Discuțiile dintre Miruță și Raymond Piselli au vizat stadiul programelor de înzestrare cu sisteme de înaltă tehnologie produse de Lockheed Martin și accelerarea proceselor de modernizare a tehnicii aflate în dotarea Armatei României, ca parte esențială a consolidării capacităților naționale de apărare.

Printre proiectele comune de succes menționate se află găzduirea, la Baza Aeriană Fetești, a Centrului European de Instruire F-16, al doilea astfel de centru după cel din SUA. 

Potrivit ministrului Apărării, Baza de la Fetești este „manifestată sub aspectul angajamentului țării noastre de a oferi piloților români și celor din statele partenere ale NATO, inclusiv Ucraina, un mediu de pregătire la cele mai înalte standarde, cu acces la resurse tehnice și expertiză de ultimă generație”. 

În comunicatul de presă emis de MApN se anunță și că în cadrul întâlnirii s-a discutat transferul de tehnologie și dezvoltarea industriei de apărare naționale. 

„Ungaria va intenta o acțiune în justiție la Curtea de Justiție a UE de îndată ce decizia privind REPowerEU va fi publicată oficial. Vom folosi toate mijloacele legale pentru a o anula”, se arată în mesajul publicat pe X de Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, citat de Politico. 

Acesta a criticat modul în care decizia a fost adoptată de forurile europene, calificând-ul drept un „truc juridic”. Acesta a spus că legea a fost prezentată ca o măsură economică, fapt ce a permis adoptarea ei doar cu o majoritate calificată. 

„Interzicerea Ungariei de a cumpăra petrol și gaze din Rusia contravine interesului nostru național și ar crește semnificativ costurile energiei pentru familiile maghiare”, a mai notat oficialul. 

De asemenea și ministrul slovac de Externe Juraj Blanár a anunțat că Slovacia va da în judecată Uniunea Europeană, subliniind „Nu putem accepta soluții care nu reflectă capacitățile reale și circumstanțele specifice ale fiecărei țări”. 

Parlamentarii și liderii UE au convenit în decembrie să înceteze toate achizițiile de gaz de la exportatorii ruși până la sfârșitul anului 2027, iar un embargo similar asupra petrolului ar putea fi implementat mai târziu în acest an.  

Conform noii legislații, interzicerea importurilor de gaze rusești se va face etapizat. Importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia vor fi stopate până la sfârșitul anului 2026, iar livrările de gaze prin conducte vor înceta cel târziu la 30 septembrie 2027, existând  posibilitatea unei amânări limitate, până la 1 noiembrie 2027, pentru statele care întâmpină dificultăți în umplerea depozitelor de gaze non-rusești înainte de sezonul rece.

Ministra Oana Țoiu a fost întrebată luni seara la B1 TV dacă crede că există o dorință a românilor ca România să facă parte din această Consiliul pentru Pace.

„România a făcut deja un sondaj în ceea ce privește direcția de politică externă. Alegerile prezidențiale sunt un asemenea sondaj. În ceea ce privește Consiliul pentru Pace, board-ul pentru Pace, sunt câteva țări care au fost invitate. România este printre ele și, sigur că ne-am bucurat în momentul în care am văzut invitația președintelui Donald Trump ca România să ia parte la acest format. Este, de altfel, o recunoaștere implicită a aportului pe care România l-a avut în regiune. Suntem una dintre puținele țări din lume care avem relații diplomatice neîntrerupte atât cu Israel, cât și cu Palestina. În ceea ce privește poziția României în acest moment, noi suntem pregătiți să contribuim în continuare la procesul de pace și de reconstrucție în viitor”, a spus Oana Țoiu.

Ea susține însă că invitația adresată privește și o etapă viitoare.

„Invitația, așa cum a fost transmisă de Statele Unite ale Americii, privește și o etapă viitoare, care are un potențial dincolo de conflictul din fâșia Gaza. Și aici, pentru că bună parte din misiunea prezentată este similară cu o parte a misiunii pentru care există Organizația Națiunilor Unite, sunt mai multe țări, printre care și România, care am cerut clarificări și o punte de dialog cu Statele Unite ale Americii, astfel încât să clarificăm pașii juridici viitor. Pentru că România este o țară care odată ce își ia angajamentul formal, trebuie să respecte acest angajament”, a adăugat Oana Țoiu.

Un sondaj realizat de Grupul de Studii Avangarde arată că 44% dintre români cred că România ar fi trebuit să se alăture Consiliului pentru Pace propus de președintele Donald Trump.

„Davosul nu a fost pe agenda președinților României în general. Este un moment important, ca treptat, în viitorii ani din mandat, să ajungă Davos și pe agenda diplomației economice la cel mai înalt nivel. Sigur că întotdeauna prezența președintelui dă o greutate foarte mare, atât agenda țării care vrea să fie reprezentate, cât și a conversațiilor care au loc acolo”, a spus Țoiu, luni la B1 TV. 

Ministrul a motivat absența președintelui de la Forumului de la Davos, declarând: „În același timp, suntem într-un moment în care și agenda internă are nevoie de președinte, așa cum ați văzut, au mai venit de la coaliție. Sigur că din perspectiva ministrului de externe, noi ne uităm la reprezentarea externă, însă acesta este rolul președintelui, să cântărească unde este prezența dumnealui, într-un anume moment, cea mai importantă”. 

Despre activitatea președintelui Nicușor Dan, Țoiu a mai spus: „ Președintele este cât se poate de prezent în cadrul internațional. Probabil că dacă cineva ar face o analiză neutră a numărului deplasări, de prezență în ședințele de lucru, în formatele în care se iau decizii, fie că vorbim de NATO, fie că vorbim de Consiliu, față de numărul de zile de mandat, e destul de clar că președintele României în acest moment este o prezență activă în politica externă”, punctând că anul acesta România va găzdui summit-ul B9 la București, un forum regional important pentru securitate și influență politică în regiune.

Biletele și abonamentele se vor scumpi

Conform documentului propus, prețul unei călătorii metropolitane cu STB ar urma să crească de la 3 lei la 5 lei, o majorare de aproximativ 66%. Același proiect include și tarife noi pentru titlurile multiple sau abonamentele pe timp determinat: două călătorii/90 minute ar urma să coste 10 lei, zece călătorii 40 de lei, iar abonamentul metropolitan de 24 de ore ar crește la 14 lei față de 8 lei în prezent.

De asemenea, abonamentele pe perioade mai lungi ar urma să fie actualizate astfel:

• Abonament 72 ore – 30 lei
• Abonament 7 zile – 45 lei
• Abonament lunar – 100 lei
• Abonament redus cu 50% (1 lună) – 50 lei
• Abonament 6 luni – 500 lei
• Abonament 12 luni – 900 lei

Tarifele pentru călătoriile care combină mijloacele STB cu metroul sunt, de asemenea, vizate pentru ajustare în proiect.

Amenda pentru mersul fără bilet, majorată
Pe lângă tarifele mai mari, propunerea include și o majorare a amenzii pentru cei prinși fără bilet sau abonament valabil. Conform variantei vehiculate în documentul de proiect, pentru o călătorie la tarif special sau fără titlu de călătorie valabil, contravenția ar putea ajunge la 200 de lei – semnificativ mai mare decât sancțiunile actuale.

Acest nivel de amendă este conceput pentru a descuraja fenomenul călătoriilor neplătite, în contextul în care transportul public se confruntă cu pierderi financiare și nevoie de fonduri pentru funcționare și modernizare.

De când se aplică noile tarife și sancțiuni

Proiectul de hotărâre urmează să fie pus în dezbatere și supus votului în ședința Consiliului General din 29 ianuarie 2026. Dacă va fi aprobat, noile tarife și sancțiuni vor intra în vigoare după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial și notificările oficiale către STB.

Autoritățile susțin că această revizuire tarifară răspunde creșterii costurilor operaționale, a inflației și a necesității de finanțare a serviciului de transport public, dar recunosc că măsurile pot fi nepopulare în rândul călătorilor.

Pentru cei care folosesc zilnic transportul în comun, schimbările în tarife și sancțiuni pot însemna costuri semnificativ mai mari pe termen lung, dar și un risc financiar mai mare în cazul în care se urcă în mijloacele de transport fără un bilet sau abonament valid.

„Deținutul, Ataș Abdullah, condamnat pentru omor calificat la 22 ani și 10 luni pedeapsa cu închisoarea, a început pedeapsa în 2015 având de executat pana în anul 2037.

Începând din anul 2023, a beneficiat de peste 10 permisiuni de ieșire din penitenciar pentru o zi, aprobate de comisia Penitenciarului București Rahova, comisie alcătuită din Directorul unității (actualul Director General ANP), un director adjunct pentru Siguranța Deținerii și regim penitenciar și un director adjunct pentru Reintegrare Socială, acesta din urmă fiind întâmplător soțul directoarei Direcției de Prevenire a Criminalității și Terorismului din cadrul ANP (DPCT).

Tot absolut întâmplător, Directorul general ANP, directoarea DPCT si soțul său – directorul adjunct pentru reintegrare socială din Penitenciarul București Rahova, coabitează în același imobil urmând ca relevanta acestui aspect să o aprecieze fiecare, corelat cu modul de avizare a permisiunilor de ieșire din penitenciar, practicat de structurile din cadrul ANP”, se arată în punctul de vedere publicat, luni seara, pe pagina de Facebook a sindicatului. 

Sindicaliștii mai precizează că, după aprobarea unui număr mare de ieșiri din penitenciar pentru o zi, comisia menționată din cadrul Penitenciarului Rahova a transmis ANP, la începutul anului trecut, o propunere de permisiuni de ieșire după două zile, propunere care a fost respinsă, la acea vreme de conducerea ANP, pe motiv că deținutul nu îndeplinea condițiile. Ulterior au fost acordate și alte permisiuni pentru o zi, până în luna august, când s-a solicitat din nou o permisiune de două zile, care a fost admisă. Sindicaliștii acuză că motivul ar fi faptul că, la actuala conducere ANP se află fostul director al Penitenciarului Rahova.

„Beneficiind de «deschiderea» noii conduceri ANP, deținutul condamnat pentru că a ucis un polițist, aflat acum mai mult ca sigur in țara natală, a beneficiat de trei permisiuni de câte două zile și încă una de trei zile, din care a și evadat. În prezent, se află pe traseu o altă propunere din partea penitenciarului pentru nu mai puțin de… 4 zile, propunere care ar fi fost aprobată fără doar și poate, dar fostul afacerist milionar de origine turcă nu a mai avut nevoie de ea”, a precizat sindicatul. 

Sindicaliștii Poliției Penitenciare mai acuză că, în loc de a se ocupa atât de mult de avizarea favorabilă a permisiunilor de ieșire din penitenciar date milionarului turc, Direcția de Prevenire a Criminalității și Terorismului ar fi trebuit să obțină date pentru a preveni o evadare evident, bine pusă la punct, din timp, și cu bani mulți, cu atât mai mult cu cât deținutul se afla în aceeași unitate de mai mulți ani.

Sindicaliștii mai acuză și că deținutul nu a muncit niciodată în exteriorul penitenciarului, deși acesta a fost selecționat în regimul semideschis încă din anul 2024. Pedeapsa pentru omor calificat i-a fost redusă la mai puțin de jumătate. Acesta nu a mai fost transferat la alte penitenciare, rămânând la Rahova, deși nu îndeplinea nici excepția cazurilor, de a rămâne închis la Rahova pentru că lucrează în afara unității, deci produce bani din serviciile prestate. Sindicatul precizează că deținutul a participat la activitățile de curățenie din interior.

Sindicaliștii Polițiștilor de Penitenciare salută afirmația Ministerului Justiției cu privire la verificări, precizând că ele trebuie să fie făcute în special de ANP, pentru că aprobarea Directorului General a fost dată, în ciuda avizelor negative de la structurile de specialitate din subordine, acuză sindicatul. Sindicaliștii precizează că a existat o singură excepție: venită din partea DPCT.

„Așadar, verificările ar trebui să fie orientate către modul în care actualul Director General ANP decide acordarea permisiunilor, fără a ține cont de avizele propriilor structuri coordonate de specialiști încă neintegrați în cercul intim pe care și l-a creat de-a lungul anilor, atât în calitate de fost director al Direcției de Prevenire a Criminalității și Terorismului din cadrul ANP, cât și din poziția de Fost Director al Penitenciarului Rahova”, au conchis sindicaliștii Poliției Penitenciare.

România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană din cadrul Programului SAFE, de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să accelereze procedurile de selecție a companiilor pe care le va contracta pentru finalizarea proiectelor, cu termen-limită la sfârșitul anului 2030.

Potrivit cadrului general stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică, de 3%, va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret,  4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.

Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a explicat, luni, la întrebarea jurnaliștilor din timpul conferinței de presă pe această temă, care sunt criteriile de atribuire a contractelor.

De exemplu, sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro, iar zece dintre ele sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român, după cum a subliniat ministrul Apărării, Radu Miruță, în conferința de joi.

„Vom putea să avem finanțarea alocată dacă putem să o și cheltuim”

Mihai Jurca a detaliat ce se întâmplă în situația în care sunt mai mulți competitori pe același segment din SAFE, practic care sunt criteriile de atribuire.

„Există două componente: cele de eligibilitate, stabilite de Comisia Europeană și pornim de la acea bază, și pe urmă există un set de criterii pe care le asamblăm din cerințele operaționale și cerințele de cooperare industrială sau de producție în România. Evident, termenul de livrare e un alt criteriu extrem de important, vom putea să avem finanțarea alocată dacă putem să o și cheltuim, și ar fi bine să reușim să facem asta până în 2030. Toate aceste elemente se coroborează și creează un anumit tip de profil de eligibilitate. În momentul în care aceste lucruri vor fi coagulate, putem să răspundem mult mai exact la această întrebare”, a declarat Mihai Jurca.

Șeful Cancelariei premierului a anunțat cu această ocazie că se lucrează la o platformă care să poată fi accesată transparent de potențialii contractori.

„Ceea ce vă pot spune și cumva ating intenția de localizare sau de producție în România, în momentul în care aceste programe sau acest contract va fi semnat, lucrăm la o platformă la nivelul Guvernului, astfel încât aceste programe să poată fi prezentate public pe un site, astfel încât toate companiile din România care ar putea fi potențiali furnizori, care, sigur, vor trebui să parcurgă o etapă de certificare sau o etapă de procesare, să poată să-și înscrie disponibilitatea, astfel încât oricare ar fi furnizorul, indiferent despre ce furnizori vorbim, evident ce e eligibil, să poată găsi într-un singur loc și într-o manieră cât mai rapidă furnizori români, companii românești, care să poată să intre într-un lanț valoric și care să ne permită ca într-un timp relativ scurt să producem în România cât mai mult din aceste echipamente sau din aceste programe. Este foarte dificil să vă dăm astăzi niște procente, pentru că tot procesul acesta mai are nevoie de etape”, a detaliat Mihai Jurca.

Atragerea a mai mulți bani în România, un element important de analiză

La întrebarea jurnaliștilor șeful Cancelariei premierului a precizat, referitor la punctaj, că procentul prin care statul reușește să atragă mai mulți bani în România e un element important de analiză, care nu e unicul.

„Nu există un punctaj…Există în ordonanță, dar pornind nu doar de la ordonanță, există o legislație europeană foarte clară pe zona de achiziții militare și mecanismul SAFE se bazează pe acele prevederi legale și, sigur, acelea au fost completate de legislația românească, printre care și ordonanța despre care am vorbit, Ordonanța 62. Există acolo clar toate criteriile și, sigur, procentul prin care noi reușim să atragem mai mulți bani în România e un element important de analiză, dar nu e singurul. Până la urmă vorbim de dezvoltarea capabilităților industriale la nivelul României și la nivel european, dar vorbim și în același timp de dotări de echipamente și de o livrare într-un termen destul de scurt”, a spus Mihai Jurca.

Potrivit demnitarului, contractele care nu sunt finalizate la timp nu se contractează sau nu se angajează ca și credit. Astfel, la fel ca și în PNRR, sumele care nu sunt contractate până în 2030, nu sunt consumate, vor fi sume care nu sunt retrase din acel credit.

Cazul DAMEN

Întrebat punctual despre contractul de achiziționare a două nave de patrulare maritimă (OPV), în valoare de 700 milioane de euro, ministrul Radu Miruță a explicat că prețul propus este influențat de dotări.

Întrebarea a venit în contextul în care, potrivit informațiilor din piață, DAMEN ar putea produce la Galați două astfel de nave cu aproximativ 500 de milioane de euro.

„Prețul este influențat de dotările navei respective. Există în criteriile operaționale pe care Ministerul Apărării le-a transmis, detaliat, linie cu linie, ce tip de dotare este necesară pentru nava pe care Ministerul Apărării are de gând să o achiziționeze și de-acolo se poate compune corectitudinea prețului. (…) Sunt niște caracteristici care au legătură cu lungime, lățime, adâncime, tonaj, radare, tehnologie de tragere, lucrurile astea costă diferit de la opțiune la opțiune”, a explicat ministrul Apărării.

Demnitarul a fost întrebat de asemenea în ce măsură șantierul din Mangalia – în insolvență în prezent, la care statul, prin Ministerul Economiei, deține pachetul de 51%, iar 49%, olandezii de la DAMEN – poate fi considerat eligibil.

„Nu se consideră eligibile șantiere, se consideră eligibile companii care au capacitate să producă. Așa cum am anunțat de la Ministerul Economiei, este o preocupare majoră ca Şantierul Naval Mangalia – 2 Mai să fie implicat în producerea componentelor navale”, a precizat Radu Miruță.

La o altă întrebare privind achiziția navelor de patrulare OPV, ministrul a fost rugat să confirme sau să infirme dacă acestea vor fi produse în România, pentru că, deși există un singur șantier pe care sunt construite nave militare, cel de la Galați, și este cel care produce activ navele militare și care le-ar putea produce în timp util pentru programul SAFE, există informația că MApN nu va semna contractul cu acest șantier și că nici nu va accept o ofertă. Dacă ne puteți confirma sau infirma.

„Nu este o opțiune din partea MApN, Cancelariei, MAI, dacă semnează cu o firmă care are codul fiscal 123 sau 321. Se vor stabili niște criterii operaționale, se vor stabili niște criterii de localizare și se va lua o decizie în acest grup de lucru al statului român cu privire la suma acestor criterii, care trebuie îndeplinite de toată lumea care beneficiază, mă rog, de capacități de producție”, a conchis ministru Radu Miruță.

Care sunt avantajele SAFE

Pentru a beneficia de această finanțare acordată de Comisia Europeană prin Instrumentul SAFE, România a elaborat Planul național de investiții în industria europeană de apărare, iar în 21 noiembrie 2025 acesta a fost aprobat în reuniunea GLI SAFE.

„Obiectivul principal pe care noi îl avem, prin programul și planul pe care l-am depus, este să dezvoltăm industria românească de apărare”, a mai spus șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Potrivit datelor oficiale, prin adoptarea SAFE, Uniunea Europeană a stabilit un nou instrument financiar, garantat din fondurile comunitare, prin care acordă sprijin statelor membre care doresc sa investească în industria de apărare prin achiziții publice comune axate pe capabilitățile prioritare din domeniul militar, capabilități și infrastructură de uz dual.

Sprijinul financiar acordat statelor membre UE prin intermediul SAFE se ridică la suma totală de 150 miliarde EUR. având ca obiectiv finanțarea de investiții urgente și la scară largă în baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB), cu scopul de a stimula capacitatea de producție a statelor membre UE și a remedia lacunele actuale în materie de capabilități. Scopul final al acestor investiții este consolidarea gradului general de pregătire pentru apărare al UE.

Finanțarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030 și oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, având o dobândă redusă (maximum 3%). Astfel, România va începe rambursarea acestor sume abia din 2035, într-un interval de 30 de ani.

Principala condiție pentru accesarea finanțării prin SAFE este realizarea achizițiilor publice comune cu cel puțin încă un stat participant (stat membru UE, SEE-AELS sau Ucraina).

În mod excepțional, SAFE permite și achiziții care implică un singur stat membru, însă doar pentru o perioadă limitată de timp – cu condiția încheierii contractului de achiziție până în luna mai 2026.

O altă cerință importantă pentru eligibilitatea achizițiilor în cadrul SAFE este ca cel puțin 65% din costul estimat al produsului final să fie reprezentat de componente provenite din statele participante.

„Eu nu am văzut aceste critici – nu neg că ar fi existat – însă este foarte ușor pentru oricine urmărește conferința să vadă că România a fost prezentă cu rol de vorbitor în câteva paneluri foarte importante, unde noi am prezentat perspectiva noastră împreună, am avut mai multe discuții și cu mediul de afaceri. Sigur că nu te duci ca ministru la Davos ca să închizi acolo acorduri comerciale, pentru că astea, până la urmă, sunt niște acorduri care privesc acorduri între companiile de acasă, dar, trebuie să fie foarte clar că noi suntem și într-o competiție globală de atenție, într-o competiție globală de încredere”, a declarat Oana Țoiu la B1. 

Ministra de Externe a precizat că este foarte important ca România să fie poziționată în mediul de afaceri internațional, pentru că există multe semne de întrebare cu privire la destinația mediului de afaceri. Țoiu a mai punctat și că multe țări vor să fie „din ce în ce mai atractive pentru investiții” și să-și prezinte avantajele.

„Creșterea economică pe care România a avut-o de-a lungul timpului este una, dar și reziliența noastră în perioade complicate. Poziționarea noastră geografică de asemenea este foarte importantă”, a declarat Ministra de Externe. 

Ministra a punctat că România încearcă să aibă o poziție cât mai activă pe plan internațional, afirmând totodată și că îndeamnă companiile românești să abordeze misiunile MAE în străinătate.

„Încercăm să fim din ce în ce mai prezenți în mediul internațional, încercăm să fim din ce în ce mai prezenți și în conferințele cu miză economică. O discuție pe care o am cu fiecare dintre ambasadorii noștri, când stau de vorbă cu ei, ține de planul pe acest an și anii viitori, de sprijin al companiilor care vor să abordeze țările în care aceștia sunt prezenți și cu această ocazie și încurajez companiile din România să abordeze misiunile noastre din străinătate, cerându-le, practic – ceea ce este în datoria lor – să le fie alături în acest proces”, a declarat Oana Țoiu. 

Reamintim că delegația României la Davos a fost formată din ministra de Externe, Oana Țoiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, precum și consilierul prezidențial Radu Burnete, fiind și cea mai mare delegație guvernamentală din ultimii ani.

Cu toate acestea, voci din politică, precum Sorin Grindeanu sau Mihai Fifor, au acuzat că România este slab reprezentată pe plan internațional.

„Handbalul românesc își ia rămas-bun de la una dintre marile sale campioane. Maria Scheip-Constantinescu, triplă campioană mondială și multiplă campioană națională, s-a stins din viață”, a anunțat luni Federația Română de Handbal printr-un mesaj publicat pe rețele de socializare. 

Alături de echipa națională, Maria Scheip-Constantinescu a devenit campioană mondială în 1956, 1960 și 1962. 

În plan intern, sportiva a evoluat pentru Progresul Brașov și Rapid București, echipe cu care a obținut multiple titluri naționale și trofee europene. Cea mai importantă performanță a fost câștigarea Cupei Campionilor Europeni în 1964 alături de Rapid. 

„După încheierea carierei sportive, și-a dedicat viața formării tinerelor generații, activând ca profesor de educație fizică până în anul 1990. În 2009, i-au fost recunoscute meritele prin acordarea Ordinului „Meritul Sportiv”, clasa I”, se mai arată în mesajul de pe Facebook. 

Federația Română de Handbal a transmis condoleanțe familiei și celor apropiați și anunță că înmormântarea va avea loc  marți, la ora 12:00, la Cimitirul Bellu.

Federația Sanitas a inițiat, în ultimele zile, un sondaj în rândul membrilor săi din sistemul de sănătate și din cel de asistență socială, pentru a identifica cea mai potrivită reacție în eventualitatea în care Guvernul va menține intenția de a reduce cu 10% fondul de salarii din aceste domenii.

Rezultatele sondajului arată un mesaj clar și ferm din partea angajaților: „Din cei 10.152 de respondenți, o majoritate covârșitoare solicită declanșarea unei forme de grevă ca principală formă de protest împotriva unei măsuri considerate inechitabile și profund nocive pentru funcționarea sistemelor publice de sănătate și asistență socială”, arată federația.

Totodată, membrii sindicatelor și-au exprimat disponibilitatea de a recurge și la alte forme de protest, precum mitinguri, marșuri, pichetări ale instituțiilor publice sau acțiuni de avertisment, în funcție de evoluția dialogului cu autoritățile.

Federația Sanitas atrage atenția că o eventuală diminuare a fondului de salarii va avea consecințe grave, printre care scăderea motivației personalului, accentuarea deficitului de angajați, creșterea riscului de plecări din sistem și afectarea directă a calității serviciilor oferite populației.

„Angajații din sănătate și asistență socială sunt deja supuși unei presiuni enorme. Tăierea veniturilor reprezintă o linie roșie care nu poate fi acceptată. Membrii noștri ne cer acțiuni ferme, iar Federația Sanitas va respecta acest mandat”, explică Iulian Pope, președintele federației.

Sanitas a anunțat că va comunica public, în perioada următoare, pașii concreți privind calendarul și formele de protest ce vor fi adoptate, în funcție de răspunsul autorităților.