Dmitri Peskov a declarat că Rusia menține contactele cu partea americană și își exprimă deschiderea pentru reluarea negocierilor.

„Rămânem deschiși, suntem în contact cu americanii și contăm pe organizarea următoarei runde de discuții imediat ce circumstanțele o vor permite”, a spus Peskov, potrivit Reuters. 

În plus, oficialul rus a respins afirmațiile potrivit cărora războiul din Iran ar fi determinat Rusia să își piardă interesul pentru negocierile privind Ucraina.

„Aceasta este o invenție absolut falsă, care nu corespunde realității. În timpul rundelor de discuții trilaterale care au avut loc, s-au înregistrat unele progrese către o soluționare”, susține Peskov, adăugând că există în continuare diferențe majore, în special în ceea ce privește chestiunea teritoriilor. 

Ultima întâlnire trilaterală a avut loc în luna februarie, înainte de începerea războiului din Orientul Mijlociu.

O altă rundă de discuții era programată la începutul lunii martie, la Abu Dhabi, însă a fost anulată, ca urmare a conflictului izbucnit după ce Israel și SUA au atacat Iranul. 

Sorin Grindeanu a fost întrebat, la Antena 3 CNN, dacă a sunt îngrijorări la Bruxelles privind o eventuală alianță cu extremiști.

„Aici lucrurile s-au discutat la nivel politic cu colegii mei din familia politică europeană. (…) Toată lumea e interesată în a păstra o coaliție pro-europeană. Evident, ceea ce am spus și eu, eu am exclus din perspectiva PSD orice alianță cu partide extremiste, în speță cu AUR. Și nu o dată, de mai multe ori”, a spus Grindeanu.

De asemenea, Grindeanu a mai spus că „stabilitatea este, de asemenea, importantă”, potrivit discuțiilor pe care le-a avut la Bruxelles.

În ultimele zile au apărut informații în spațiul public despre posibile alianțe întrer AUR și PSD sau PNL, excluse, însă, de partide.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a declarat că „eforturile Statelor Unite de a manipula prețurile globale ale petrolului” prin tranzacții „pe hârtie” sunt inutile și nu pot preveni „criza severă de aprovizionare generată de războiul americano-israelian împotriva Teheranului”.

„Suntem conștienți de ceea ce se întâmplă pe piața petrolului pe hârtie, inclusiv de firmele angajate să influențeze contractele futures pe petrol. Vedem și campania mai amplă de presiune verbală”, a spus oficialul iranian, citat miercuri de Fars News Agency, referindu-se la încercările Washingtonului de a influența prețurile prin tranzacții financiare și declarații publice.

Piața „pe hârtie”

Qalibaf a transmis pe X că mecanismele din piața financiară a petrolului „nu vor putea evita șocurile generate de controlul Iranului asupra unei rute esențiale de transport petrolier din Golful Persic”, deci nu pot compensa lipsa fizică de țiței. Oficialul a făcut referire la așa-numitul „paper oil”, adică tranzacțiile cu contracte futures, unde se stabilesc prețuri pentru livrări viitoare, fără ca petrolul să fie neapărat livrat imediat.

Efecte limitate

Încheierea războiului cu Iranul ar aduce o ușurare imediată piețelor de petrol și gaze naturale, însă ar putea dura luni până când prețurile ar reveni la nivelurile de dinaintea conflictului, spun experții în politici energetice.

Șeful Parlamentului iranian a subliniat că a subliniat că aceste eforturi de influențare a piețelor financiare „nu se vor traduce într-o scădere reală a prețurilor record la combustibili în SUA și în alte regiuni ale lumii”.

Iran: SUA nu pot tipări molecule de benzină

„Dar să vedem dacă pot transforma asta în «combustibil real» la pompă — sau poate chiar să tipărească molecule de benzină!”, a adăugat acesta, facând referire la limitele intervențiilor financiare și ale declarațiilor politice în fața unei crize reale de aprovizionare cu petrol.

Declarațiile nu ajută pe termen lung

Perturbarea fluxurilor de petrol a dus la o creștere accelerată a prețurilor la energie, alimentată de temerile privind o posibilă criză de aprovizionare. Analiștii spun că declarațiile președintelui american privind reluarea discuțiilor cu Teheranul ar putea calma piețele, însă recunosc că impactul este limitat în lipsa unei reluări efective a transporturilor: „Declarațiile politice pot influența temporar sentimentul din piață, dar nu pot compensa o perturbare reală a aprovizionării”.

Spre deosebire de alte ocazii, președinta BCE, Christine Lagarde, asigură că indecizia nu va paraliza instituția în îndeplinirea angajamentului său „necondiționat” de a atinge o inflație de 2% pe termen mediu, potrivit 20minutos.

În deschiderea seriei de conferințe organizate la Frankfurt de Institutul pentru Stabilitate Monetară și Financiară de la Universitatea Goethe, franțuzoaica a subliniat că BCE nu se află în aceeași situație ca acum patru ani, la începutul invaziei rusești în Ucraina, și are în prezent o strategie concepută pentru o lume cu o incertitudine mai mare, inclusiv opțiuni de răspuns gradual.

În plus, spre deosebire de criza energetică din 2021-2022, când mai multe mecanisme au funcționat simultan, astăzi există factori care indică un impact mai mic, având în vedere că efectul crizei actuale a fost, până acum, mai mic; contextul macroeconomic actual este mai favorabil; iar politicile macroeconomice sunt mai puțin expansioniste.

BCE are acum o agilitate sporită, menținând o abordare bazată pe date

„Suntem într-o poziție mai avantajoasă în cazul în care ar fi necesare măsuri”, a rezumat Lagarde, adăugând însă că „în același timp, există motive să rămânem vigilenți ”. „Dacă actuala criză rămâne sub control pe piețele energetice, impactul său asupra inflației ar putea fi limitat. Dar dacă se intensifică sau persistă, transmiterea inflației s-ar putea accelera”, a avertizat ea.

Astfel, deși BCE nu va acționa până când nu va avea suficiente informații cu privire la amploarea și persistența impactului crizei din Orientul Mijlociu, precum și la răspândirea acesteia, Lagarde a declarat că „indecizia nu ne va paraliza: angajamentul nostru de a atinge o inflație de 2% pe termen mediu este necondiționat ”.

În acest sens, „gardianul euro” a subliniat că BCE are acum o agilitate sporită, menținând o abordare bazată pe date, de la o reuniune la alta, fără a se angaja în prealabil asupra vreunei traiectorii a ratei dobânzii, astfel încât să nu fie blocată într-un mediu în care perspectivele se pot schimba rapid, în timp ce în 2022 orientările anticipative i-au limitat flexibilitatea de acțiune. „Acum, suntem pregătiți, dacă este necesar, să ne modificăm politica la orice reuniune”, a remarcat Lagarde.

Efectele vor depinde de evoluția piețelor de materii prime

Pe de altă parte, pentru Lagarde, o diferență cheie o reprezintă și abordarea riscurilor adoptată în strategia de politică monetară, inclusiv utilizarea diferitelor scenarii ca instrument de anticipare a riscurilor în cazul schimbărilor condițiilor de mediu, ceea ce implică o monitorizare exhaustivă a indicatorilor ce pot semnala în avans magnitudinea și momentul apariției efectelor indirecte și de runda a doua.

Potrivit președintei BCE, acest lucru va depinde de evoluția piețelor de materii prime, dar și „de modul în care este distribuită povara șocului ”, care trebuie absorbită de lucrători, întreprinderi și guverne. Astfel, așa cum s-a întâmplat în 2022, dacă companiile își majorează prețurile de vânzare în mod disproporționat, acest lucru ar putea declanșa un răspuns similar din partea lucrătorilor. Prin urmare, BCE va monitoriza îndeaproape așteptările privind prețurile de vânzare și indicatorii salariali.

În același timp, Lagarde a reiterat că răspunsul fiscal va fi crucial, deoarece, în timp ce implementarea unor măsuri guvernamentale specifice poate contribui la atenuarea impactului prin reducerea cererii de energie și compensarea gospodăriilor cu venituri mici, „măsurile ample și cu domeniu de aplicare nelimitat pot crește excesiv cererea și pot consolida transmiterea costurilor”.

Înainte de invazia Rusiei din 2022, în Marea Neagră trăiau trei specii de delfini. De la începutul conflictului, însă, tot mai multe cadavre au fost descoperite pe litoralul ucrainean. În primul an de război au fost înregistrate aproximativ 125 de exemplare moarte, iar anul trecut cercetătorii au documentat alte zeci de cazuri. Specialiștii cred că numărul real ar putea fi mult mai mare, mai scrie The Guardian.

O cauză importantă ar putea fi poluarea chimică și acustică provocată de operațiunile militare, inclusiv folosirea sonarului de către nave și submarine.

Un ecosistem deja fragil, sub presiune extremă

Cercetătorii avertizează că Marea Neagră este un ecosistem deosebit de vulnerabil. Aproximativ 82% din volumul apei conține hidrogen sulfurat, iar viața marină există doar în stratul superior oxigenat. Explozia barajului Kahovka din 2023 a agravat situația, după ce cantități mari de poluanți, metale grele și resturi organice au ajuns în fluviul Nipru și, ulterior, în Marea Neagră. Specialiștii spun că această combinație de factori reprezintă un „pumn toxic” pentru ecosistemul marin.

Monitorizarea exactă a pagubelor este extrem de dificilă. Navele de cercetare nu pot ieși în larg din cauza minelor marine, dronelor și bombardamentelor. În plus, multe instituții de cercetare au pierdut personal: bărbații au fost mobilizați în armată, iar o parte dintre cercetători au plecat din țară. De aceea, oamenii de știință pot analiza doar date limitate, inclusiv imagini din satelit sau probe colectate de pe litoral.

Poluare, epave și scurgeri de petrol

Imaginile din satelit indică scurgeri de petrol provenite de la nave avariate sau scufundate, dar și activitate intensă a navelor militare. În unele zone au fost observate plante invazive și modificări neobișnuite ale culorii apei, semne că ecosistemul suferă schimbări rapide. „Marea Neagră ar putea fi deja aproape de un punct critic”, avertizează cercetătorii implicați în monitorizarea regiunii.

Impactul nu se limitează la zona de conflict. Marea Neagră este un ecosistem comun, iar modificările din nord pot afecta și litoralul României. Curentii marini și poluanții transportați de fluviile mari, precum Dunărea sau Niprul, pot influența biodiversitatea, pescuitul și calitatea apei de-a lungul întregii regiuni. Specialiștii români au avertizat în repetate rânduri că sănătatea ecosistemului Mării Negre depinde de stabilitatea întregului bazin. Deteriorarea mediului în timpul războiului ar putea avea consecințe pe termen lung pentru toate statele riverane.

ISU Iași, un incendiu a izbucnit la compartimentul motor al unei ambulanțe aparținând Serviciului de Ambulanță Județean Bacău.

Evenimentul s-a produs pe drumul european DN28 (E583), pe raza localității Strunga. Din fericire, în momentul izbucnirii incendiului, în ambulanță nu se afla niciun pacient.

La locul solicitării au fost mobilizate două autospeciale de stingere cu apă și spumă (ASAS), încadrate cu 10 subofițeri și un ofițer, care au intervenit prompt pentru localizarea și lichidarea incendiului, limitând propagarea acestuia la întregul autovehicul.

La sosirea forțelor de intervenție la locul solicitării, incendiul se manifesta generalizat la nivelul ambulanței, existând risc major de propagare. Flăcările s-au extins și la vegetația uscată din apropiere, afectând o suprafață de aproximativ 100 mp.

Incidentul a fost notificat joi, în jurul orei 10:15, de către autoritățile locale și Poliția de Frontieră Teleorman, fiind asociat cu scufundarea unei nave în zonă.

Din primele informații și observații vizuale efectuate la fața locului, Apele Române arată că „se constată prezența unor irizații la suprafața apei, fără a se evidenția, în acest moment, o peliculă continuă de produs poluant. Fenomenul se manifestă în proximitatea barjei implicate, către care se deplasează”.

„Ca măsură de prevenție, operatorul regional SC APA SERV SA Teleorman a dispus oprirea alimentării cu apă a municipiului Turnu Măgurele, având în vedere că sursa de alimentare o constituie fluviul Dunărea. Echipele Sistemului de Gospodărire a Apelor Teleorman sunt deja în teren și monitorizează evoluția fenomenului. De asemenea, a fost mobilizată o echipă de intervenție formată din 7–8 persoane, dotată cu un autocamion și materiale specifice de tip spill-sorb, baraje și lavete absorbante, pentru limitarea eventualelor efecte ale poluării”, potrivit ANAR.

Specialiștii Administrației Naționale „Apele Române” monitorizează permanent zona afectată, în colaborare cu autoritățile competente.

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat joi un amplu proces de reorganizare în cadrul Primăriei Municipiului București, care presupune reducerea cu aproximativ 30% a posturilor și comasarea mai multor instituții publice, inclusiv din zona culturală.

Măsurile trebuie implementate până la 12 aprilie.

„Suntem obligați să tăiem 30% din posturi”

Pentru argumentare, Ciucu spune că măsura este impusă de lege, iar nerespectarea ei ar duce la pierderea finanțării de la bugetul de stat.

„Suntem obligați să tăiem undeva la 30% din posturi, dintre care 20% sunt ocupate. Dacă nu am face acest lucru, Primăria nu ar mai primi cotele de la Guvern”, a declarat Ciucu.

La nivelul aparatului central al Primăriei, aproximativ 170 de angajați își vor pierde locurile de muncă.

Cei care vor rămâne vor fi supuși unor concursuri pentru păstrarea posturilor.

Comasarea instituțiilor este obligatorie prin lege

Reorganizarea vine și în contextul aplicării Legea 296/2023, care prevede reducerea cu 10% a posturilor și comasarea instituțiilor publice mici.

Ciprian Ciucu a subliniat că această lege nu fusese pusă în aplicare până acum la nivelul Primăriei Capitalei, dar implementarea ei este acum obligatorie.

Comasări masive și în zona culturală: „Nu există coerență”

Unul dintre cele mai importante capitole ale reorganizării vizează instituțiile de cultură. Șapte entități vor fi comasate într-o singură structură: CREART, ARCUB, PROEDUS, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret, Școala de Arte.

Noua structură va prelua activitatea acestora, iar unele instituții vor deveni direcții interne.

„Sunt foarte multe instituții care fac același lucru. Nu există coerență, iar unele programe nici măcar nu sunt cunoscute de public”, a explicat Ciucu.

Programele cu impact vor fi păstrate

Primarul a precizat că programele culturale considerate relevante vor continua, dând exemple precum evenimentele organizate de ARCUB sau târgul de Crăciun organizat de CREART.

În schimb, activitățile fără impact clar sau fără vizibilitate vor fi eliminate sau reorganizate.

De asemenea, Ciucu a criticat lipsa unei componente sociale în unele programe, în special în cazul PROEDUS, unde consideră că beneficiarii ar trebui să fie, prioritar, copiii din medii defavorizate.

„155 de posturi, după reorganizare”

Cele șapte instituții culturale au în prezent 267 de posturi, iar după reorganizare vor rămâne 155.

Ciucu a subliniat că obiectivul este reducerea costurilor și eliminarea suprapunerilor, inclusiv prin utilizarea spațiilor deja disponibile ale Primăriei, în locul celor închiriate.

Trei seturi de instituții, propuse spre reorganizare

„Ideea este să avem programe culturale cu adevărat relevante, dar la costuri acceptabile”, a spus acesta.

Procesul de reorganizare va viza trei seturi de instituții: Aparatul central al Primăriei, instituțiile de cultură, alte instituții publice (în curs de analiză pentru comasare).

„La data de 26 martie 2026, ora 06:36, polițiștii din cadrul Secției 3 Poliție Rurală Liești au fost sesizați, prin apel la numărul unic de urgență 112, de către un funcționar din cadrul unei unități administrativ teritoriale, din comuna Ivești, județul Galați, cu privire la faptul că, în momentul în care a ajuns la sediul unității administrativ teritoriale, au constatat că lipseau mai multe sume de bani”, transmite IPJ Galați. 

După efectuarea cercetărilor preliminare, oamenii legii au constată că în cursul nopții, mai multe persoane necunoscute ar fi pătruns în sediul instituției prin efracție, după ce au distrus sistemul de alarmă. Hoții ar fi sustras o sumă de bani dintr-un seif metalic aflat în interiorul clădirii. 

Serviciul de Investigații Criminale a preluat coordonarea anchetei și a fost întocmit un dosar penal pentru furt calificat.

MAE salută concluziile raportului care reflectă progresele semnificative înregistrate de România în implementarea hotărârilor instanței europene.

Potrivit raportului, România a înregistrat cea mai importantă scădere dintre toate statele membre ale Consiliului Europei atât la nivelul numărului total de cauze pendinte, cât și al cauzelor de impact („leading cases”) aflate în supraveghere. Acest rezultat reflectă eforturile susținute ale autorităților române de consolidare a capacității interne de implementare a hotărârilor CEDO.

Raportul evidențiază, totodată, rolul activ al României în contextul creșterii importanței strategice a executării hotărârilor Curții, pe fondul complexității cauzelor aflate pe rol la nivelul CEDO.

În plan general, în cursul anului 2025, Comitetul Miniștrilor a închis un număr total de 949 de cauze, în creștere cu 6,2% față de anul precedent. Dintre acestea, 194 au fost cauze de impact – care implică adesea modificări legislative sau schimbări de practici judiciare menite să prevină repetarea unor încălcări similare.

România se alătură statelor membre care și-au intensificat eforturile în direcția respectării standardelor europene în domeniul drepturilor omului și al statului de drept. Ministerul Afacerilor Externe reafirmă angajamentul ferm al României față de implementarea deplină și efectivă a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, ca expresie a respectului pentru valorile fundamentale promovate de Consiliul Europei.

„Agentul Guvernamental pentru CEDO va continua să susțină și să coordoneze, în colaborare cu instituțiile naționale competente, demersurile necesare pentru implementarea integrală a hotărârilor CEDO, contribuind astfel la consolidarea statului de drept și la protecția efectivă a drepturilor cetățenilor. Un alt indicator relevant al progresului înregistrat de România îl reprezintă evoluția pozitivă a României în clasamentul cererilor pendinte/pe rolul CEDO. Astfel, reducerea semnificativă a numărului de cauze aflate pe rolul CEDO plasează România, pentru prima dată, pe locul 7 între statele membre față de locul 4 la finalul anului 2024. Această îmbunătățire importantă reflectă eforturile sistematice ale autorităților române și ale agentului guvernamental pentru CEDO de reducere a numărului de cauze pe rol și de soluționare a problemelor structurale identificate de Curte”, transmite MAE.

În acest sens, se remarcă pronunțarea a 17 decizii de inadmisibilitate privind 925 de cereri întemeiate pe articolul 3 din Convenție, referitoare la condițiile de detenție din România. Aceste decizii reflectă aplicarea jurisprudenței recente a Curții, în special a soluției pronunțate în cauza Văscăuțanu c. României în care CEDO a analizat și validat caracterul efectiv al remediului preventiv reglementat de Articolul 56 din Legea nr. 254/2013, privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, constând în posibilitatea introducerii unei plângeri în fața judecătorului de supraveghere a privării de libertate când persoanele private de libertate reclamă că se află în condiții necorespunzătoare de detenție.