Potrivit Ministerului Finanțelor, schemele de sprijin pentru investiții au avut un impact important asupra economiei, contribuind la dezvoltarea unor sectoare industriale și la crearea de locuri de muncă în mai multe regiuni ale țării.

Autoritățile susțin că aceste programe urmăresc stimularea investițiilor productive, dezvoltarea regională și creșterea competitivității economiei românești. Proiectele finanțate au generat investiții în domenii precum industria auto, farmaceutică, aeronautică, alimentară sau cea a materialelor de construcții.

Schema HG 300/2024: investiții în tehnologii noi

Una dintre cele mai recente scheme de sprijin este cea reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 300/2024, care vizează investiții cu costuri eligibile de peste 50 de milioane de lei.

Conform datelor centralizate la finalul anului 2025:

• valoarea totală a proiectelor finanțate depășește 605 milioane de euro;
• finanțarea aprobată este de 283 milioane de euro;
• au fost aprobate 15 proiecte;
• companiile beneficiare au promis crearea a 1.619 locuri de muncă.

Majoritatea proiectelor se află în prezent în curs de implementare sau în faza de demarare.

Schema HG 332/2014: sprijin pentru crearea de locuri de muncă

Schema reglementată prin HG 332/2014 este destinată companiilor care creează noi locuri de muncă, statul acoperind o parte din costurile salariale pentru angajații nou recrutați.

La finalul anului 2025, datele arată că:

• planurile de creare de locuri de muncă au o valoare de aproape 555 milioane de euro;
• finanțarea aprobată este de 239 milioane de euro;
• finanțarea efectiv plătită a ajuns la 98,7 milioane de euro;
• companiile au asumat crearea a peste 12.200 de locuri de muncă.
• Majoritatea proiectelor din cadrul acestei scheme sunt deja finalizate.

Schema HG 807/2014: investiții mari în industrie

Cea mai amplă schemă de sprijin este cea reglementată prin HG 807/2014, care finanțează investiții majore în economie.

Potrivit comunicatului Ministerului Finanțelor:

• valoarea totală a proiectelor depășește 3 miliarde de euro;
• finanțarea aprobată este de 1,32 miliarde de euro;
• finanțarea plătită a ajuns la aproximativ 919 milioane de euro;
• companiile au promis crearea a peste 22.000 de locuri de muncă.

Investițiile sunt realizate în sectoare precum industria auto, producția de materiale de construcții, industria alimentară, chimică, aeronautică sau sectorul sănătății.

Impact asupra economiei și dezvoltării regionale

Ministerul Finanțelor subliniază că programele de ajutor de stat contribuie la dezvoltarea economică a regiunilor mai puțin dezvoltate și la stimularea lanțurilor locale de furnizori. Autoritățile susțin că monitorizează permanent implementarea proiectelor finanțate pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice.

Pe termen lung, aceste investiții ar trebui să contribuie la creșterea competitivității economiei românești și la consolidarea pieței muncii.

Lucrarea, amplasată pe trei silozuri de ciment, acoperă o suprafață de 2.800 de metri pătrați și este vizibilă de pe Drumul Național 72A, care leagă Târgoviște de Câmpulung și Rucăr.

Proiectul se remarcă prin utilizarea tehnologiei Airlite, o vopsea sustenabilă cu proprietăți de purificare a aerului, efect antibacterian și antiviral, dar și cu capacitatea de auto-curățare. Pe anumite secțiuni ale lucrării a fost utilizată vopsea colorată Airlite, iar pe alte zone o vopsea standard protejată cu Airlite Clear Coat, un strat transparent care integrează aceeași tehnologie și oferă aceleași beneficii de reducere a poluării și de igienizare a suprafețelor.

Vopseaua care purifică aerul

Tehnologia este activată de lumină și acționează automat, fără consum de energie și fără întreținere. Odată aplicată pe suprafață, vopseaua contribuie la neutralizarea oxizilor de azot – gaze poluante provenite în special din traficul rutier și din industrie, care afectează calitatea aerului și pot provoca probleme respiratorii – și la reducerea altor poluanți din aer, împiedicând în același timp dezvoltarea bacteriilor și a mucegaiurilor.

Impactul în cifre

Potrivit companiei, efectele acestei tehnologii pot fi traduse și în cifre relevante pentru comunitate. Suprafața de aproximativ 2.800 mp acoperită cu vopsea Airlite are o capacitate de purificare a aerului comparabilă cu cea a unei păduri de aceeași dimensiune.

În doar 12 ore, muralul poate neutraliza oxizii de azot generați de 599 de autoturisme pe benzină Euro 6 care circulă zilnic timp de un an, ceea ce înseamnă eliminarea a aproximativ 157 de kilograme de oxizi de azot anual.

Artă pentru mediu, la 40 m

Lucrarea a fost semnată de artista vizuală Wanda Hutira, cunoscută pentru intervențiile sale de artă urbană la scară mare și pentru proiectele care explorează relația dintre natură și spațiul construit. Pictura a fost realizată pe parcursul unei luni, la finalul anului 2025, cu sprijinul unei echipe specializate în lucrări la înălțime, intervenția având loc la aproximativ 40 de metri deasupra solului.

„Ne-am dorit să demonstrăm că sustenabilitatea poate fi integrată nu doar în produsele și procesele noastre, ci și în modul în care interacționăm cu comunitățile din care facem parte. Muralul de la Câmpulung este mai mult decât o intervenție artistică – este o declarație despre direcția în care evoluează industria construcțiilor și despre angajamentul Holcim România de a construi durabil, responsabil și cu impact pozitiv pe termen lung”, a explicat Cornel Banu, director industrial al Holcim România.

Holcim Premium Blue

Proiectul este parte a noii platforme de brand lansate de grupul Holcim la nivel mondial în 2025, prin care compania își consolidează poziția de partener în domeniul construcțiilor sustenabile. Noua identitate vizuală introduce Holcim Premium Blue, un bleumarin intens devenit culoarea principală a brandului, simbol al încrederii și al angajamentului pe termen lung. Culoarea se regăsește și în compoziția muralului realizat la Câmpulung.

Tehnologia Airlite pentru aer curat

Reprezentanții companiei care a dezvoltat tehnologia Airlite au subliniat că astfel de proiecte pot transforma suprafețe urbane sau industriale obișnuite în elemente active pentru protejarea mediului.

„Acest mural demonstrează că arta poate deveni un instrument concret de sustenabilitate, transformând suprafețe obișnuite în soluții active pentru îmbunătățirea calității aerului. Fiecare proiect realizat cu tehnologia Airlite contribuie la orașe mai sănătoase și aduce beneficii reale comunității”, a declarat Sara Alemanno, responsabilă de marketing și comunicare și coordonatoare a proiectelor artistice în cadrul The Blue Planet.

Producție cu carbon redus la Câmpulung

Fabrica Holcim din Câmpulung este considerată unul dintre reperele rețelei internaționale a grupului în ceea ce privește implementarea tehnologiilor și proceselor sustenabile. Aici sunt produse și soluții cu amprentă redusă de carbon din portofoliul companiei, inclusiv cimentul ECOPlanet PLUS.

Primele atacuri asupra Iranului au fost anunțate sâmbătă dimineață. Operațiunea „Epic Fury” a fost pornită când bursele din SUA, Europa și Asia nu erau deschise. Majoritatea piețelor financiare funcționează doar de luni până vineri, ceea ce înseamnă că evenimentele majore care au loc în weekend nu pot fi reflectate imediat în prețuri. De obicei, reacțiile investitorilor apar abia la redeschiderea tranzacțiilor, luni dimineață, scrie Euronews.

În trecut, investitorii ar fi fost nevoiți să aștepte redeschiderea contractelor futures sau a burselor pentru a evalua impactul unui astfel de șoc geopolitic.

Criptomonedele au devenit „piața” în weekend

De această dată, investitorii au avut o alternativă: platformele cripto descentralizate, care funcționează permanent și permit tranzacții aproape instantanee. Una dintre cele mai active a fost platforma Hyperliquid. Aici volumul tranzacțiilor a crescut rapid, atingând aproximativ 200 de milioane de dolari într-un interval de 24 de ore.

Contractele legate de petrol tranzacționate pe această platformă au crescut cu peste 5% imediat după anunțul atacurilor. S-au oferit astfel primele semnale privind reacția piețelor înainte de redeschiderea burselor tradiționale. În același timp, tokenul Tether Gold (XAUT), susținut de rezerve de aur fizic, a depășit un volum de tranzacționare de 300 de milioane de dolari în doar 24 de ore.

Presiune tot mai mare pentru piețe financiare deschise permanent

Succesul platformelor cripto în timpul acestui weekend tensionat pune presiune pe bursele tradiționale să extindă programul de tranzacționare. New York Stock Exchange lucrează deja la o platformă bazată pe blockchain. Aceasta va permite tranzacționarea continuă a acțiunilor și ETF-urilor, cu decontare instantanee.

De asemenea, Nasdaq a propus extinderea programului de tranzacționare a acțiunilor la aproximativ 23 de ore pe zi. Aceste inițiative sunt motivate de frecvența tot mai mare a evenimentelor geopolitice sau economice majore care apar în afara orelor tradiționale de tranzacționare.

Legislația cripto rămâne blocată în SUA

Deși infrastructura cripto a demonstrat că poate funcționa eficient în timpul unei crize globale, cadrul legislativ din Statele Unite rămâne incert. Un proiect de lege important pentru reglementarea pieței cripto, denumit Digital Asset Market Clarity Act, a trecut de Camera Reprezentanților în 2025. Deocamdata a rămas blocat în Senat din cauza disputelor dintre sectorul bancar și industria cripto.

Chiar și intervenția publică a președintelui Donald Trump nu a reușit până acum să deblocheze procesul legislativ.

Un moment care ar putea schimba piețele financiare

Pentru mulți analiști, weekendul în care a izbucnit conflictul cu Iranul ar putea marca un moment de cotitură pentru finanțele globale. Astfel, pentru prima dată piețele cripto au devenit practic singura platformă unde investitorii au putut reacționa imediat la o criză geopolitică majoră. Practic s-a putut demonstra în timp real potențialul tranzacționării financiare non-stop.

785.800 de persoane, cu 7,3% mai puține decât în ianuarie 2025, au sosit în structurile de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat, în luna ianuarie 2026.

Din numărul total de sosiri, 81,6% reprezintă turiști români, iar restul turiști străini.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică, în luna ianuarie 2026 au însumat 1.486.300, în scădere cu 8,5% faţă de cele din luna ianuarie 2025. 78,2% dintre turiști au fost români.

Durata medie a şederii în luna ianuarie 2026 a fost de 1,8 zile la turiştii români și de 2,2 zile
la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna ianuarie 2026 a fost de 20,4%
din total, în scădere cu 2,4 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2025.

Pe judeţe, s-au înregistrat valori mari în Municipiul Bucureşti (124.000 persoane), Braşov (122.100 persoane) și Prahova (49.900 persoane).

În ceea ce privește numărul turiștilor străini, cei mai mulți au provenit din Italia (17.300 persoane), Republica Moldova (11.300 persoane) și Israel (11.000 persoane).

IGI a emis, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie, 23.548 de avize de muncă pentru străini.

Dintre acestea, 20.146 de avize au fost eliberate din contingentul stabilit pentru anul 2026, iar diferența reprezintă avize emise pentru schimbarea angajatorului.

Cei mai mulți străini pentru care s-au emis avize din contingent au fost încadrați ca lucrători permanenți, categorie pentru care au fost emise 19.974 de avize.

Au mai fost emise 104 avize pentru lucrători sezonieri, 34 pentru lucrători înalt calificați, 23 pentru lucrători detașați și 11 avize pentru persoane transferate în cadrul aceleiași companii.

Ca urmare a operațiunilor militare recente, autoritățile de la Tel Aviv au implementat protocoale stricte de securitate pentru cetățeni și companii. Comandamentul militar responsabil cu protecția civilă a decis suspendarea cursurilor școlare și interzicerea adunărilor publice, scrie The Times of Israel.

În prezent, majoritatea afacerilor și-au suspendat activitatea, cu excepția celor considerate vitale pentru funcționarea statului. În acest context, angajaților le este recomandat să lucreze de la distanță. Deplasările sunt permise doar în cazuri de strictă necesitate.

Ministerul Finanțelor cere o relaxare a restricțiilor

Directorul general al Ministerului Finanțelor, Ilan Rom, a adresat o solicitare oficială structurilor militare de securitate. El a cerut o relaxare a măsurilor începând cu această săptămână. A subliniat și că un blocaj prelungit al economiei implică costuri enorme, aratând importanța găsirii unui echilibru între nevoia de siguranță și necesitatea funcționării sistemului economic.

În momentul de față, alerta de securitate ridicată permite doar funcționarea sectoarelor esențiale. Acest fapt a dus la o scădere dramatică a cifrei de afaceri pentru majoritatea companiilor.

Redeschiderea parțială, o soluție pentru limitarea pagubelor

Oficialii din domeniul economic propun adoptarea unui nivel de alertă mai scăzut. Acesta ar permite reluarea parțială a muncii în spațiile care beneficiază de adăposturi de protecție în proximitate.

Prin implementarea acestui scenariu, pierderile economice ar putea fi reduse la jumătate, costurile ajungând la aproximativ 1,5 miliarde de dolari pe săptămână. Liderii din sectorul privat consideră că reluarea activității este crucială nu doar pentru finanțe, ci și pentru moralul și echilibrul psihologic al populației active.

Sistemul economic al Israelului a fost deja supus unor presiuni uriașe în ultimii ani din cauza tensiunilor constante din regiune. Extinderea conflictului cu Iranul amenință să agraveze situația pieței muncii și a finanțelor publice, în special dacă măsurile restrictive vor fi menținute pe termen lung.

Cazul a început în luna octombrie a anului trecut după ce tânăra a susținut că ar fi hărțuită în mediul online de un cadru didactic.  În urma plângerii, a fost deschis un dosar penal pentru infracțiunea de hărțuire.

Presupusa victimă a depus mai multe mesaje și capturi de ecran care ar fi reprezentat amenințări, fapt ce a determina autoritățile să extindă cercetările și pentru „amenințare” și „influențarea declarațiilor”. 

În luna februarie, polițiștii au dispus ridicarea telefonului mobil al tinerei, în vederea efectuării unor verificări tehnice de specialitate. 

„Aceasta a sesizat prin S.N.U.A.U. 112 faptul că ar i-ar fi fost reținut în mod abuziv telefonul de un polițist. Sesizarea a fost înaintată procurorului competent, care, în urma verificărilor efectuate, a dispus respingerea solicitării, constatând că activitățile s-au desfășurat cu respectarea dispozițiilor legale”, se arată în informarea emisă de IPJ Olt. 

În urma verificărilor realizate de autorități., s-a constată că tânăra a creat și utilizat conturi fictive de pe care își trimitea singură mesaje amenințătoare, pe care ulterior le prezenta poliției drept probe împotriva profesorului.

Tânără a fost audiată luni și și-a recunoscut fapta, astfel Poliția a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de aceasta, sub infracțiunea de „inducerea în eroare a organelor judiciare”. 

În aceste domenii au intrat în incapacitate de plată 5.824 de firme, dintr-un total de 7.553 de insolvențe la nivelul întregii economii, arată datele din raport, scrie Ziarul Financiar.

Specialiștii explică avansul riscului de insolvență prin tensiuni de lichiditate și degradarea comportamentului de plată, în special în sectoarele dependente de plățile statului, precum lucrările de construcții, dar și în cele influențate direct de consumul privat.

„Riscul de insolvenţă a crescut semnificativ pentru acele sectoare în care lichiditatea este condiţionată (…) de comportamentul de plată al statului român (…) dar şi pentru acele sectoare care depind de comportamentul de consum privat”, a declarat Bogdan Nichişoiu, regional (Central & Eastern Europe) enhanced information manager la Coface.

Concentrarea insolvențelor în câteva industrii trebuie corelată și cu numărul mare de actori economici din fiecare sector, notează raportul. Comerțul este principala „industrie” a României atât ca volum de activitate, cât și ca număr de firme, incluzând de la retail și angro până la auto și distribuție farma. În total economie existau aproape 1,7 milioane de firme active juridic în 2024 (companii și PFA-uri), iar 422.000 declarau comerțul ca activitate, ceea ce înseamnă aproximativ un sfert din total.

Per ansamblu, numărul insolvențelor a crescut cu 3,8% în 2025, la un maxim al ultimilor ani, potrivit Coface. Totodată, numărul companiilor mari intrate în insolvență – cele cu cifră de afaceri de peste 0,5 milioane euro în 2024 – a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani: 684 în 2025, față de 610 în 2024. Coface califică evoluția drept „un semnal de alarmă”.

Pe segmentul măsurilor de prevenție, anul trecut au fost deschise 221 de proceduri de concordat preventiv, de peste două ori mai multe decât în anul anterior.

În privința contextului, Coface menționează impactul conflictului din Ucraina și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, alături de presiunea angajamentului guvernamental de reducere a deficitului bugetar. Pentru 2026, compania anticipează că dinamica economiei va rămâne afectată de inflația ridicată, politica fiscală restrictivă, scăderea consumului privat și riscurile geopolitice, subliniind însă că mediul de afaceri din România rămâne „dinamic”, cu o capacitate ridicată de regenerare.

Ambele echipe au ieșit deja din cursa pentru faza eliminatorie a competiției și luptă doar pentru a nu încheia Grupa A pe ultima poziție în clasament. Dinamo ocupă ultimul loc în grupă, cu două puncte după 12 etape, în timp ce Kolstad are două victorii. Unul dintre succese a fost obținut chiar în meciul tur cu Dinamo, disputat în septembrie 2025, când norvegienii s-au impus cu 31-28.

Principalii marcatori ai celor două formații sunt Simon Jeppsson, cu 60 de goluri pentru Kolstad, și Branko Vujovic, autor a 44 de reușite pentru Dinamo.

Înaintea duelului european, Dinamo vine după o victorie în campionatul României, 32-28 în deplasare cu CSM Sighișoara. Kolstad s-a impus în campionatul Norvegiei, 35-33, în fața formației Naerbo.

„Meciul cu Kolstad va fi foarte important pentru noi. Este ultimul joc pe care îl disputăm acasă în acest sezon, în fața fanilor noștri, iar asta ne oferă o motivație suplimentară. Ne dorim foarte mult cele două puncte și vrem să încheiem parcursul de pe teren propriu cu o prestație solidă, ca răsplată pentru susținerea fanilor”, a declarat interul stânga Andrei Buzle, înaintea partidei.

De cealaltă parte, extrema dreaptă Sigvaldi Guðjónsson a precizat că formația norvegiană se așteaptă la o partidă dificilă în deplasare.

„Va fi un meci greu în deplasare. Am făcut un meci bun acasă, dar acum va fi complet diferit. Vom încerca să avem o apărare bună care să ne ajute portarii și să marcăm goluri ușoare pe contraatac. Apoi vom vedea rezultatul după 60 de minute”, a spus jucătorul lui Kolstad.

Potrivit parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, în 28 februarie autoritățile au fost anunțate despre prezența unui cadavru în albia râului Valea Prăpăstiilor care curge pe raza orașului Zărnești.

Polițiștii au stabilit că victima era un bărbat, a cărui identitate era necunoscută. Acesta prezenta leziuni la nivelul capului, iar medicul legist a stabilit că decesul a survenit cu circa 6 săptămâni înainte, fiindu-i cauzat de un traumatism cranio-cerebral prin lovirea repetată cu un corp alungit.

În urma cercetărilor făcute, procurorii au dispus reținerea unui bărbat, fratele victimei, care este cercetat pentru comiterea infracțiunii de violență în familie în forma omorului.

Acesta a fost ulterior arestat preventiv.

Din cercetările s-a stabilit că, pe fondul scandalurilor dintre cei doi frați și a consumului de alcool, în 12 decembrie 2025, aflându-se în curtea locuinței lor comune, inculpatul, în vârstă de 59 de ani, și-a omorât fratele, în vârstă de 65 de ani, lovindu-l repetat cu o rangă metalică de 1 metru în zona capului și a mâinilor până când victima nu a mai mișcat.

Ulterior, inculpatul a transportat corpul victimei cu un căruț de butelii pe o distanță de câteva sute de metri de la locuință până la locul în care a aruncat cadavrul în albia râului Valea Prăpăstiilor.