Austria se alătură țărilor care vor să introducă măsuri privind restricționarea accesului la rețelele sociale în rândul copiilor sub o anumită vârstă.

În acest sens, coaliția de guvernare din Austria a anunțat, vineri, că plănuiește să restricționeze rețelele sociale în rândul copiilor sub 14 ani.

Alexander Pröll, responsabilul cu digitalizarea din cadrul cabinetului cancelarului Christian Stocker, a declarat că proiectul de lege va fi elaborat până la sfârșitul lunii iunie. Inițiativa trebuie să primească aprobare din partea parlamentului austriac pentru a intra ulterior în vigoare.

Potrivit Associated Press, Pröll a precizat că se vor utiliza „metode moderne din punct de vedere tehnic” de verificare a vârstei, fiind respectată în același timp confidențialitatea.

„Astăzi este o zi bună pentru copiii din țara noastră. În viitor, vom proteja cu hotărâre copiii și tinerii împotriva efectelor negative ale platformelor de socializare. Nu vom mai sta cu mâinile în sân în timp ce aceste platforme îi fac pe copiii noștri dependenți și, adesea, îi îmbolnăvesc”, a declarat vicecancelarul Andreas Babler într-o conferință de presă, potrivit sursei citate.

Alte țări europene plănuiesc introducerea unor măsuri similare

Australia a devenit, în luna decembrie 2025, prima țară din lume care a interzis accesul copiilor sub 16 ani la marile platforme sociale (Facebook, Instagram, TikTok și altele). În Europa, unele țări plănuiesc adoptarea unor măsuri similare. De exemplu, în luna ianuarie a acestui an, în Franța a fost aprobat un proiect de lege care interzice rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, deschizând calea pentru ca măsura să intre în vigoare la începutul următorului an școlar, în luna septembrie.

De asemenea, și Spania a anunțat planuri pentru o interdicție a rețelelor sociale pentru copiii cu vârsta sub 16 ani, în timp ce Danemarca a anunțat, toamna trecută, un acord privind interzicerea accesului pentru cei sub 15 ani.

„Situația de securitate din Marea Neagră, generată de minele aflate în derivă, reprezintă un risc real pentru navigație, infrastructura critică și poate deveni un potențial pericol pentru siguranța litoralului românesc”, spune Negrescu într-un mesaj publicat pe Facebook. 

Europarlamentarul social-democrat continuă: „Solicit accelerarea demersurilor pentru crearea unui hub european de securitate maritimă la Marea Neagră, inițiativă pe care am lansat-o și pe care o susțin constant la nivel european”. 

Referitor la inițiativa hub-ului european de securitate maritimă la Marea Neagră, Negrescu a spus: „Am inițiat acest demers încă de anul trecut. Am obținut banii europeni pentru hub-ul de securitate, am obținut sprijinul legislativului european și am convins Comisia Europeană să susțină acest demers”. 

Potrivit lui Negrescu, Uniunea Europeană trebuie să își consolideze prezența în zonă și să acționeze mai coordonat, evidențiind și rolul pe care România ar trebui să îl joace în acest proces. 

„Europa trebuie să fie mai prezentă, mai coordonată și mai eficientă în această zonă strategică. Avem nevoie de mecanisme concrete de monitorizare, intervenție rapidă și cooperare între statele membre. România nu mai poate aștepta, trebuie să acționeze acum, să cerem Bruxelles-ului ca hub-ul de securitate maritimă să devină operațional de îndată”, mai spune Negrescu. 

Vizita oficială a avut loc vineri, la București și Oradea, și a inclus întâlniri la nivel înalt și discuții bilaterale între delegațiile guvernamentale. Premierul slovac Robert Fico a fost primit dimineață de președintele Nicușor Dan, la Cotroceni, iar ulterior s-a întâlnit cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria.

Presiune comună pe energie

În cadrul declarațiilor comune de presă susținute alături de premierul român, Fico a menționat că una dintre principalele teme discutate a fost prețul energiei electrice, pe care îl consideră o problemă comună pentru ambele state.

„Avem o problemă comună, prețul energiei electrice. (…) Aici, împreună cu România, putem crea o presiune mult mai mare asupra Uniunii Europene pentru ca propunerile să vină cât mai repede și să fie cât mai concrete”, a declarat premierul slovac.

Fico: Trebuie reformat sistemul UE care influențează prețurile

Acesta a criticat modul în care Comisia Europeană a abordat subiectul până acum, spunând că așteaptă „o propunere urgentă” din partea executivului european.

În acest sens, Fico a indicat și o direcție concretă: reforma sistemului ETS (schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii). „Cel mai simplu pas este reforma sistemului ETS, care influențează prețul energiei electrice”, a explicat oficialul.

„Vom continua braț la braț”

Premierul Solvaciei a subliniat că România și Slovacia ar putea obține mai mult din cooperarea bilaterală dacă anumite proiecte ar primi sprijin politic direct. „Dacă am adăuga umbrela politică anumitor proiecte, în cooperarea bilaterală am putea atinge mult mai mult”, a declarat acesta.

El a adăugat că cele două state au interese comune în Uniunea Europeană, mai ales în domeniul politicii economice și al coeziunii: „Avem aceleași puncte de vedere și vom continua braț la braț”, a spus Fico.

Agenda europeană „ne lasă fără timp”

Premierul slovac a atras atenția că presiunea agendei europene reduce spațiul pentru cooperarea bilaterală, deși există potențial de creștere. „Agenda pe care o avem în Uniunea Europeană este atât de grea și ne perturbă atât de mult încât nu mai avem timp pentru relațiile bilaterale și pierdem oportunități extrem de mari din această cauză”, a spus Fico.

El a dat ca exemplu schimburile economice dintre Slovacia și România, estimate la aproximativ 5 miliarde de euro, sugerând că acestea ar putea crește semnificativ. „Este adevărat că 5 miliarde de euro este cifra de afaceri pe care o avem, dar de ce nu poate fi șapte? Pentru că nu avem timp pentru noi, pentru că o mare parte din agenda noastră se concentrează pe Bruxelles, pe teme care ne blochează”, a afirmat oficialul.

Sprijin reciproc

Potrivit lui Fico, țara sa susține aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pe care o consideră „extrem de importantă”: „Vrem să fiți parteneri OCDE. Este o organizație extrem de importantă. Noi considerăm apartenența extrem de importantă și suntem convinși că și apartenența dumneavoastră va avea același efect”.

În același timp, acesta a anunțat că Slovacia a cerut sprijinul României pentru candidatura sa la Consiliul de Securitate al ONU. „V-am rugat astăzi deschis să ne sprijiniți în candidatura noastră pentru poziția de membru în Consiliul de Securitate în anii 2027-2028 și vă mulțumesc pentru acordul pe care ni l-ați dat”, a declarat Fico.

Cooperare în prgramul SAFE

Fico a menționat și cooperarea în domeniul apărării, inclusiv în cadrul programului SAFE, unde ambele state au alocate fonduri.

„Astăzi, miniștrii de apărare au făcut schimb de opinii și de informații despre cum să colaboreze și în cadrul programului SAFE, în care ambele țări au alocate anumite bugete. Există un potențial destul de mare de colaborare”, a spus premierul slovac.

El a făcut referire și la prezența militarilor români în Slovacia: „Vă mulțumesc pentru acei soldați care sunt staționați în Slovacia, antrenați în apărare antiaeriană”, a transmis acesta oficialilor români.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, termenul-limită pentru transpunerea acestor directive a expirat recent.

Comisia le trimite statelor o scrisoare de punere în întârziere, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a finaliza transpunerea directivelor.

În caz contrar, Comisia poate trece la etapa următoare, și anume emiterea unui aviz motivat. Comisia le îndeamnă să ia măsuri imediate pentru a-și alinia legislația la cerințele UE.

Este vorba de transpunerea integrală în legislațiile naționale a Directivei privind Punctul unic de acces european (ESAP) pentru a asigura accesul investitorilor la informațiile publice privind societățile comerciale.

Au fost emise scrisore de punere în întârziere către Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Luxemburg, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Suedia.

De asemenea, Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere către Belgia, Bulgaria, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Finlanda și Suedia pentru netranspunerea integrală a celei de-a șasea directive de modificare privind cerințele de capital.
Totodată, scrisori de punere în întârziere au fost emise către Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda și Suedia pentru că nu au comunicat transpunerea integrală a Directivei privind probele electronice.

Discursul premierului Slovaciei, Robert Fico, aflat într-o vizită oficială la București, s-a axat pe extinderea colaborării bilaterale în domeniile apărării, energiei și culturii.

Cooperare în apărare și programul SAFE

Fico a declarat că miniștrii Apărării din cele două țări au analizat posibilități de colaborare în cadrul programului SAFE, în care atât România, cât și Slovacia au alocat resurse financiare.

Premierul slovac a subliniat existența unui „potențial mare de cooperare” și a mulțumit României pentru prezența militară pe teritoriul Slovaciei.

„Vă mulțumesc pentru soldații care sunt staționați în Slovacia, antrenați în apărarea antiaeriană”, a afirmat acesta.

Energie nucleară și reducerea dependenței de Rusia

Un alt punct central al discuțiilor a fost cooperarea în domeniul energetic. Fico a evidențiat faptul că ambele țări utilizează energia nucleară, chiar dacă pe tehnologii diferite.

Slovacia, care folosește în prezent tehnologie de origine rusească, dezvoltă o nouă centrală bazată pe tehnologie canadiană, ceea ce ar putea deschide oportunități de schimb de expertiză cu România.

În ceea ce privește resursele energetice, premierul slovac a menționat interesul pentru proiecte din domeniul petrolului și gazelor, precum și obiectivul comun de a renunța la importurile de resurse energetice din Rusia până în 2027.

Provocări economice și cooperare culturală

Fico a făcut referire și la dificultățile economice cu care se confruntă Europa, inclusiv prețurile ridicate la energie, competitivitatea scăzută și deficitele mari.

În acest context, el a subliniat importanța cooperării culturale, salutând semnarea unui acord între miniștrii Culturii din cele două țări, menit să intensifice schimburile în acest domeniu.

Discuții la nivel european și NATO

Premierul slovac a precizat că, pe lângă întâlnirea cu Ilie Bolojan, a avut discuții și cu președintele României, în cadrul cărora au fost abordate teme legate de NATO și Consiliul European.

„Discutăm de o anumită reașezare în cadrul acestei coaliții de partide pro-europene. Că asta înseamnă inclusiv schimbare de prim-ministru sau schimbare de portofolii sau o altă abordare și un alt program de guvernare”, spune Grindeanu. 

Întrebat despre efectele unei schimbări guvernamentale privind stabilitatea politică, liderul PSD a spus: „Stabilitatea este bună atunci când îți aduce prosperitate. Să știți că avem stabilitate și în Belarus. Avem stabilitate și în Coreea de Nord. Chiar și în Rusia e stabilitate”. 

Grindeanu a mai declarat: „Atâta timp cât te înscrii în regulile constituționale și democratice, nu văd de ce trebuie să fugim de anumite acțiuni care pot să ducă la un act de guvernare mai bun”. 

Social-democratul a mai spus că nu doar stabilitatea politică trebuie luată în calcul. „Nu vă supărați pe mine, dar nu consider necesar că trebuie să continui doar de dragul stabilității care nu duce la prosperitate. De ce să nu încercăm să facem această coaliție pro-europeană să funcționeze mai bine?”, spune Grindeanu.

Sorin Grindeanu a vorbit la finalul întâlnirii regionale Sud Vest Oltenia a partidului despre funcționarea coaliției.

„De fiecare dată când venim cu câte o propunere, trebuie să amenințăm. Și da, este despre economie. Și aș transmite în mod direct: Ilie, este despre economie, și nu e despre sărăcie. Și în acest moment, în România, lucrurile merg într-o direcție proastă. Asta am analizat noi astăzi și asta vom analiza la toate întâlnirile regionale pe care le vom avea în perioada următoare”, a declarat Sorin Grindeanu.

El l-a criticat pe Ilie Bolojan, spunând că nu a fost un prim-ministru al unei coaliții.

„PSD-ul reprezintă 45% în ponderea coaliției, în Parlament, ca locuri. Doar că primul ministru nu s-a comportat în aceste 10 luni, și asta e concluzia până la urmă a ședinței de azi, ca un prim-ministru al unei coaliții. Poți să fii președintele PNL, poți să fii președintele PSD, poți să fii președintele USR și te comporți acolo, la partidul tău, pentru electoratul tău, așa cum consideri necesar. Când ai voturile și faci parte dintr-o coaliție în care cel mai mare partid este unul care nu e băgat în seamă sau când e băgat în seamă trebuie să amenințe, lucrurile nu mai sunt coordonate constructiv”, a mai spus Grindeanu.

El a spus că situația PSD în coaliție va fi stabilită la consultarea internă a partidului din 20 aprilie.

Grindeanu a declarat că sunt trei scenarii: „Să rămânem în această formulă cum suntem acum, cu prim-ministrul Ilie Bolojan și în configurația actuală, să trecem în opoziție, a doua variantă, evidentă, și a treia, să existe o reconfigurare în interiorul acestei coaliții pro-europene. Nu există alte scenarii”.

Sorin Grindeanu a spus că în perioada următoare vor fi organizate alte șapte întâlniri regionale.

Piața pensiilor private din România a continuat în 2025 traiectoria de creștere, confirmându-și statutul de pilon esențial al stabilității financiare pe termen lung, arată oficialii autorității de reglementare a pieței pensiilor private, una dintre cele trei reglementate de ASF. Astfel, la finalul lui 2025, activele totale ale fondurilor de pensii private au atins nivelul de 209,03 miliarde lei, marcând o creștere semnificativă de 34% față de aceeași perioadă a anului anterior.

Cu un an înainte, la finalul lui 2024, piața pensiilor private din România ajunsese la active totale de 156,4 miliarde de lei, în creștere cu 19% față de sfârșitul anului 2023, depășind pragul de 9% din PIB.

„Această dinamică reflectă atât contribuțiile constante ale participanților, cât și performanța investițională într-un context economic caracterizat de volatilitate, dar și de oportunități”, au transmis, vineri, oficialii ASF.

De amintit că, după ce ASF a îndeplinit toate recomandările din aria pensiilor private în procesul de aderare la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), inclusiv prin promulgarea Legii privind plata pensiilor private, România a încheiat capitolul de pensii private privind aderarea la organizația internațională, a declarat Dan Armeanu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară responsabil de piața pensiilor private, într-un interviu exclusiv pentru Mediafax, de acum o lună.

Câți participanți noi au intrat la Pilonul II

Fondurile de pensii administrate privat, Pilonul II, continuă să reprezinte componenta dominantă a sistemului, cumulând active de 201,6 miliarde lei, în creștere cu 34% față de anul precedent. În același timp, și fondurile de pensii facultative, Pilonul III, au înregistrat o evoluție similară, ajungând la active de 7,42 miliarde lei, ceea ce, susțin reprezentanții ASF, confirmă interesul în creștere pentru economisirea suplimentară și pentru responsabilitatea financiară individuală.

„Raportat la dimensiunea economiei, activele totale ale sistemului de pensii private au ajuns la circa 11% din PIB, consolidând rolul acestuia ca investitor instituțional major și ca sursă de finanțare pentru economia reală”, a transmis autoritatea de reglementare.

Sistemul a continuat să se extindă, ajungând, la finalul anului 2025, la un număr total al participanților de 9,46 milioane persoane, cu aproximativ 340.000 la mulți față de anul precedent (9,12 milioane). Dintre aceștia, 8,46 milioane sunt participanți în Pilonul II, în timp ce aproape un milion de persoane sunt înscrise în Pilonul III.

În ceea ce privește structura investițională a fondurilor de pensii private, aceasta rămâne una prudentă, orientată către stabilitate și protejarea capitalului participanților. Astfel, aproximativ 69% din portofolii sunt plasate în instrumente cu venit fix – în principal titluri de stat, în timp ce investițiile în acțiuni reprezintă 26%, oferind un echilibru între siguranță și randament.

„Creșterea semnificativă a activelor, extinderea numărului de participanți și menținerea unei structuri investiționale echilibrate indică maturizarea sistemului de pensii private și o bună capacitate a acestuia de a genera randamente sustenabile pentru participanți”, au conchis oficialii ASF.

Raportul integral privind evoluția sistemului de pensii private în 2025, aici.

„Statelor Unite li se cere constant să ajute într-un război”, a spus Rubio, referindu-se la Ucraina, înainte de a pleca spre Paris pentru reuniunea G7. „Dar când SUA au avut nevoie, nu au primit răspunsuri pozitive”, a adăugat el, potrivit Bloomberg.

Țările europene ar interveni doar după încetarea atacurilor

Statele europene au respins solicitarea lui Trump ca flotele lor să participe la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, spunând că ar putea contribui doar după încetarea atacurilor cu rachete.

În același timp, bazele americane din Europa au fost esențiale pentru efortul de război, iar unele baze europene au oferit sprijin logistic.

„Este iritant, trebuie să spun”, a declarat ministrul german de externe Johann Wadephul pentru postul Deutschlandfunk, înaintea unei întâlniri programate cu Rubio.

„În acest moment, condițiile legale pentru o astfel de operațiune nu sunt îndeplinite. Și nu există o cerere specifică pentru ca noi să acționăm acum”, a adăugat Wadephul.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Franței, Pascal Confavreux, a declarat că se lucrează la planificarea acestei acțiuni. „Aceasta ar avea loc abia după încetarea bombardamentelor”, a declarat el pentru Bloomberg.

Statele Unite analizează posibilitatea de a trimite până la 10.000 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu, a relatat Wall Street Journal, oferind președintelui american mai multe opțiuni militare.

Ucraina rămâne prioritatea Europei

Ucraina rămâne principala preocupare a Europei, iar liderii europeni încearcă să izoleze Rusia, legând cele două războaie.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat joi că Rusia ar furniza Iranului informații pentru a viza și ucide americani, acuzație respinsă de omologul său rus, Serghei Lavrov.

„Dronele furnizate Rusiei de Iran au fost folosite în conflictul din Ucraina, dar am văzut și sprijin din partea Rusiei pentru Iran în conflictul din Orientul Mijlociu”, a declarat ministrul britanic de externe, Yvette Cooper.

În schimb, „războiul din Ucraina nu este războiul Americii, și totuși am contribuit la această luptă mai mult decât orice altă țară din lume”, a declarat Rubio. „Așadar, va fi un aspect pe care președintele va trebui să îl ia în considerare pe viitor”.

„Țările noastre sunt legate de o prietenie de lungă durată și de relații solide. Minoritățile slovace și române care trăiesc în țările noastre creează punți de legătură între societățile noastre, pe care le prețuim profund”, a scris pe X Nicușor Dan la finalul întâlnirii.

Șeful statului spune că a discutat cu premierul slovac despre agenda europeană și despre efectele crizelor internaționale, precum conflictul din Orientul Mijlociu: „Am convenit că economiile și societățile noastre trebuie protejate, pe cât posibil, de efectele negative ale acestor conflicte”.

Nicușor Dan mai spune că securitatea europeană și cooperarea bilaterală în domeniul apărării au ocupat, de asemenea, un loc important pe agenda discuțiilor, având în vedere că trupele române sunt prezente în cadrul Grupului de luptă multinațional al NATO din Slovacia, cu un pluton antitanc, încă din ianuarie 2025.

„Din punct de vedere istoric, mi-am exprimat aprecierea sinceră față de poporul slovac pentru păstrarea vie a memoriei soldaților români care au luptat pentru eliberarea slovacilor în cel de-al Doilea Război Mondial”, a mai scris președintele României.