții Supreme din Bahamas.

Incidentul a avut loc în weekend, pe insula New Providence, în fața unui restaurant popular. Victima, Cody Castillo, în vârstă de 31 de ani, a murit după ce a fost împușcată de ofițerul aflat în afara serviciului.

Circumstanțele incidentului

Potrivit poliției, altercația a izbucnit între două persoane în interiorul restaurantului, în jurul orei 18:00, ora locală. Ulterior, una dintre persoane s-a urcat într-un vehicul și ar fi condus „într-o manieră amenințătoare” spre Berneil Pinder. Ofițerul a folosit arma din dotare și a tras asupra șoferului, care a fost declarat decedat.

Autoritățile nu au precizat dacă victima era înarmată, iar ancheta se află în desfășurare pentru a stabili dacă folosirea forței letale a fost justificată.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a transmis că administrația americană monitorizează îndeaproape investigația privind moartea lui Castillo. La nivel local, premierul bahamian Philip Davis a cerut o anchetă „completă și transparentă”, subliniind că „o insignă nu poate plasa pe nimeni deasupra legii”.

De asemenea, Davis a afirmat că autoritățile trebuie să revizuiască regulile privind portul armelor de foc în afara serviciului, să consolideze standardele de dezescaladare și să analizeze utilizarea unor opțiuni mai puțin letale pentru forțele de ordine.

Context mai larg al folosirii armelor de foc

Bahamas a înregistrat anul trecut opt incidente în care au fost implicate împușcături ale poliției.

O analiză preliminară a rapoartelor oficiale indică cel puțin trei astfel de cazuri deja în 2026, ceea ce amplifică dezbaterea publică privind responsabilitatea și folosirea proporțională a forței de către polițiști.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat miercuri, pe pagina sa de Facebook, că taxa de dezvoltare urbană a fost revocată. Cetățenii vor beneficia de un sprijin financiar de 600 de lei pentru achiziția de carburanți.

Ambele măsuri au fost adoptate în ședința Consiliului Local și vor intra în vigoare de la 1 aprilie 2026.

Daniel Băluță a explicat că aceste decizii vin ca răspuns la contextul dificil cu care se confruntă România, afectată de scumpiri și creșteri rapide ale prețurilor.

„Cert este că oamenii au nevoie de ajutor! România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar solidaritatea nu este doar o opțiune, ci o responsabilitate. În acest context, deciziile adoptate astăzi în Consiliul Local al Sectorului 4 nu sunt întâmplătoare, ci măsuri ferme și necesare pentru sprijinirea oamenilor în fața scumpirilor accelerate care afectează nivelul de trai.”, a scris edilul.

Băluță a mai precizat că va detalia procedura și condițiile de acordare a acestui sprijin financiar într-o conferință de presă programată pentru luni, 30 martie.

„Ceea ce s-a întâmplat astăzi este un semnal clar, și anume acela că noi nu așteptăm, ci acționăm. Sunt convins că, dacă rămânem uniți, putem să depășim și acest moment dificil, așa cum am demonstrat de fiecare dată.”, a anunțat acesta.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a anunțat miercuri, într-o postare pe Facebook, că România realocă peste 2,8 miliarde de euro din bani europeni către 4 din cele 5 noi priorități europene, în cadrul procesului de revizuire al Politicii de coeziune din bugetul multianual 2021-2027.

Este vorba despre Competitivitate și tehnologii strategice, Apărare și pregătire pentru situații de criză, Locuințe și Infrastructură de apă.

„România realocă peste 2,8 miliarde de Euro din bani europeni către 4 din cele 5 noi priorități europene, în cadrul procesului de revizuire al Politicii de coeziune din bugetul multianual 2021-2027: Competitivitate și tehnologii strategice – 1,53 miliarde Euro; Apărare și pregătire pentru situații de criză – 904 milioane Euro; Locuințe – 208 milioane Euro; Infrastructură de apă – 200 milioane Euro. O parte importantă din această realocare de fonduri, respectiv aproximativ 456 milioane Euro, este susținută din Fondul Social European Plus, pe care îl gestionez la nivelul Comisiei Europene”, a scris Mînzatu pe Facebook.

Cum vor fi folosiți banii

Vicepreședinta Comisiei Europene a detaliat și cum vor fi folosiți banii.

• În tehnologii strategice – pentru proiecte în digitalizare, sănătate, industrie și tranziție economică, inclusiv pentru modernizarea agriculturii și pentru formarea oamenilor în domenii de viitor.
• În competențe noi pentru oameni – pentru formare în domenii precum tehnologii digitale, sănătate, securitate cibernetică, apărare, pregătire civilă și chiar apărare.
• În infrastructură pentru apărare și situații de criză – pentru mobilitate militară, inclusiv construcția de autostrazi, precum și pentru consolidarea capacităților de producție din domeniul apărării.
• În rețele de apă și apă uzată – pentru extinderea și modernizarea infrastructurii esențiale de apă, astfel încât mai multe comunități să aibă access facil la această necesitate de bază.
• În locuințe sociale și accesibile – pentru construirea sau dezvoltarea de locuințe sociale, inclusiv prin programe regionale și prin Fondul pentru Tranziție Justă.

„Alături de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, colegul meu Raffele Fitto, am prezentat astăzi, în Colegiul Comisarilor și în conferință de presă la sediul Comisiei Europene, rezultatele procesului de revizuire a fondurilor de coeziune din bugetul actual pentru perioada 2021-2027.Aproape 34 miliarde de euro au fost realocate către cinci noi priorități europene cheie la nivelul a 25 din 27 state membre UE. România, cu o realocare de 2,837 miliarde de Euro, este unul dintre statele care a alocat cei mai multi bani pentru aceste noi nevoi europene strategice, fiind în top 5: Polonia (8.054 miliarde Euro), Italia (7,058 miliarde Euro), Spania (3,201 miliarde Euro), România (2,837 miliarde Euro) și Portugalia (2,541 miliarde Euro)”, a adăugat Mînzatu.

Vicepreședinta Comisiei Europene a subliniat faptul că realocarea arată că „politica de coeziune a UE este una extrem de relevantă pentru a răspunde noilor priorități europene păstrând obiectivul ei fundamental: reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni și state membre”.

Această aprobare reprezintă un pas preliminar înainte de avizarea și aprobarea Studiului de Fezabilitate.

„După finalizarea Studiului de Fezabilitate, vom trece la avizarea proiectului la nivelul CTE CNAIR, MTI și interministerial, urmată de aprobarea indicatorilor tehnico-economici în Guvernul României. Ulterior, vom întocmi caietul de sarcini și vom lansa licitația pentru proiectare și execuție lucrări”, a declarat Irinel Ionel Scriosteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, într-o postare pe Facebook.

Varianta finală a traseului va fi elaborată astfel încât să fie complementară strategiilor de dezvoltare ale județelor și localităților tranzitate. Punctul de plecare în Ilfov va fi conectat la viitorul Drum Radial 10 Măgurele Expres și la Autostrada București A0, iar pe parcurs vor fi realizate mai multe conexiuni, inclusiv cu Autostrada A5 București – Giurgiu, care facilitează accesul la noul pod peste Dunăre.

Autostrada București – Alexandria va avea o lungime de 77 km, împărțiți în trei loturi, cu 47 de pasaje și viaducte, dintre care pasajele peste Argeș și Vedea vor fi cele mai lungi, de 994 metri, respectiv 1.153 metri. Lucrările de artă vor însuma 10,8 km.

Proiectul prevede 10 noduri rutiere strategice, dintre care Nodul 1 va asigura legătura cu A0 și Drumul Radial 10 în zona București, iar Nodul 3 va conecta autostrada cu A5 București – Giurgiu. Alte noduri vor lega autostrada de drumuri județene și naționale precum DN6, DN61 sau DJ504, facilitând astfel circulația și accesul între localitățile traversate.

În plus, autostrada va include spații de servicii cu locuri de parcare pentru vehicule electrice, parcări securizate pentru camioane și 15 zone special amenajate pentru trecerea de pe o cale pe alta în caz de urgență.

Traseul va traversa următoarele unități administrativ-teritoriale: Ilfov – Dărăști, Măgurele; Giurgiu – Mihăilești, Iepurești, Bulbucata, Letca Nouă, Ghimpați; Teleorman – Bujoreni, Botoroaga, Drăgănești-Vlașca, Băbăița, Măgura, Orbeasca, Alexandria, Mavrodin, Buzescu.

„Ne dorim ca autostrada să nu fie doar un proiect de infrastructură, ci și un motor de dezvoltare regională, prin conexiunile pe care le asigură și prin facilitățile pentru participanții la trafic”, a adăugat Scriosteanu.

Legea care interzice agresorilor sexuali condamnați, înscriși în Registrul național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, să se angajeze în școli, spitale, centre de îngrijire sau centre de educație fizică și sport, fie ele publice sau private, a fost promulgată miercuri de președintele Nicușor Dan.

Legea, inițiată de senatorul USR Ștefan Pălărie, prevede explicit că persoanele condamnate pentru infracțiuni sexuale trecute în Registru nu mai pot lucra în astfel de locuri, oferind o protecție mai bună persoanelor vulnerabile.

„Unele bătălii duse în Parlament ajung să dureze nedorit de mult. Ani de zile. Dar asta nu le face mai puțin importante. Legea promulgată astăzi de Cotroceni, după 2 ani de negocieri și dezbateri aduce un mare ajutor persoanelor vulnerabile. Prea mult timp, potențiale victime ale prădătorilor sexuali au fost lăsate în voia sorții: copii, femei, persoane cu dizabilități, vârstnici, cât și alte persoane vulnerabile. Prin această lege vom oferi mai multă siguranță în școli, spitale, azile și alte instituții care lucrează cu persoanele vulnerabile. Putem interzice agresorilor să mai lucreze cu acestea, poliția poate ști unde sunt și ce fac”, spune senatorul USR Ștefan Pălărie.

Totodată, legea stipulează că în Registrul Agresorilor Sexuali vor fi incluse și informații privind locul de muncă al agresorului, o informație care până acum lipsea. În plus, persoanele înscrise în acest Registru vor fi obligate să anunțe Poliția dacă încheie un contract de muncă sau de voluntariat.

Registrul Agresorilor Sexuali a fost creat în 2019, iar în prezent conține informații despre 65.000 de persoane.

UPDATE

Conform ultimelor informații transmise de ISU Neamț, în urma accidentului au rezultat patru persoane decedate și trei persoane rănite.

Circulația rutieră este oprită pe ambele sensuri de mers.

UPDATE

Începând cu ora 20:05 a fost dezactivat Planul Roșu de Intervenție.

Știrea inițială

Două autoturisme s-au ciocnit miercuri seară pe DN 15D, în comuna Dulceşti, judeţul Neamţ, iar în accident au fost implicate şase persoane, printre care şi un bebeluş.

În urma impactului, unul dintre vehicule a luat foc, iar patru persoane au rămas prinse între fiarele contorsionate ale maşinii. Pompierii au intervenit pentru a le elibera.

Potrivit informațiilor, la ora 19:30 a fost activat Planul Roșu de Intervenție la nivelul județului Neamț.

Accidentul a mobilizat imediat echipe de intervenţie de la Detaşamentul de pompieri Roman. Potrivit ISU Neamţ, patru dintre victime sunt încarcerate, iar trei dintre ele se află în stare de inconştienţă.

„În urma impactului, un autoturism a luat foc. Se lucrează pentru descarcerarea victimelor”, a transmis ISU Neamţ, care a anunțat că situația este destul de gravă și necesită intervenția rapidă pentru salvarea persoanelor prinse.

Rusia a permis ca navele sale să fie escortate de grupuri armate mobile, a anunțat consilierul Nikolai Patrușev, potrivit Live: Ukraine.

Anterior, consilierul lui Putin a vorbit despre o campanie „fără precedent” care vizează navele care transportă marfă din porturile rusești.

Nikolai Patrușev a făcut declarația după ce petrolierul rusesc Arctic Metagaz a luat foc în Marea Mediterană la începutul lunii martie, probabil în urma unui atac cu drone. Petrolierul, parte a flotei din umbră, a plutit în derivă în Marea Mediterană timp de trei săptămâni și în prezent este remorcat spre Libia.

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina de producerea atacului.