Comisia Europeană a ajuns la concluzia preliminară că mai multe platforme online pentru adulți nu respectă regulile europene privind protecția minorilor, se arată într-un comunicat de presă.

Conform informațiilor transmise de instituție este vorba despre Pornhub, Stripchat, XNXX și XVideos, care ar încălca Regulamentul privind serviciile digitale.

Executivul european susține că aceste site-uri nu au analizat corect riscurile la care sunt expuși minorii. În unele cazuri, platformele au pus accent pe imaginea lor și pe eventuale pierderi comerciale, în loc să trateze impactul asupra minorilor.

De asemenea, autoritățile consideră că unele evaluări au ignorat sau au prezentat incomplet discuțiile cu organizații specializate în drepturile copiilor.

Problema principală ține de accesul facil al minorilor la conținut. Deși platformele menționează că sunt destinate exclusiv adulților, accesul se face simplu, printr-o confirmare că utilizatorul are peste 18 ani.

Comisia Europeană consideră, de fapt, că acest sistem nu oferă protecție reală. Măsuri precum avertismentele sau etichetele de tip „doar pentru adulți” nu sunt suficiente pentru a bloca accesul.

Instituția europeană cere introducerea unor sisteme sigure de verificare a vârstei, care să împiedice accesul copiilor la conținutul sensibil. În paralel, platformele au posibilitatea să răspundă concluziilor și să corecteze problemele.

Dacă aceste constatări vor fi confirmate, Comisia Europeană poate decide care vor fi sancțiunile financiare, care pot ajunge până la 6% din cifra de afaceri globală a companiilor. De asemenea, pot fi impuse măsuri suplimentare pentru a forța respectarea regulilor.

Investigația face parte dintr-un demers mai amplu la nivelul Uniunii Europene, care vizează protejarea minorilor în mediul online.

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat joi, înainte de Gala Colegiului Medicilor din România, despre ordonanța de urgență privind declararea situației de criză pe piața carburanților, dar și dacă este posibil pe viitor o raționalizare a acestora.

„Pe orizontul imediat nu se pune problema asta de raționalizare. (…) Noi sperăm, bineînțeles, ca traficul prin strâmtoarea Ormuz să revină la normal și în felul ăsta piața mondială de petrol să revină la normal”, a fost răspunsul lui Nicușor Dan.

Șeful statului a continuat spunând că „dacă nu se va întâmpla asta într-un interval de săptămâni, o să vedem o dinamică”.

Întrebat dacă ordonanța de urgență este suficientă în această situație, Nicușor Dan a spus că în caz contrar, Executivul este obligat să reintervină cu noi măsuri.

„Asta o să vedem în piață și în măsura în care nu ajută, guvernul va fi obligat să reintervină”, a explicat șeful statului.

Nicușor Dan a mai fost întrebat și dacă ar trebui scăzute accizele, așa cum PSD a cerut, de exemplu, acest lucru.

„Asta este un calcul economic pe care nu-l putem face în momentul ăsta aici. Suntem într-o criză, da, evident, suntem într-o criză și într-o criză trebuie să ne păstrăm calmul și să discutăm cu cifrele pe masă”, a conchis președintele. 

Declarația a fost făcută joi.

„Suntem cumva într-o situație similară cu cea din Coaliția de Voință în pregătirea unei intervenții care se va întâmpla în momentul în care nu va mai exista război în zona respectivă”, a explicat Nicușor Dan.

Președintele a mai spus că încă nu a fost luată o decizie.

„Poate să fie o soluție diplomatică, poate să fie o soluție la limită”, a adăugat Nicușor Dan.

Recent, România s-a alăturat declarației comune a mai multor state privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Atunci, președintele Nicușor Dan a invocat impactul crizei asupra prețului combustibililor.

„Am decis să ne alăturăm declarației Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei privind asigurarea în Strâmtoarea Ormuz a libertǎții de navigație, principiu fundamental al dreptului internațional. Alăturarea României la acest demers are loc pe fondul implicațiilor grave pe care închiderea Strâmtorii le are asupra piețelor energetice globale, precum și asupra economiei mondiale. Efectele sunt resimțite și în Romania, în special în ceea ce privește prețul combustibililor. În acest sens, suntem pregătiți să participăm la eforturile comunității internaționale care vor conduce la menținerea preturilor la un nivel suportabil pentru populație. România își păstrează decizia clară de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu și lucrăm alături de partenerii internaționali pentru dezescaladare”, a transmis Nicușor Dan.

Semnatarii au cerut Iranului să înceteze imediat minarea, atacurile cu drone și rachete și blocarea de facto ale strâmtorii. Statele au invocat Rezoluția ONU 2817, care califică perturbarea lanțurilor globale de aprovizionare cu energie drept amenințare la adresa păcii internaționale. Statele semnatare s-au declarat pregătite să contribuie la asigurarea trecerii în siguranță a navelor prin strâmtoare.

Ordonanța de Urgență a Guvernului adoptată joi este „apă de ploaie” în ceea ce privește limitarea creșterii prețurilor carburanților, dar reduce riscul apariției unor blocaje în aprovizionare față de varianta inițială a proiectului inițiată de Ministerul Energiei, spune expertul în energie Dumitru Chisăliță.

Pe scurt, prin această OUG a fost declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, respectiv benzină și motorină și s-a limitat adaosul pe care îl pot practica operatorii economici la media anului 2025, cu excepția exporturilor și livrărilor intra-comunitare, față de reducerea cu 50% față de media de anul trecut, cum era în varianta inițială a proiectului. Nerespectarea acestui plafon este sancționată cu amenzi între 0,5% și 1% din cifra de afaceri.

„Impactul la pompă este foarte mic, între 5 bani și 20 de bani, de fapt între 5 și 15 bani, 20 de bani o să fie o excepție, în general la benzinării mici. Deci până mâine, până intră în vigoare, nu a o să se mai vadă, o să crească prețul. Pe de altă parte, riscul de penurie a scăzut destul de mult pe varianta actuală”, a explicat președintele AEI.

Astfel, o posibilă urmare negativă ar fi dispariția, intrarea în faliment a operatorilor mici de distribuție, cu una, două benzinării, care vor putea intra probabil într-o situație critică în momentul în care își vor termina actualele stocuri.

„Pe lanțurile mari n-o să se simtă nimic”, a spus Dumitru Chisăliță, indicând cele patru măsuri transmise într-o analiză prin care se pot eluda legal măsurile abia adoptate.

„Operatorii au cum să miște fără nicio problemă lucrurile dintr-o parte în alta, deci chiar nu au nicio problemă, au cum să se joace cât vor. Plus că, din punctul meu de vedere, eu rămân la ideea că această construcție (ordonanței – n.r.) a fost făcută de așa natură încât să rămână cumva în spațiu, totul interpretabil. Cred că au și vrut să facă o chestie care să nu fie clară, cumva e la îndemâna lor, pot să dea vina, pentru că, până se clarifică, expertize, instanță, nu știu ce, se clarifică peste 6 ani și nu mai contează. Dar până atunci discursurile o să curgă”, este de părere specialistul în energie.

Întrebat punctual și de chestiunea adaosurilor nemodificate pentru exporturi sau livrări intra-comunitare – ce pot fi făcute doar cu autorizarea statului -, Dumitru Chisăliță a admis că nu are o explicație clară, dar a confirmat o posibilă variantă avansată în întrebarea reporterului Mediafax, respectiv o porțită lăsată deschisă pentru acoperirea necesarului de export pentru Republica Moldova sau Ucraina, conform acordurilor bilaterale ale României.

„Ar putea fi acestă variantă sau și faptul că, în general, firmele care exportă sunt am firmele de casă a unor și altora, și atunci, na, a fost o scăpare intenționată pe pe zona asta. Dar, da, cam în astea două elemente cred că ne găsim, dar încă o dată ideea de a merge la adaosul comercial de anul trecut e apă de ploaie. Adică pur și simplu, creșterea care e este mică pe zona asta și nu se va reflecta în niște lucruri într-adevăr la piață”, a explicat Dumitru Chiăliță.

Cum se calculează prețul și adaosul

Președintele AEI a detaliat modul de stabilire a prețului, pentru a ajunge la concluzia că „efectul este mai degrabă marginal”:

Cum se calculează adaosul

„În termeni simpli: Preț (fără taxe) = Cost total × (1 + rata adaosului)

Pentru anul 2025, structura estimată că a fost următoarea:

• cost total: cca. 3,10 lei/l
• adaos mediu: cca. 15% – 0,465 lei/l
• preț net: cca. 3,56 lei/l

În 2026, costurile cresc (petrol, energie, logistică), iar costul ajunge la aproximativ 4,20 lei/l. Dacă adaosul rămâne plafonat la 15%, rezultă:

• adaos: cca, 0,63 lei/l
• preț net: cca, 4,83 lei/l

Rezultă un aspect esențial chiar dacă procentul de adaos nu crește: valoarea absolută a acestuia crește odată cu costul.

Plafonarea nu limitează prețul final, ci doar raportul dintre preț și cost. Prin urmare:

• în cazul în care costurile cresc, prețurile pot crește în continuare
• adaosul, exprimat în lei, crește automat
• efectul asupra consumatorului este limitat

În termeni concreți, dintr-o creștere de aproximativ 30% a prețului motorinei de la începutul lui 2026:

• circa 3,75% provine din accize
• aproximativ 22% din creșterea costurilor
• doar cca. 2–4% din variația adaosului

Prin urmare, plafonarea atacă un factor secundar al scumpirii.

Cu cât ar putea scădea prețul la motorină

Dacă măsura ar fi aplicată strict și complet eficient:

• reducerea posibilă ar fi de aproximativ 0,05 – 0,15 lei/l
• în scenarii mai optimiste: până la 0,20 lei/l

Raportat la un preț de 10 lei/l, impactul este:

• aproximativ 1% – 2%”.

Cele patru măsuri prin care se pot eluda prevederile adoptate de Guvern

Pe lângă impactul minim în prețuri, noua OUG poate fi eludată legal de operatorii de distribuție pentru a-și menține profiturile, arată Dumitru Chisăliță, în analiza trimisă presei:

1. Majorarea costurilor contabile

Dacă un operator crește costul înregistrat sau chiar ea în considerare creșterile de cost care au existat față de anul trecut (energia – a crescut cu cca. 60%, transport a crescut cu cca. 5%, servicii interne), atunci adaosul contabil scade sau rămâne în limite, dar prețul final poate crește.

2. Transferul de profit în interiorul grupului

Companii integrate vertical, pot muta marja între etape:

• rafinărie → distribuție
• distribuție → retail

Astfel, adaosul „vizibil” la pompă poate fi redus, dar profitul total rămâne.

3. Prețuri de transfer

Prin ajustarea prețurilor interne (de exemplu, la țiței sau produse intermediare):

• costul aparent crește
• adaosul raportat scade

4. Optimizare temporală

Fiind o măsură temporară, profiturile pot fi mutate înainte sau după perioada de plafonare, a conchis Dumitru Chisăliță.

Companiile doresc ca serviciul să fie unul la nivel european, iar acesta va fi lansat prima dată în capitala Croației, Zagreb, potrivit Euronews. 

Compania chineză va furniza sistemul de conducere autonomă, Verne va fi proprietarul flotei și operatorul serviciului, iar Uber va pune la dispoziție rețeaua sa globală de servicii de transport, alături de propria platformă a Verne.

Cum va funcționa taxiul care se conduce singur?

Vehiculele autonome utilizează, de obicei, senzori pentru cartografierea împrejurimilor mașinii. Mașina este dotată cu un software capabil să proceseze informațiile, dar și să traseze o rută pentru traseu. Mașina este echipată și cu actuatoare, mecanisme care controlează sistemele de accelerație, direcție și frânare, care execută instrucțiunile oferite de programul software, conducând, astfel, mașina.

Spre exemplu, sistemele Pony.ai, utilizează învățarea automată și învățarea profundă, pentru a ajuta mașinile să navigheze în diferite scenarii din trafic.

„Europa are nevoie de o mobilitate autonomă care să poată trece de la faza de testare la cea de serviciu real. La Verne, reunim tehnologia, platforma și capacitățile operaționale necesare pentru a transforma acest lucru în realitate, începând cu Zagreb, înainte de a ne extinde către noi piețe”, a declarat Marko Pejkovic, director general al companiei Verne.

Cele trei companii partenere nu au precizat o dată exactă de lansare, însă au început testarea vehiculelor autonome pe șoselele din Zagreb, folosind sistemul de conducere automată Gen-7 al Pony.ai pe modelul Arcfox Alpha T5 Robotaxi.

Companiile chineze de tehnologie, tot mai prezente în Europa

Dezvoltatorii chinezi specializați în tehnologia de conducere autonomă își intensifică prezența pe piața europeană, în contextul restricțiilor pe care aceste companii le au pe piața SUA.

În 2025, Pony.ai a încheiat un parteneriat cu aplicația estoniană de transport Bolt pentru a introduce vehicule autonome în Europa. De asemenea, compania Uber a anunțat, în februarie, că va lansa vehicule autonome la Madrid în 2026, iar companiile americane Waymo și Uber au început testarea robotaxiurilor la Londra.

Această evoluție reprezintă o diminuare de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB, potrivit MInisterului de Finanțe.

Veniturile statului

Veniturile totale au însumat 103,73 miliarde lei în primele două luni ale anului 2026, în creștere cu 15,7% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,37 puncte procentuale, din care 0,20 puncte procentuale provin din veniturile curente, cu precădere TVA și impozit pe salarii și venit.

Încasările nete din TVA au înregistrat 23,75 miliarde lei, în creștere cu 20,6% comparativ cu anul trecut. Dinamica a fost influențată de accelerarea încasărilor brute din TVA, de 20,3% an/an, pe fondul creșterii performanței de colectare. Concomitent, s-a înregistrat o majorare a restituirilor de TVA la 7,22 miliarde lei în perioada ianuarie-februarie 2026, comparativ cu 6,08 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025, asigurând o infuzie de lichiditate și mai mulți bani în economie pentru susținerea investițiilor private.

Încasările din impozitul pe venit și salarii au totalizat 13,46 miliarde lei, înregistrând o creștere de 22,3% față de anul trecut. Aceasta a fost determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende, de +57,6%, pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025. Totodată, o evoluție pozitivă a fost consemnată în cazul încasărilor din impozitul pe salarii, de +8,7%, influențate de eliminarea facilităților fiscale pentru sectoarele construcții, agricol, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 35,15 miliarde lei, în creștere cu 6,0% comparativ cu anul trecut. Dinamica reflectă atât extinderea bazei de impozitare, cât și un transfer efectiv la Pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în ianuarie-februarie 2025.

Veniturile din accize au însumat 6,90 miliarde lei, cu o contracție de 0,9% (an/an), cauzată de încasările mai reduse din accizele pentru produsele din tutun, în timp ce încasările din accizele pe produsele energetice au crescut cu 13,8%.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană au totalizat 8,28 miliarde lei, înregistrând o creștere de 87,8% comparativ cu anul trecut.

Cât a cheltuit România

Cheltuielile totale, în sumă de 117,96 miliarde lei, au scăzut în termeni nominali cu 1,6% comparativ cu primele două luni din 2025. Ca pondere în PIB, cheltuielile au scăzut de la 6,3% la 5,8%.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 43,18 miliarde lei în creștere cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele doua luni ale anului 2026, au fost în sumă de 6,97 milioane lei.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,26 miliarde lei, aproximativ la același nivel ca anul trecut, atât ca valoare absolută, cât și ca procent în PIB.

Cheltuieli de personal au însumat 27,13 mld lei, în scădere cu 0,98 mld lei față de față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,3% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 14,43 mld lei, în scădere cu 2,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont că în ianuarie 2025 au fost plătite din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sume pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate restante din anul 2024.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 11,20 miliarde lei, din care 76,82% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 1,49 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, din care 16,85 milioane lei fiind transferați pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici.

Alte cheltuieli au fost de 1,68 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Plățile aferente proiectelor din fonduri externe nerambursabile au fost de 9,72 miliarde lei, incluzând cadrele financiare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile agricole, Fondul de Modernizare și PNRR.

Dale Pearce și câinele său, Neren, o femelă Australian Kelpie, împărtășeau viața de nouă ani. În 2017, diagnosticul de cancer terminal i-a dat planurile peste cap. Pearce a refuzat ideea unei înmormântări tradiționale și a început să caute alternative, conform People.

Cercetările l-au condus la Cryonics Institute din Michigan, la peste 16.000 de kilometri de Melbourne. Înainte de procedură, a organizat o ultimă călătorie de două săptămâni. Au traversat Australia, s-au oprit în Hawaii, au vizitat San Francisco și au ajuns în Detroit.

Cum funcționează crioconservarea unui animal

Procedura prevede înghețarea corpului la aproximativ -196 grade Celsius. Obiectivul este oprirea completă a interacțiunilor moleculare. Țesuturile sunt păstrate intacte în așteptarea unor tratamente viitoare.

Pearce a eutanasiat-o pe Neren într-o clinică veterinară situată lângă institut. Era esențial ca trupul să fie congelat cât mai repede după deces. „Mă gândeam că aceea ar putea fi ultima dată când o văd. Dar există cel puțin o șansă”, a spus el.

Cât costă să-ți congelezi câinele

Din cei 40.000 de dolari cheltuiți, aproximativ 20.000 au fost alocați procedurii de crioconservare. Clinica respectivă practică tarife începând de la 5.800 de dolari pentru câini sub 6,8 kilograme. La acestea se adaugă 150 de dolari pentru fiecare kilogram în plus, cotizații de membru și cheltuieli veterinare. Institutul oferă același serviciu pentru pisici, păsări și alte animale.

Pearce speră să trăiască suficient pentru a beneficia de terapii de prelungire a vieții. Alternativ, vrea să fie și el congelat pentru a fi reanimat odată cu Neren. „Văd crioconservarea ca o chestiune de probabilitate”, a explicat el. „Prin congelare, interacțiunea moleculară se oprește complet.”

Ce spune președintele Cryonics Institute

Dennis Kowalski, președintele institutului, recunoaște că domeniul este adesea privit ca ficțiune științifică. El invocă însă progrese medicale considerate imposibile în trecut. „Acum o sută de ani, dacă inima se oprea, era sfârșitul. Astăzi folosim defibrilarea cardiac în mod curent”, a spus Kowalski. Transplantul cardiac părea de neconceput în urmă cu șaizeci de ani. Astăzi salvează vieți.

Raportul publicat joi de NATO include estimări pentru anul 2025 și, potrivit documentului, Europa și Canada și-au majorat cheltuielile la 574 de miliarde de dolari, față de 480 de miliarde de dolari în 2024. Pe de altă parte, cheltuielile SUA au scăzut ușor la 838 de miliarde de dolari, de la 850 de miliarde de dolari. Ponderea SUA în cheltuielile totale de apărare ale NATO a scăzut de la 64% la 59% anul trecut, potrivit POLITICO.

Potrivit estimărilor din raport, Polonia, Letonia, Lituania și Estonia se află înaintea SUA în privința cheltuielilor legate de apărare ca procent din PIB. Polonia și Lituania sunt țările din Alianță care au alocat cei mai mulți bani pentru apărare, respectiv 4,3% și 4% din PIB.

De asemenea, Luxemburg, Belgia și Slovenia au înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor față de aceeași perioadă a anului trecut, în termeni absoluți, în timp ce cheltuielile au scăzut în Ungaria, Republica Cehă și Statele Unite, scrie POLITCO.

Potrivit estimărilor din raportul NATO, România a cheltuit 2,21% din PIB pentru apărare, mai mult decât țări precum Franța, Italia sau Spania.

Toate țările membre NATO au atins vechea țintă de 2% din PIB pentru apărare

Raportul mai arată că toate țările membre NATO au reușit să aloce 2% din PIB pentru apărare, adică pragul anterior stabilit în cadrul Alianței. În urma summitului de la Haga din iunie 2025, NATO a stabilit că noua țintă pentru cheltuieli destinate apărării este de 5% din PIB.

„De prea mult timp, aliații europeni și Canada s-au bazat excesiv pe puterea militară a SUA . Dar a avut loc o adevărată schimbare de mentalitate”, a declarat joi reporterilor secretarul general al NATO, Mark Rutte, potrivit Bloomberg.

Statele Unite au dominat mult timp alianța, însă președintele american Donald Trump a pus sub semnul întrebării acest rol și i-a presat pe aliați să-și consolideze propriile forțe armate. Țările europene sunt, pe de altă parte, îngrijorate că Rusia le-ar putea viza pe acestea după încheierea războiului din Ucraina.

Comisara pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, a declarat: „Situația din Liban se înrăutățește pe zi ce trece, afectând milioane de persoane aflate deja în mare dificultate. Prin intermediul podurilor aeriene umanitare ale UE, ne intensificăm eforturile pentru a ajunge rapid la persoanele cele mai vulnerabile. UE va continua să ofere ajutor vital, împreună cu statele membre și cu partenerii noștri. Stăm cu fermitate alături de poporul libanez în această perioadă dificilă. Acest război trebuie să înceteze”.

Pentru a livra materialele, Comisia a coordonat trei zboruri în cadrul podului aerian umanitar al UE, transportând articole medicale, de igienă și alimentare din stocurile proprii ale UE, precum și mai mulți parteneri ai UE, printre care agenții ale ONU (UNFPA, OMS, UNICEF), Comitetul Internațional al Crucii Roșii, International Health Partners și Medici fără Frontiere. În plus, zborurile au livrat donații din Belgia, Germania, Irlanda și Italia, inclusiv peste 13.000 de pături. Aceste donații au avut loc în cadrul mecanismului de protecție civilă al UE, pe care Libanul l-a activat, astfel cum poate face orice țară din întreaga lume în perioade de criză.

Acest sprijin face parte din ajutorul umanitar în valoare de 100 de milioane de euro anunțat la începutul acestei luni și se adaugă unei livrări recente de peste 75 de tone de materiale esențiale.

Cele mai recente evoluții au forțat peste 1 milion de persoane să își părăsească locuințele, exacerbând și mai mult nevoile deja acute din țară. Comisia va continua să ofere un sprijin de neclintit persoanelor aflate în dificultate în Liban și în întreaga regiune.

Demonstrația a vizat sistemului de aeronave fără pilot V-BAT. La demonstrație au participat și reprezentanți ai conducerii Ministerului Apărării din România, dar și parteneri din domeniul securității, potrivit informării publicate de Ambasada SUA la București. 

Demonstrația aeriană a evidențiat modul în care România, dar și SUA consolidează supravegherea maritimă, recunoașterea și informațiile, dezvoltarea unui centru regional de instruire și mentenanță, promovând securitatea și prosperitatea ambelor națiuni, potrivit sursei citate. 

Dronele americane V-BAT, denumit și MQ-35A sunt drone de recunoaștere cu decolare și aterizare verticală, dezvoltate de compania Shield AI. Ele au dimensiuni medii și sunt concepute pentru a fi versatile și eficiente. Acestea pot ateriza în spații mai mici, fiind potrivite pentru desfășurarea navală.

Dronele V-BAT le permit forțelor maritime să desfășoare misiuni de informații, supraveghere, dar și recunoaștere, fără să fie nevoie de o infrastructură de mari dimensiuni, potrivit Defence and Security Monitor.