Este vorba despre o brățară Whoop, al cărei scop este să monitorizeze diferite valori corporale legate de sănătate, precum ritmul cardiac, recuperarea și odihna, nivelul de efort sau calitatea somnului, scrie 20minutos.

Popularitatea acestui tip de dispozitiv a crescut mult în sportul profesionist, deoarece colectarea de date poate ajuta la îmbunătățirea antrenamentelor sau a condiției fizice și, implicit, a performanței sportive.

Hoy, a Alcaraz le prohibieron usar el Whoop watch bajo su muñequera.

La juez de silla lo vio y le obligó a quitárselo.

Es un simple reloj que ayuda a medir el rendimiento físico de cara a analizar cómo rinde el cuerpo en la práctica deportiva.

😅😅 pic.twitter.com/2A7JZEKKT2

— José Morón (@jmgmoron) January 25, 2026

Accesoriul este capabil să analizeze deficitele organismului, ceea ce reprezintă un mare avantaj atunci când se adaptează pregătirea unui sportiv de elită în diferite situații. Totuși, nu are ecran și nu oferă informații în timp real purtătorului, motiv pentru care episodul trăit de Carlos Alcaraz a stârnit controverse.

ATP și ITF nu permit sportivilor să folosească dispozitive care pot transmite date în afara terenului, pentru a evita ca informațiile să fie utilizate în mod ascuns de antrenori și chiar pentru a preveni posibile pariuri sportive. Cea mai bună alternativă rămân ceasurile fără conectivitate, pe care în trecut le-au purtat jucători precum Rafael Nadal sau Roger Federer.

„Sunt regulile turneului, ale ATP și ale ITF. Nu se poate juca cu ea. Sunt lucruri care te ajută să ai mai multă grijă de tine, să controlezi mai bine odihna, antrenamentele, efortu, dar nu am putut juca cu ea, nu e nicio problemă. O scoți și mergi mai departe”, a comentat Carlos Alcaraz după meci.

Vestea a fost dată pe rețelele sociale, atât de directorul Spitalului de Urgență București, Cătălin Cîrstoiu, cât și de președintele Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu. Proiectul are nevoie însă de aprobare din partea ministrului sănătății, Alexandru Rogobete.

„Am discutat azi la Buzău, posibilitatea construcției unui consorțiu medical, constructie noua în România si etapele acestui demers instituțional.

Un consorțiu între Spitalul Universitar de Urgență București si toate spitalele din județul Buzău, subordonate Consiliului Județean, cu acordul Ministrului Sănătății. Facem acest lucru pentru pacienți, pentru medici, pentru infrastructura medicală”, se arată în anunțul publicat de directorul Spitalului de Urgență București, Cătălin Cîrstoiu. 

Ofertele apărute pe comparatorul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru după 31 martie, când expiră actuala schemă de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale, nu sunt doar un set de prețuri noi, ci sunt, de fapt, un semnal că piața de furnizare nu mai prețuiește energia în funcție de costul mărfurilor, ci în funcție de mărimea riscului, prudență comercială și — la unii jucători — o revenire evidentă la marje ridicate, explică Dumitru Chisaliță.

Potrivit specialistului, primele prețuri de la 1 aprilie 2026 se încadrează între 0,32 și 0,41 lei/kWh cu TVA inclus, deci peste actualul preț plafonat actual de 0,31 de lei/kwh.

Traseul declarațiilor

Analiza vine în contextul în care nu s-a legiferat ce se întâmplă piața gazelor după expirarea plafonării, ci au fost doar mai multe declarații ale ministrului Energiei și ale premierului, dar nicio certitudine până în prezent.

Inițial, ministrul Energiei. Bogdan Ivan, a anunțat săptămânile trecute că se analizează varianta unei ieșiri graduale din schema de plafonare. Ulterior, premierul Ilie Bolojan anunța, vineri, în cadrul unui interviu la postul național de radio, Radio România Actualități, că Guvernul analizează în prezent oportunitatea prelungirii sau eliminării schemei de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale după 31 martie, când expiră actualul mecanism, iar o decizie va fi anunțată în cel mult două săptămâni.

Furnizorii au făcut apel la decidenți să stabilească ferm din timp ce urmează după 31 martie, data la care expiră actuala schemă de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale, conform unui răspuns de săptămâna trecută pentru Mediafax al președintelui Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurențiu Urluescu.

În weekendul care a trecut, Bogdan Ivan a anunțat că se va introduce un sprijin similar cu cel la energie și pentru facturile la gaze – un tichet de 50 de lei lunar,pe bază de venit. „Vrem să fac același mecanism și la gaze pentru consumatorii vulnerabili, tot 50 de lei pe lună, dar o să îi ducem timp de 6 luni în sezonul rece, pentru că atunci vin facturi mari la gaze, între octombrie și martie, și atunci o să fie 100 de lei lunar pentru ei. Am pregătit deja mecanismul și o să trimit Guvernului în foarte scurt timp”, a anunțat ministrul.

Impactul asupra prețurilor

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, o ofertă de 0,32 lei/kWh înseamnă creștere de 3% față de prețul plafonat, când costurile cu gazele naturale luând în considerare prețul tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri pentru trimestrul 2 și 3 2026 sunt de 0,31 lei/kWh, când costurile cu gazele naturale luând în considerare prețul tranzacționat pe Bursa Europeană de Gaz TTF pentru anul 2026 sunt de 0,29 lei/kWh și când prețul facturat în luna decembrie 2025 a fost de 0,29 lei/kWh.

„E o mișcare aproape neutră: poate un cost administrativ mai mare, o ajustare de portofoliu, o actualizare normală. În schimb, capătul superior al intervalului, 0,41 lei/kWh , înseamnă +32% față de prețul plafonat — iar aici nu mai vorbim despre ajustări, ci despre o repoziționare brutală”, arată specialistul.

„Și întrebarea firească este: de ce, într-o piață unde produsul este același, diferența ajunge să fie de aproape o treime? Răspunsul nu se află în gazul natural în sine, ci în modul în care furnizorii calculează supraviețuirea și profitabilitatea după câțiva ani în care «normalul» pieței a fost înlocuit cu excepții: volatilitate, intervenții, plafonări, neplata subvențiilor, presiune pe cash-flow și o lecție învată pe pielea multora — aceea că un preț mic azi poate însemna pierderi masive mâine”, potrivit lui Dumitru Chisăliță.

Astfel, în acest context, specialistul a observă că marjele comerciale se lărgesc.

„Dacă în prezent vedem marje de ordinul 4%, pentru 2026 apar oferte care sugerează echivalentul unor marje care urcă spre circa  22%. Sigur, o parte din această «marjă» este, în realitate, o anvelopă de risc: costuri de dezechilibru, pierderi, finanțare, neîncasări, incertitudini. Dar o parte devine clară, unii furnizori nu mai aleargă după volum, ci după profit curat și previzibil”, arată președintele AEI.

Impactul se va vedea atât în buzunarul consumatorului, cât și al statului.

„Iar când prețul final crește, apare inevitabil și efectul fiscal. TVA nu „se schimbă” procentual, însă, ca sumă în factură, crește direct proporțional cu baza. Așadar, o creștere a prețului final cu 32% duce și la o creștere cu aproximativ 32% a sumelor plătite ca TVA. Pentru consumator, asta înseamnă un lucru simplu, nu doar că plătește mai mult furnizorului, dar plătește mai mult și statul. Factura devine mai grea din ambele direcții”, potrivit lui Dumitru Chisăliță.

Specialistul în energie arată că, în paralel, piața gazului pentru 2026 oferă un alt indiciu relevant. Datele arată un preț de 0,16 lei/kWh pe BRM , față de 0,127 lei/kWh pe TTF.

„O diferență de circa 26%, care sugerează că România continuă să internalizeze un „premiu” de preț față de hub-ul european: fie din motive de lichiditate, structură de piață, constrângeri interne, fie din costuri și risc perceput, fie din lăcomie. Gazul nu este doar o marfă separată; în Europa, el rămâne una dintre reperele principale pentru prețul marginal al electricității. Cu alte cuvinte, acest spread se poate vedea în lanț, chiar dacă nu explică integral creșterile mari din retailul de energie electrică”, explică Dumitru Chisăliță.

„Este o diferență de model economic”

Președintele AEI subliniază că ce e important de înțeles este că aceste oferte pentru 2026 nu arată neapărat o explozie de cost real al gazelor, ci mai degrabă o schimbare de paradigmă, furnizorii prețuiesc viitorul ca pe o perioadă în care „ieftin” înseamnă „periculos”. Iar consumatorul se află în mijlocul unei piețe unde prețul nu reflectă doar kilowattul-oră, ci și frica de instabilitate, dorința de profit și libertatea comercială.

„În final, intervalul 0,32–0,41 lei/kWh nu e doar o diferență de 9 bani. Este o diferență de model economic. Unii furnizori vor cotă, alții vor marjă și selecție. Pentru consumatori, asta înseamnă că, în 2026, cel mai important lucru nu va fi gazul — ci lipsa de atenție la ofertă”, potrivit lui Dumitru Chisăliță.

Diferența de preț poate fi considerabilă pentru clienți:

• Plăți mai mari pentru un apartament cu 2 camere de: 150 – 1500 lei/an
• Plăți mai mari pentru o casă de: 300 – 3000 lei/an

„Această situație se datorează în primul rând modului în care (nu) a fost gestionată pregătirea eliminării plafonului la gaze. Aceste oferte dacă erau făcute treptat, obligatoriu, lună de lună în ultimul an, fără presiunea blocării tranzacțiilor pe BRM în ultimele luni, fără «continuăm», «nu continuăm» plafonarea care au tras în sus prețul gazului marfă în România, cu obligarea publicării marjei comerciale a furnizorului pe factură, cu un angajament clar «dăm surplusul de TVA, din creșterea prețului din ultimii ani înapoi consumatorului», am fi avut prețuri corecte în România și acestea trebuiau să fie mai mici decât prețul plafonat. Viteza cu care se vor realiza contractele pentru 1 aprilie 2026, din cauza tuturor acestor analize peste analize, care au creat artificial această criză de timp, îi impinge pe români «să inghită» aceste prețuri prin semnarea tacită a contractelor fără să știe pe ce prețuri la gaze”, a conchis Dumitru Chisăliță.

„În urma finalizării procesului de identificare de către Centrul Național de Medicină Legală, în cooperare cu Poliția Israeliană și Rabinatul Militar, reprezentanții armatei au informat familia regretatului Ran Gvili că trupul său a fost returnat pentru înmormântare”, a declarat un purtător de cuvânt, citat de Al Jazeera. 

Premierul Benjamin Netanyahu a lăudat operațiune, pe care a numit-o o „mare realizare”. „Așa cum am informat familia lui Ran Gvili, sunt încântat să anunț că forțele noastre i-au localizat trupul și că acesta este acum în drum spre casă. Așa cum v-am promis anterior, i-am adus înapoi pe toți ostaticii. Aceasta este o realizare extraordinară pentru Statul Israel și cetățenii Israelului, deoarece ne-ați oferit sprijinul vostru deplin pentru a finaliza misiunea”, a transmis premierul israelian. 

Anunțul vine după ce, duminică, Israelul a transmis că desfășoară o „operațiune de amploare” pentru a găsi ultimul ostatic din Gaza. 

Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a anunțat, duminică seara, că „la finalizarea acestei operațiuni și în conformitate cu acordurile stabilite cu Statele Unite, Israelul va deschide punctul de trecere Rafah”.

Întoarcerea tuturor ostaticilor rămași, indiferent că aceștia sunt vii sau morți, a constituit un aspect cheie al primei faze a încetării focului, aflat în vigoare din 10 octombrie 2025.  

Israelul a acuzat de mai multe ori că Hamas trage de timp în recuperarea ultimului ostatic, iar gruparea palesatiniană a acuzat Israelul că împiedică eforturile de căutare a acestora în zonele din Gaza aflate sub controlul militar israelian.

Utilizatorii din România au început deja să primească notificări oficiale privind noile tarife, care vor intra în vigoare la următoarea reînnoire a abonamentului sau după data menționată.

Conform mesajelor transmise clienților, modificările se aplică atât utilizatorilor care s-au abonat direct prin intermediul platformei SkyShowtime, cât și celor care folosesc magazinele de aplicații, precum Google Play sau App Store, urmând ca administratorii acestora să comunice separat momentul exact al creșterii de preț.

Cea mai mare creștere procentuală se înregistrează în cazul abonamentului standard cu reclame, unde majorarea prețurilor abonamentelor SkyShowtime ajunge la 25%, respectiv un euro în plus față de tariful actual. Noile prețuri, valabile din 24 februarie 2026, sunt următoarele:

• Standard cu reclame: 4,99 euro, față de 3,99 euro

• Standard: 6,99 euro, față de 5,99 euro

• Standard cu ofertă promoțională (jumătate de preț pe viață): 3,49 euro, față de 2,99 euro

• Premium: 9,99 euro, față de 8,99 euro

• Premium cu ofertă promoțională (jumătate de preț pe viață): 4,99 euro, față de 4,49 euro

Reprezentanții companiei precizează că utilizatorii beneficiază în continuare de acces complet la conținutul specific fiecărui plan, fără modificări în ceea ce privește funcționalitățile sau calitatea streamingului.

De ce se majorează

SkyShowtime s-a lansat oficial în România în februarie 2023 și a reușit să atragă rapid un număr semnificativ de abonați, datorită prețurilor competitive și bibliotecii extinse de conținut. Platforma oferă seriale originale, producții pentru copii și familie, dar și titluri consacrate și box set-uri de la studiouri importante precum Universal Pictures, Paramount Pictures, Nickelodeon, DreamWorks Animation, Paramount+, SHOWTIME și Sky Studios.

Potrivit anunțului dat, luni, scopul centrului de supraveghere maritimă este protecția infrastructurii submarine critice din Golful Finlandei, notează Reuters. 

„Autoritățile competente trebuie să aibă capacitatea și autoritatea de a interveni în situații care apar în marea teritorială și în zona economică exclusivă”, se arată într-o declarație publicată de Paza de Frontieră a Finlandei.

Regiunea Mării Baltice se află în stare de alertă, în urma unei serii de atacuri asupra cablurilor electrice submarine, legăturilor de telecomunicații, dar și a conductelor de gaz. Aceste atacuri asupra infrastructurii s-au amplificat odată cu începerea războiului din Ucraina, iar NATO și-a intensificat prezența în Marea Baltică cu fregate, avioane și drone navale.

Reamintim că, la începutul lunii ianuarie, NATO a decis trimiterea a 10 nave militare în Marea Baltică, care au fost poziționate în apropierea cablurilor de energie pentru a descuraja tentativele de sabotaj.

La sfârșitul anului trecut, Poliția Finlandei a confiscat un cargobot care circula sub pavilionul unei țări din Caraibe, despre care se bănuia că ar fi avariat un cablu submarin. Nava se deplasa dinspre Rusia spre Israel. Ulterior, Finlanda a ridicat sechestrul asupra navei.

Sursele Mediafax spun că amânarea angajării răspunderii are legătură directă cu faptul că pachetul nu este încă „închis” pe toate componentele, iar coaliția vrea să evite o asumare pe un text care poate genera vulnerabilități juridice sau costuri neacoperite. În plus există și unele neînțelegeri între PSD și premierul Ilie Bolojan. Social-democrații, dar și UDMR, doresc ca pachetul să fie adopatat concomitent cu cel pentru relansare economică. Pachetul de relansare este însă la rândul său nefinalizat, existând divergențe pe o serie de măsuri.

În ciuda acestor divergențe, membrii coaliției cred că se va ajunge la o soluție în cursul acestei săptămâni.

În această săptămână, grupurile de lucru ale partidelor din coaliție continuă negocierile și lucrează la detaliile tehnice și legislative: formularea articolelor, corelările între acte normative, avizele necesare și, mai ales, impactul bugetar.

Ce urmărește pachetul cerut de PSD

Sursele vorbesc despre un pachet cu obiectiv de relansare economică, negociat în coaliție, cu accent pe stimularea activității economice și pe măsuri cu efect rapid. În această etapă, nu există încă o listă finală comunicată public, tocmai pentru că se află în lucru și este supusă ajustărilor tehnice și legislative.

De ce contează „angajarea răspunderii”

Angajarea răspunderii este una dintre cele mai rapide proceduri prin care Executivul poate trece un pachet legislativ: Guvernul își asumă un proiect în Parlament, iar acesta este considerat adoptat dacă nu se depune și nu trece o moțiune de cenzură.

Sursele din coaliție indică faptul că, înainte de a ajunge la o decizie pe procedură, partidele vor să finalizeze forma legală și să existe acord pe mecanismele de aplicare.

„Se lucrează la partea tehnică și legislativă, astfel încât să fie un pachet coerent și ușor de pus în practică”, susțin sursele.

Calendar: încă o săptămână de lucru, apoi prezentarea în Guvern

Săptămâna aceasta: echipele tehnice lucrează la detalii, corelări și impact; se rafinează forma finală.

Săptămâna viitoare: pachetul ar urma să fie finalizat, prezentat public și introdus pe agenda pentru a fi adoptat.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a vorbit luni în cadrul unei conferințe de presă despre proiectele incluse în aplicația României pentru finanțare prin programul european SAFE, ce are scopul să sprijine consolidarea capacităților de apărare ale statelor membre.

Radu Miruță a explicat că unul dintre obiectivele centrale ale acestui program este cooperarea între companii din industria internațională de apărare, care dețin tehnologii moderne, și fabrici din industria națională de apărare.

„Prin acest mecanism va exista o cooperare prin care companii cu licență și tehnologii de ultimă generație vor fi aduse în aceeași curte cu fabrici din industria națională de apărare, fiind nevoite să producă în comun. Se vor dezmorți câteva segmente din industria națională de apărare”, a declarat ministrul.

Acesta a afirmat că miza nu este doar relansarea unor capacități industriale, ci și crearea condițiilor pentru ca acestea să poată produce și după finalizarea proiectelor finanțate.

„Se vor dezmorți câteva segmente din industria națională de apărare și este o provocare ca după ce vor fi dezmorțite, să aibă capacitatea să producă și pentru alte contracte după ce se vor fi analizate acestea. Cu privire la aceste proiecte, v-am spus de multe ori că eu consider că e foarte important ca ele să fie publice. Nu este niciun secret de la mijloc atunci când e vorba de bani publici.”, a spus Radu Miruță.

Potrivit datelor prezentate, aplicația României prin programul SAFE include 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, cu o valoare totală de 9,53 miliarde de euro.

Dintre acestea, 10 proiecte sunt realizate prin achiziții în comun cu alte state, iar 11 vizează achiziții individuale ale statului român, a transmis Miruță.

Radu Miruță a oferit și câteva exemple de achiziții în comun deja asumate. Un contract este semnat cu Franța pentru rachetele Mistral, în valoare de 652 de milioane de euro, o achiziție realizată împreună cu alte șase state. Tot din Franța vor fi achiziționate 12 elicoptere H225, precum și 12 sisteme radar, în cadrul unor programe comune.

De asemenea, România va cumpăra în cooperare cu Germania trei sisteme de apărare antiaeriană care vor completa sistemul Patriot și două sisteme de comandă pentru apărarea antiaeriană.

Lista proiectelor prezentate de ministru include, printre altele, transportoare blindate Piranha 5, platforme de transport și logistică, nave de patrulare maritimă, elicoptere multi-misiune, sisteme de rachete navale, armament individual de tip NATO, sisteme de drone pentru supraveghere, radare, muniție și sisteme moderne de apărare antiaeriană.

Unele dintre aceste proiecte depășesc sute de milioane de euro, iar altele vizează dezvoltarea de capabilități tehnologice avansate, inclusiv software militar și sisteme de simulare și antrenament, a mai declarat Ministrul Apărării.

Referitor la modul în care vor fi selectați furnizorii, Radu Miruță a explicat că există un cadru stabilit printr-o ordonanță de urgență adoptată de Guvern.

Ministerul Apărării va transmite criteriile operaționale, în timp ce Ministerul Economiei va stabili criteriile de cooperare și procentul de producție realizat în România.

Aceste elemente vor fi integrate de un grup de lucru coordonat de Cancelarie, urmând aprobarea în CSAT și demararea contractelor.

„Da, se poate. Da, armata are nevoie de o astfel de înzestrare”, a mai spus Radu Miruță.

„În actualul context de securitate și în fața provocărilor legate de metode de securitate din regiune, România are obligația să-și întărească atât capacitatea de apărare, cât și capacitatea de funcționare a statului și a societății în condiții de criză. Pentru componenta sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională din programul SAFE sunt alocate 1,3 miliarde de euro”, a declarat Bogdan Despescu.

El susține că la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a fost constituit un grup de lucru și s-a plecat de la cerințele operaționale și corelarea lor cu cerințele tehnice și eligibilitățile europene.

„Printre proiectele pe care noi le propunem, vorbim de protecția personalului misiunii cu risc ridicat, armament și muniție de infanterie pentru toate forțele din sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, drone, sistem antidrone, mobilitate militară și vorbim aici de sprijin pentru coridoarele logistice, securizarea și fluidizarea mișcărilor esențiale, inclusiv cooperarea între instituții, capabilități de observare, identificare și sprijin operativ în condiții dificile, sisteme critice de comunicații, comandă și control și sisteme de avertizare pentru protecția civilă. Vorbim și de capabilități cibernetice, defensive și proactive, de capabilități mobile pentru asigurarea continuă a serviciilor digitale esențiale”, a declarat Despescu.

El a adăugat că, prin aceste investiții, MAI urmărește să mențină ordinea publică și protecția populației în condiții extreme, să protejeze infrastructura critică și continuitatea serviciilor esențiale, să gestioeneze evacuarea și situațiile cu victime în masă.

Secretarul de stat a spus că toate investițiile vor fi funcționale și pe timp de pace.

Ben Shelton s-a impus în patru seturi în duelul cu Ruud, scor 3-6, 6-4, 6-3, 6-4. Partida din optimile de finală a durat aproape trei ore.

Shelton, în vârstă de 23 de ani, a revenit după pierderea primului set și a demonstrat o versatilitate tot mai evidentă în jocul său. A combinat apărarea solidă cu atacuri explozive și o eficiență remarcabilă la fileu.

Americanul a câștigat 97% dintre punctele jucate la fileu (29/30), potrivit datelor Infosys ale ATP. A cedat doar trei puncte pe propriul serviciu în setul al patrulea.

„Atmosfera este totul pentru mine. Îmi place competiția, îmi place energia publicului. De la prima mea participare m-am îndrăgostit de acest turneu, este unul dintre preferatele mele”, a declarat Shelton după meci.

Casper Ruud a început în forță partida, dominând la serviciu în primul set. Erorile apărute pe propriul serviciu în seturile doi și trei i-au permis lui Shelton să preia controlul jocului.

După ce a trecut în avantaj, americanul a ridicat nivelul și a închis meciul autoritar.

Pentru Ben Shelton, aceasta este a treia calificare în sferturile de finală ale Australian Open, la doar a patra participare pe tabloul principal.

În faza următoare, el îl va întâlni pe Jannik Sinner, numărul 2 mondial și dublu campion la Melbourne.

De cealaltă parte, Ruud, finalist de două ori în turneele majore, părăsește competiția după prima sa prezență în optimile Australian Open din 2021 încoace.

Ruud se va întoarce în Norvegia, unde el și soția sa, Maria, așteaptă nașterea unei fetițe.