Aryna Sabalenka s-a calificat pentru a patra oară consecutiv în sferturile de finală ale Australian Open, după ce a învins-o pe canadiana Victoria Mboko, numărul 17 mondial, cu 6-1, 7-6 (1).

Sabalenka a condus setul al doilea cu 4-1, apoi nu a reușit să convertească trei puncte de meci în timp ce conducea cu 5-4. Mboko a recuperat încet avantajul și a forțat un tiebreak, dar Sabalenka a dominat, potrivit Associated Press.

The stats don’t lie 🤷‍♀️

The Grand Slam tiebreak queen Aryna Sabalenka has made her 13th consecutive Grand Slam quarterfinal, defeating Mboko 6-1 7-6(1) on RLA.#AO26 pic.twitter.com/QS6gv9Hq2A

— #AusOpen (@AustralianOpen) January 25, 2026

„Ce jucătoare incredibilă pentru o vârstă atât de tânără. Este incredibil să vezi aceste copii apărând în turneu. Nu-mi vine să cred că spun asta. Mă simt ca un copil”, a spus Sabalenka despre Mboko.

„M-a provocat foarte mult și sunt fericită că am trecut mai departe”, a adăugat Sabalenka în interviul acordat pe teren, potrivit sursei citate.

A fost a 20-a victorie consecutivă la tiebreak pentru Sabalenka.

Sabalenka a câștigat acest Grand Slam în 2023 și 2024 și a fost finalistă anul trecut împotriva lui Madison Keys. Sabalenka a câștigat, de asemenea, și două titluri la US Open.

Sabalenka va înfrunta o jucătoare și mai tânără în sferturile de finală, respectiv Iva Jovic, în vârstă de 18 ani, din SUA.

Alpinistul american Alex Honnold a ajuns, duminică, în vârful zgârie-norului Taipei 101, după aproximativ 90 de minute din momentul în care a început să urce, scrie Associated Press.

Honnold nu a avut frânghii pentru a se sprijini și nici vreun echipament de protecție.

Alpinistul american este cunoscut pentru ascensiunea fără frânghii pe El Capitan din Parcul Național Yosemite. În „provocarea” de duminică, el a urcat în vârful Taipei 101 folosind mici proeminențe în formă de L ca puncte de sprijin. Pe alocuri, Honnold a fost să se cațere pe laturile unor structuri ornamentale mari care ies în afară din turn.

Urcarea în vârful Taipei 101 fusese programată inițial pentru sâmbătă, însă condițiile meteo nefavorabile au determinat amânarea acesteia cu 24 de ore.

ALEX HONNOLD AFTER COMPLETING HIS FREE SOLO OF TAIPEI 101: „Sick.”

The 101 story climb took 1 hour and 35 minutes #SkyscraperLIVE pic.twitter.com/TIzeRqiUcM

— Netflix (@netflix) January 25, 2026

Clădirea are 101 etaje, iar cea mai dificilă parte este reprezentată de cele 64 de etaje din secțiunea de mijloc – „cutii de bambus” care conferă clădirii aspectul său caracteristic. Fiecare segment are opt etaje de urcare abruptă, înclinată, urmate de balcoane.

Urcarea pe clădirea emblematică din capitala Taiwanului a fost transmisă în direct pe Netflix. Mulțimea care urmărea de la baza clădirii urcarea acestuia a izbucnit în urale în momentul în care a ajuns în vârf, potrivit The Guardian.

Honnold nu este primul alpinist care a escaladat zgârie-norul care are o înălțime de 508 metri. Totuși, a marcat o premieră: este primul alpinist a făcut acest lucru fără a folosi vreo frânghie. Alpinistul francez Alain Robert a escaladat clădirea în ziua de Crăciun în  2004, atunci când Taipei 101 a fost inaugurată.

25 ianuarie 2025. La Muzeul Drents din centrul micului oraș olandez Assen este în desfășurare expoziția românească „Dacia – Imperiul Aurului și Argintului”, în care sunt expuse obiecte de o valoare inestimabilă: un coif dacic, datând din prima jumătate a secolului IV î.Hr., împreună cu trei brățări din aur pur.

Este ora 4.15 în această dimineață de sâmbătă, în care orașul e cufundat în beznă și liniște.

Doar că o bubuitură teribilă strică liniștea dimineții.

Zgomotul bubuiturii e grozav.

Se aude până departe în această micuță cetate olandeză.

Trei minute

Trei persoane intră în muzeu, cu un ciocan sparg vitrina care adăpostește neprețuitul coif dacic de la Coțofenești (expus în original!), împreună cu trei brățări dacice, din cel mai pur aur și dispar în noapte.

Totul a durat mai puțin de trei minute.

Vitrina care adăpostea coiful a fost spartă nepermis de repede.

Asta pentru că directorul muzeului a ignorat sugestiile asiguratorului de a opta pentru ceva mult mai rezistent, demn de obiectul expus.

Ce nu înțelesese directorul muzeului (sau poate doar a ignorat cu bună-știință) era că valoarea spirituală a acestui coif înseamnă mai mult decât orice sumă aruncată într-un cont.

O valoare simbolică mai mare decât orice sumă în bani, aruncată într-un cont

Coiful dacic de la Coțofenești înseamnă putere sacră, război, regalitate, religie, toate unite prin aurul din care este făcut.

Aur nu pentru valoarea lui economică, ci pentru semnificația lui sacră.

Aurul este spiritualitate, incoruptibilitate, nemurire, lumină, legătură cu divinul.

Coiful din aurul cel mai pur, purtat pe cap indică o legătură directă cu sacralitatea, cu ordinea cosmică.

Nu-l poartă oricine și nu-l poartă oricând – elementele de decor spun asta.

Coiful acesta era purtat de un rege – preot (căci în lumea geto-dacică (și, în general, tracică) puterea politică era egală cu funcția sacrală).

Ochii înseamnă veghe, dar și inițiere și transcendență.

Ochii sunt simbolul atenției permanente – apanajul conducătorului, care vede vizibilul și invizibilul și ar mai fi multe de zis.

Circ și întrebări

Doar atât, că acest obiect cu puteri de Departe a dispărut în noapte, învelit, probabil, într-un prosop sau o cârpă modestă sau poate nici măcar atât – într-un rucsac făcut în China.

Iar acum începe un circ.

Un lanț de incredibile bâlbâieli cu menire explicativă venite din București: cum a fost posibil să expui un asemenea tezaur în original și mai ales într-un muzeu de o anvergură atât de mică?

Cine a semnat decizia de scoatere din țară a pieselor din tezaurul dacic și în baza cărui temei legal? A existat o evaluare de risc înainte de transfer?

Oberländer: „Muzeul-gazdă a mințit în legătură cu măsurile de securitate”

Directorul Muzeului de Istorie a României din București, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a fost demis de ministrul de atunci al Culturii, acuzat de o proastă gestionare a comunicării și de lipsă de transparență în privința circumstanțelor expoziției.

Oberländer a mai spus și că responsabilitatea siguranței tezaurului aparținea muzeului-gazdă, care ar fi mințit în legătură cu măsurile de securitate care au fost luate.

În privința comunicării, de ce nu a fost făcută o conferință de presă comună România – Olanda și de ce informațiile furnizate publicului român sunt fragmentare și neuniforme?

Dar probabil că cea mai la îndemână întrebare rămâne cea care este pe buzele tuturor: cum a fost posibil furtul unor artefacte de o asemenea valoare inestimabilă în doar câteva secunde?

Detectiv: „Coiful e intact”

La un an de la furtul celui mai de preț obiect identitar al devenirii României, coiful de la Coțofenești este, consideră detectivul de artă Arthur Brand, intact, împreună cu brățările.

Asta pentru că, dacă ar fi fost topit, valoarea lui nu ar mai fi fost aceeași.

În patru zile de la comiterea furtului, mai mulți suspecți sunt arestați, dar niciunul nu pare dispus să vorbească despre coif.

În luna mai a anului trecut, au apărut zvonuri potrivit cărora o bandă de interlopi din România ar fi comandat furtul coifului.

„Bănuiesc că prada este ascunsă sau îngropată undeva”

Procurorul general al României, Alex Florența, investighează dacă nu cumva coiful este folosit pe post de monedă pentru eliberarea unui infractor.

Arthur Brand a declarat publicației olandeze rtvdrenthe.nl despre unul dintre suspecți:

„După arestările inițiale, poliția l-a eliberat. Apoi a fost abordat de ofițeri sub acoperire.

A spus că unul dintre bărbați a plecat cu coiful și ulterior s-a întors. Asta înseamnă că cineva știe unde este coiful. Cu cât sunt mai puțini oameni care știu despre el, cu atât mai puțin este probabil să se vorbească despre asta. Bănuiesc că prada este ascunsă sau îngropată undeva”.

„Cu cât autorii au mai puțin timp la dispoziție pentru a topi, vinde sau scoate ilegal obiecte din țară, cu atât mai bine. Dacă ar fi durat mai mult, oricum nu ai fi văzut-o”, spune Brand.

Ar putea fi implicați directori?

„N-am luat niciodată în considerare că ar fi implicați directori”, spune Brand. „Mi se pare foarte puțin probabil în acest caz. Nu am mai întâlnit așa ceva în cariera mea, dar asta nu înseamnă că e imposibil. De obicei, cineva fură ceva și apoi caută un cumpărător. (…) Dacă îl topești, vei primi bani mai târziu, iar banii ăia va trebui să îi împarți.

Mai întâi, însă, vei primi o pedeapsă cu închisoarea, iar când vei fi eliberat, va trebui să plătești în jur de șase milioane de euro daune. Dacă nu reușești, vei ajunge din nou la închisoare”, explică Brand.

„Dacă coiful nu se întoarce, asta nu e karmă bună”

„Prin urmare, e mai bine să le spui unde este coiful acum. Asta te va scuti de multe bătăi de cap”, spune Brand, care consideră că, dacă coiful și brățările vor fi returnate, judecătorul va fi mult mai indulgent:

„Dacă coiful se întoarce, judecătorul va fi mult mai indulgent”, continuă detectivul. „Atunci, tot jaful a fost un simplu jaf cu explozibili. Nimeni nu a fost ucis și nu s-a folosit violență împotriva nimănui. Toată lumea e fericită să primească înapoi prada. Trebuie să faci câțiva ani de închisoare, iar apoi totul dispare. Dacă coiful nu se întoarce, toată lumea va vorbi despre el și peste douăzeci de ani. Asta nu e karma bună”.

Brand își dă, totuși, seama că suspecții nu or să dezvăluie unde țin prada foarte curând. „Acești oameni pretind că sunt nevinovați, așa că nu poți, pur și simplu, să inventezi coiful. E un fel de tactică. Poate că vor aștepta și vor vedea ce are de spus Parchetul și care sunt cererile, iar apoi vor veni oricum cu coiful. Trebuie să sperăm că cineva se va răzgândi. În orice caz, cred în continuare că coiful de la Coțofenești va fi returnat”, a spus Brand.

Videoclipuri apărute la începutul lunii ianuarie pe rețelele sociale, care par să arate recruți africani maltratați de ofițeri ruși și folosiți în misiuni extrem de periculoase, au atras atenția comunității internaționale. Deși autenticitatea imaginilor nu a fost confirmată, oficialii ucraineni avertizează că Rusia recrutează luptători străini pentru războiul din Ucraina pe care îi consideră „de unică folosință”.

Potrivit cercetătoarei Karen Philippa Larsen de la Institutul Danez pentru Studii Internaționale, principala motivație a luptătorilor străini nu este ideologică, ci financiară. „Banii și promisiunea obținerii rapide a cetățeniei ruse sunt factorii decisivi”, explică aceasta.

În ianuarie 2024, Vladimir Putin a semnat un decret care permite acordarea cetățeniei ruse străinilor ce semnează contracte militare de cel puțin un an. Măsura a accelerat procesul prin care Rusia recrutează luptători străini pentru războiul din Ucraina, în special din Africa, Asia de Sud, Orientul Mijlociu și fostele republici sovietice.

Rusia recrutează luptători străini pentru războiul din Ucraina și îi trimite în misiuni extrem de riscante

Conform mărturiilor prizonierilor de război intervievați de cercetători, mulți dintre recruții străini primesc instruire minimă – între 10 zile și trei luni – înainte de a fi trimiși pe linia frontului. Aceștia sunt adesea folosiți pentru recunoaștere sau în așa-numitele „atacuri de carne”, unde pierderile sunt foarte mari.

Datele Mediazona și BBC indică cel puțin 554 de cetățeni străini uciși în Ucraina, în timp ce autoritățile de la Kiev susțin că numărul real depășește 3.300. Oficialii ucraineni afirmă că Rusia recrutează luptători străini pentru războiul din Ucraina tocmai pentru că moartea acestora nu generează presiune politică internă.

Moscova evită să solicite schimbul prizonierilor străini capturați de Ucraina, ceea ce, potrivit experților, confirmă statutul lor marginal.

Deși un eventual acord de pace ar putea include un schimb „toți pentru toți”, viitorul acestor luptători rămâne incert, mai ales în lipsa unui interes real din partea Rusiei.

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române informează că, la ora 06:45, circulația se desfășoară în condiții de ceață, vizibilitatea fiind, în general, sub 200 de metri pe arterele rutiere din aproape 20 de județe. Fenomenul este semnalat în Argeș, Brașov, Brăila, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Iași, Mehedinți, Olt, Prahova, Suceava, Tulcea și Vrancea.

Ceața afectează și circulația pe mai multe autostrăzi importante din România, printre care A1 București – Pitești, A2 București – Constanța, A3 București – Ploiești, A4 Ovidiu – Agigea și A7 Ploiești – Adjud.

În aceste condiții de vizibilitate redusă, polițiștii rutieri recomandă conducătorilor auto să folosească sistemele de iluminare și semnalizare, inclusiv luminile de ceață, să circule cu viteză adaptată condițiilor de drum, să mărească distanța regulamentară între autovehicule și să evite manevrele riscante. De asemenea, este indicată utilizarea sistemelor de climatizare și dezaburire și o atenție sporită pe tot parcursul deplasării.

Autoritățile le recomandă șoferilor să se informeze înainte de plecare și să adopte o conduită preventivă pentru a evita evenimentele rutiere nedorite.

Thomas Lowin, de la Comandamentul Terestru al NATO din Izmir, este primul reprezentant de rang înalt al NATO care a detaliat noile planuri ale alianței privind apărarea flancului estic.

„Prima prioritate este protejarea țărilor care au graniță comună cu Rusia și Belarus pe așa-numitul flanc estic. Cu alte cuvinte, descurajarea Rusiei de la un atac și capacitatea de a se apăra în caz de urgență. În acest sens, EFDL (Linia de descurajare a flancului estic – n.r.) este un concept de optimizare a planurilor de apărare existente ale NATO. În principiu, însă, conceptul poate fi aplicat nu numai pe așa-numitul flanc estic, ci la nivel mondial”, a spus Lowin pentru Welt.

Întrebat care este principiul de bază al acestui concept, generalul de brigadă al armatei germane a explicat că este vorba despre construirea unui „sistem de apărare complex, cu mai multe niveluri, de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus și nu numai de a utiliza trupe convenționale pentru apărare, ci de a crea o zonă robotizată sau automatizată în zona de frontieră apropiată de inamic, prin obstacole și utilizarea tehnologiei, pe care inamicul trebuie să o depășească mai întâi”.

Cei cinci piloni ai liniei de descurajare a flancului estic

EFDL constă în cinci piloni, iar implementarea acestora este planificată în etape, pe baza tehnologiei care este deja utilizată sau se află într-un stadiu avansat de dezvoltare.

Potrivit lui Lowin, primul pilon prevede construirea unui sistem complex de senzori. Concret, este vorba despre „o rețea de senzori care sunt amplasați la sol, în spațiu, în domeniul cibernetic sau în aer”, care adună date despre mișcările sau armele utilizate de inamic, le conectează între ele și pun rezultatele recunoașterii la dispoziția cât mai multor țări NATO în timp real. Senzorii pot fi „staționari sau mobili, radar, acustici, optici, electronici, cuplați cu date de recunoaștere provenite de la sisteme cu echipaj uman, cum ar fi avioanele de recunoaștere și avertizare timpurie AWACS, dar și date provenite de la sateliți, drone sau roboți echipați cu unul dintre senzorii menționați mai sus”, a explicat Lowin.

Acești senzori trimit datele colectate către un centru de control, unde sunt analizate, evaluate și introduse în raportul de situație cu ajutorul inteligenței artificiale, a mai spus Lowin pentru Welt.

Cel de-al doilea pilon, respectiv construirea unei zone de apărare automatizate de-a lungul flancului estic, formează o zonă de efecte clar structurată, „pentru a lupta imediat și a exercita presiune asupra trupelor inamice”. Scopul acestei zone, considerată „fierbinte”, este de a opri înaintarea inamicului.

„Îi canalizăm mișcările, îi luăm ritmul, îl forțăm să adopte poziții dezavantajoase și îl epuizăm pas cu pas. Fiecare măsură servește la reducerea constantă a eficacității sale în luptă – asigurând în același timp securitatea propriilor noastre trupe și menținând capacitatea lor operațională deplină”, a explicat generalul german.

Lowin a explicat și ce se întâmplă mai exact în această zonă. Senzorii detectează inamicul, îl raportează imediat și pun în mișcare dispozitivele conectate în conformitate cu specificațiile. „Aceste sisteme interconectate sunt proiectate pentru a confrunta rapid inamicul, a-i anihila capacitatea de acțiune și a-l priva în mod fiabil de puterea de luptă și de inițiativă”, a mai spus acesta.

Al treilea pilon îl constituie pre-staționarea materialului. „Vom vedea stocuri semnificativ mai mari decât înainte în statele NATO de la granița cu Rusia, inclusiv depozite de arme și muniții pentru reînarmarea sistemelor de apărare din zona automatizată, dar și pentru echiparea forțelor NATO”, a spus Lowin.

Cel de-al patrulea pilon este reprezentat de staționarea trupelor de-a lungul flancului estic, lucru care deja se întâmplă. Totuși, Lowin subliniază că această staționare trebuie menținută la aceeași intensitate și că nu pot fi reduse trupe NATO pe flancul estic, întrucât forțele ruse sunt disponibile în număr mare în zona graniței.

„Forțele armate ruse sunt disponibile în număr atât de mare în zona de frontieră, încât nu ne putem permite să reducem propriile forțe. Trebuie să continuăm să respectăm cerințele stabilite în așa-numitele planuri regionale ale NATO”, a precizat Lowin pentru Welt.

Ultimul pilon vizează construirea unei rețele care se bazează pe cloud. Sistemele asistate de inteligența artificială sintetizează situația de recunoaștere în timp real și o transmit direct forțelor desfășurate.

Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, va vizita Australia în luna martie, când va ține și un discurs în fața parlamentului din această țară, relatează Reuters.

„Prietenul meu Mark Carney va vizita Australia și va ține un discurs în fața parlamentului în luna martie”, a declarat Albanese în cadrul unei emisiuni la ABC, fără a oferi detalii suplimentare.

Informația vine în contextul în care în această săptămână, în cadrul Forumului Mondial de la Davos, premierul canadian a îndemnat națiunile să accepte sfârșitul unei ordini globale bazate pe reguli. Acesta a indicat Canada ca exemplu al modului în care „puterile medii” ar putea acționa împreună, deoarece „dacă nu suntem la masă, suntem în meniu”, potrivit Bloomberg.

„Sunt de acord cu el”, a spus Albanese despre discursul lui Carney de la Davos, care a stârnit critici din partea președintelui american Donald Trump.

Vizita lui Carney în Australia va avea loc după ce, în octombrie anul trecut, cei doi aliați și-au aprofundat relațiile, semnând un acord pentru promovarea și consolidarea cooperării și comerțului în domeniul mineralelor critice.

Jeremiah Fowler, un cercetător în domeniul securității cibernetice, este cel care a descoperit că o bază de date conținând 149 de milioane de date de autentificare a fost expusă online.

„Am văzut mii de fișiere care includeau e-mailuri, nume de utilizator, parole și linkuri URL către autentificarea sau autorizarea conturilor”, a spus Fowler în raportul său.

Acesta a mai explicat că baza care conținea date de conectare și parole unice totaliza „o cantitate uriașă de 96 GB de date brute privind datele de autentificare”, potrivit Forbes.

Platforme cu milioane de date de autentificare compromise

Aproximativ 48 de milioane de credențiale Gmail au fost compromise. Urmează Facebook, cu 17 milioane. 6,5 milioane de credențiale erau legate de Instagram, patru milioane de la Yahoo Mail, în timp ce datele de autentificare Netflix totalizau aproximativ 3,4 milioane, iar 1,5 milioane proveneau de la Outlook, notează Daily Mail.

„Înregistrările expuse includeau nume de utilizator și parole colectate de la victime din întreaga lume, acoperind o gamă largă de servicii online utilizate în mod obișnuit și aproape orice tip de cont imaginabil”, a declarat Fowler într-o postare pe blog.

În plus, baza de date expusă online părea să conțină informații colectate prin keylogging și malware de tip „infostealer”, adică software care fură în secret numele de utilizator și parolele de pe dispozitivele infectate.

Un purtător de cuvânt al companiei Google a declarat pentru Daily Mail că nu este vorba de o nouă breșă de securitate, ci că baza de date a adunat într-un singur loc datele de autentificare compromise existente.

Ce pot face utilizatorii în această situație

Cercetătorul a oferit și sfaturi celor care suspectează că dispozitivele lor ar putea fi infectat cu malware. Fowler a recomandat să se actualizeze sistemul de operare, instalând sau actualizând software-ul de securitate și scanând în căutarea activităților suspecte sau rău intenționate.

Utilizatorii ar trebui, de asemenea, să verifice permisiunile aplicațiilor, setările și programele instalate și să descarce aplicații sau extensii numai din magazinele oficiale de aplicații, a adăugat el.

Zhang Youxia, cel mai înalt dintre cei doi vicepreședinți ai puternicei Comisii Militare Centrale, este vizat de o anchetă pentru încălcări grave ale disciplinei și legii, ca parte a unei epurări de lungă durată a oficialilor militari.

Potrivit CNN, ancheta deschisă pe numele lui Youxia este considerată de analiști ca având scopul atât de a reforma armata, cât și de a asigura loialitatea față de liderul chinez Xi Jinping, care este în același timp și președintele comisiei militare.

Schimbările fac parte dintr-o campanie mai amplă de combatere a corupției în țară. De la venirea lui Xi Jinping la putere în 2012 și până în prezent, au fost pedepsiți peste 200.000 de oficiali.

Vizat de anchetă este și un alt membru al comisiei, Liu Zhenli, potrivit unui comunicat al Ministerului chinez al Apărării. Liu este șeful de stat major al Departamentului de Stat Major Comun al comisiei. Comisia este cel mai înalt organism militar din China.

Până acum, nu au fost făcute publice informații suplimentare privind presupusele fapte ilegale.

Zhang Youxia are 75 de ani, s-a alăturat Armatei Populare de Eliberare în 1968 și este general al forțelor terestre.

Tot mai mulți angajați discută cu terapeuții lor despre anxietățile legate de inteligența artificială, în contextul în care instrumentele generative de astfel de conținut sunt într-o continuă perfecționare.

În ultimii ani, Emma Kobil, consilier în traume din Denver, a început să observe că pacienții ei aduceau în discuție subiectul anxietății în legătură cu inteligența artificială.

„Am avut clienți care și-au pierdut locul de muncă din cauza AI, și este ceva ce am abordat în ședințele noastre”, a spus Kobil, potrivit CNBC. Kobil subliniază că pacienții care vin la ședințele de consiliere exprimă „șoc, neîncredere și teamă în fața unui peisaj profesional în schimbare, în care abilitățile lor nu mai sunt necesare”.

Harvey Lieberman, psiholog clinician în New York, explică faptul că cel mai des lucru pe care pacienții îl invocă legat de inteligența artificială este cel privind eventualul impact asupra locurilor de muncă.

„Ceea ce aud cel mai des este teama de a deveni inutil. Oamenii încep să-și pună la îndoială judecata, alegerile sau viitorul”, a spus Harvey Lieberman, potrivit sursei citate.

Aceste îngrijorări menționate de angajații care merg la ședințe de terapie vin în contextul în care un sondaj realizat în vara anului 2025 arată că 38% dintre lucrători au declarat că se tem că inteligența artificială va face ca unele sau toate sarcinile lor profesionale să devină depășite în viitor.

În plus, un studiu recent al Institutului de Tehnologie din Massachusetts a constatat că inteligența artificială poate înlocui deja aproximativ 11% din piața muncii din SUA.

Cum poate fi gestionată această anxietate

Terapeuții oferă angajaților și o serie de sfaturi pentru a gestiona mai bine anxietatea pe care o au în legătură cu inteligența artificială.

În primul rând, aprofundează întrebările legate de valoarea personală. Pierderea locului de muncă din cauza inteligenței artificiale poate declanșa o serie de întrebări existențiale, a spus Ben Yalom, psihoterapeut din San Diego.

Sub aceste sentimente se află, de multe ori, „o latură mai tânără care este îngrozită de a fi lăsată în urmă sau de a nu fi „suficientă”, iar această teamă este amplificată deoarece tehnologia în sine pare atât de rapidă și scăpată de sub controlul nostru”, a spus Kobil.

Potrivit CNBC, un alt sfat al terapeuților este acela de a te gândi că ești mult mai mult decât munca ta. Angajații care știu sau cred că și-au pierdut locul de muncă din cauza inteligenței artificiale ar trebui mai întâi să „simtă pierderea”, a spus Kobil.

Totuși, un astfel de moment poate fi și o șansă de reflecție, a spus un alt terapeut, care recomandă oprirea căutărilor unui job ce va duce la o carieră stabilă și profitabilă, „pentru că este posibil ca acest lucru să nu fie pe deplin cunoscut în acest moment”. Totuși, este important, a spus ea, ca o persoană aflată într-o astfel de situație să se întrebe, întâi de toate, ce planuri are, ce vrea să facă mai exact.

„Unii oameni ar putea decide să se întoarcă la școală sau să schimbe cariera”, a mai spus terapeutul.