Elina Svitolina, cap de serie numărul 12, a învins-o pe Gauff cu scorul de 6-1, 6-2, într-un meci care a durat doar 59 de minute.

Aceasta este a zecea partidă câștigată consecutiv în 2026 de Svitolina. Sportiva din Ucraina revine, astfel, spectaculos după pauza luată în septembrie 2025 pentru a „se vindeca și a-și reîncărca bateriile”.

În acest sezon, Elina Svitolina a cucerit deja al 19-lea titlu al carierei, la Auckland. În plus, a pierdut doar un set, în fața lui Sonay Kartal, într-un meci dramatic, tot în Auckland.

În ceea ce privește duelurile directe cu Gauff, Svitolina a egalat la 2 meciurile directe. Ambele victorii ale ucrainencei s-au înregistrat la turneul de la Melbourne, primul succes fiind la ediție din 2021, în turul doi.

Pentru Svitolina, această victorie reprezintă a 24-a în fața unei jucătoare din Top 5 și a patra în Grand Slam-uri, toate după revenirea din concediul de maternitate.

Svitolina va juca acum în semifinalele Australian Open cu liderul mondial, Aryna Sabalenka.

Sabalenka a trecut, în primul sfert de finală disputat marți, de americanca Iva Jovic, tot în două seturi.

Meciul vedetă al acestei faze din Cupa României opune pe medaliata cu argint din sezonul trecut, Gloria Bistrița, formației HC Dunărea Brăila.

Conform tragerii la sorți pentru optimile de finală din Cupa României, duelurile sunt următoarele:

CSM Iași 2020 – CSM București

CSM Unirea Slobozia – CSM Galați

CSM Corona Brașov – HC Zalău

CSU Știința București – SCM Râmnicu Vâlcea

CSM Târgu Jiu – CS Minaur Baia Mare

HC Dunărea Brăila – CS Gloria Bistrița

SCM Universitatea Craiova – CSM Slatina

CS Știința Bacău – CS Rapid București

Meciurile din această fază sunt programate pe 21 februarie, în manșă unică, pe terenul primei echipe menționate.

Comisarul șef al ANP, Geo Bogdan Burcu, a fost întrebat, la Digi 24, cine i-a dat lui Ataș Abdullah permisiune să părăsească Penitenciarul Rahova pentru trei zile, deși el era condamnat pentru omor.

„Permisiunea de ieșire dintr-un penitenciar se acordă la propunerea persoanelor care lucrează în mod direct cu deținuții, fie că vorbim de șef de puncte de lucru, fie că vorbim de educator sau asistent social. Sunt avizate de șeful secției în care deținutul este repartizat și analizate de către o comisie constituită din directorul penitenciarului și din cei doi directori adjuncți de reintegrare socială și siguranța reținerii și regim penitenciare. Pentru permisiunile mai mari de o zi de ieșire din penitenciare sunt analizate și la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarilor. Iar ele sunt aprobate de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarilor”, spune Burcu.

Permisiune cu delegare și un aviz negativ

Acesta menționează că în cazul lui Ataș Abdullah permisiunea de ieșire pentru 3 zile nu a fost analizată de el, ci a fost delegată directorului general adjunct desemnat să se ocupe de siguranța deținere și regim penitenciar, dar anterior, acesta a avut permisie avizată direct de directorul general al ANP.

În cazul lui Ataș Abdullah, Bogdan Geo Burcu spune că „din câte mi-aduc aminte”, sunt mai multe persoane care avizează aceste permisiuni de ieșire din penitenciar și „din câte mi-aduc aminte, posibil să fi existat un aviz negativ al uneia dintre persoanele de pe circuitul de aprobare”.

În pofida acestui aviz negativ, s-a decis să i se dea permisie timp de trei zile lui Ataș Abdullah.

„În principiu, noi ne ghidăm după standardele CPT (Comitetului European pentru Prevenirea Torturii) și recomandările CEDO, care recomandă, inclusiv în cazul pedepselor lungi, să existe măsuri progresive de contact cu unitatea, inclusiv prin acordarea de permisiuni de ieșire din penitenciar. Acum, sigur că Administrația ar putea să refuze să acorde permisiuni de ieșire pentru oricare dintre deținuți. Nu ar mai fi niciun risc, nu ar mai fi nicio problemă. Însă, noi ne dorim – ca Administrație – să reîntoarcem în societate niște persoane mai bune decât au fost în momentul condamnării. Iar pentru asta, toate măsurile pe care Administrația Națională a Penitenciarelor caută, prin colegii și specialiștii din sistem să le ia, este ca noi să întoarcem în societate niște deținuți care să nu mai săvârșească infracțiuni. Cred că asta ne-am dori cu toții, ca deținuții, chiar și criminali, când se întoarcă în societate, să nu săvârșească infracțiuni”, a mai declarat Burcu.

Cum s-a „reabilitat” turcul criminal

Întrebat cum a reușit Ataș Abdullah să se reabiliteze atât de repede încât să se califice la permisie de 3 zile, el fiind condamnat în 2017 la aproape 23 de ani pentru omor, șeful ANP a spus că turcul a fost depus în sistemul penitenciar în 2015, deși condamnat definitiv a fost, într-adevăr, în 2017.

„El a fost, din câte cunosc, selecționat la activități productive chiar din prin 2017 și recompensat pentru implicarea în activități productive și activități de reintegrare socială, educative, terapeutice, începând chiar cu anul 2016. În această perioadă, din 2015 în 2025, de 10 ani, deținutul a avut o conduită constant pozitivă, a fost permanent recompensat pentru implicarea în activitățile productive de reintegrare socială, a participat la ieșiri în comunitate și așa mai departe”, mai spune Burcu.

Mii de condamnați primesc permisie să iasă din penitenciar

Șeful ANP a precizat că din datele pe care le-a centralizat, totalul deținutilor condamnați la infecțiuni de omor, omor calificat, tentativă de omor, tentativă de omor calificat, permisiuni de o zi, în 2024 au fost 525, în 2025 – 442.

Permisii mai lungi de o zi, în cursul anului 2025, au primit permisii 98 de deținuți condamnați la infecțiuni de omor, omor calificat, tentativă de omor, tentativă de omor calificat.

Întrebat dacă nu ar trebui mai atent monitorizați atunci când sunt recompensați astfel de deținuți, Bogdan Geo Burcu a spus că ANP a propus și există și o legislație în acest sens, de utilizare a brățărilor de monitorizare electronică pentru cei care lucrează în afară a penitenciarului și pentru cei care se află în aceste permisiuni de ieșire din penitenciar.

Întrebat, în continuare, cine va răspunde pentru eșecul în cazul criminalului fugat care probabil a fugit din țară, șeful ANP a spus că există niște verificări în curs, dispuse de către Ministrul Justiției, iar Burcu afirmă că l-a rugat pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, să dispună Corpului de Control al Ministerului Justiției, se efectueze verificări în acest caz, având în vedere că permisiunea a fost dată la nivelul directului general. Astfel, spune Burcu, dacă vor exista deficiențe, „persoanele vinovate vor răspunde, inclusiv în ceea ce mă privește, dacă este cazul”.

Burcu a mai spus că totalul permisiunilor acordate în 2025 a fost de 4.259, în 2024 de 3.157. Doar doi deținuți nu s-au întors, în 2024, din permisiune de ieșire din penitenciar și în 2025 un deținuț care nu s-a întors din permisiune.

Banca Națională a României (BNR) a analizat situația monetară de la finalul lunii decembrie 2025, în comparație cu luna anterioară și cu decembrie 2024. Volumul total al banilor din economie ajunsese la aproape 795 de miliarde de lei, la finalul anului. Față de luna noiembrie, creșterea a fost de 3,5%, iar, comparativ cu decembrie anul precedent, avansul a depășit 7%.

Mai mulți bani, dar mai puțină valoare

Ajustată însă cu inflația, creșterea masei monetare dispare, deoarece puterea reală de cumpărare a banilor a scăzut, potrivit datelor BNR. Astfel, deși în economie circulă mai mulți bani, creditarea rămâne slabă. Soldul creditului neguvernamental – adică totalul împrumuturilor acordate populației și firmelor – a ajuns la 447,3 miliarde de lei, în creștere cu doar 0,1% față de noiembrie, iar în termeni reali este sub nivelul din decembrie 2024.

Au crescut împrumuturile statului

Creditele în lei au scăzut ușor, cu 0,6% față de luna anterioară. În schimb, împrumuturile în valută au crescut cu 1,6%, mai ales în cazul firmelor, care par să evite tot mai mult creditarea în moneda națională.

În același timp, statul s-a împrumutat într-un ritm accelerat. Creditul guvernamental a urcat la aproape 280 de miliarde de lei, în creștere cu 6% față de luna noiembrie și cu aproape 12% comparativ cu decembrie 2024. O parte importantă a banilor din sistemul bancar este direcționată către finanțarea statului.

Câștigă teren depozitele în valută

Pe partea de economisire, atât românii, cât și firmele au continuat să pună bani deoparte. Depozitele din bănci au ajuns la aproape 676 de miliarde de lei la finalul lunii decembrie 2025, în creștere cu 4,1% față de luna noiembrie și cu 6,9% comparativ cu decembrie 2024, potrivit datelor BNR.

Totuși, ajustată cu inflația, această creștere își pierde din consistență, valoarea reală a economiilor fiind mai mică decât în urmă cu un an. Depozitele în valută au avut un ritm de creștere mai rapid decât cele în lei, cu un avans anual de peste 12%, față de aproximativ 4,5% în cazul depozitelor în moneda națională, semn că economisirea în monedă străină rămâne preferată într-un context marcat de inflație și incertitudini economice.

Poliția Judiciară din Portugalia a anunțat că acțiunea a fost realizată cu sprijinul marinei și aviației portugheze, dar și al autorităților din SUA și Marea Britanie. Intervenția a avut loc în condiții meteorologice nefavorabile. La bord se aflau trei cetățeni columbieni și un venezuelean. În timpul operațiunii, ambarcațiunea s-a scufundat, arată Euronews, iar 35 dintre cele 300 de pachete au fost pierdute în mare.

Pierderi de sute de milioane de euro pentru rețelele criminale

Directorul Unității Naționale pentru Combaterea Traficului de Droguri (UNCTE), Artur Vaz, a precizat că drogurile ar fi adus grupărilor implicate câștiguri de ordinul sutelor de milioane de euro.

Această reținere record se înscrie într-un trend de intensificare a operațiunilor antidrog în zonă. În octombrie anul trecut, autoritățile au confiscat șase tone de hașiș în Seixal. Este cea mai mare cantitate de acest tip de până atunci, vizând o rețea considerată extrem de periculoasă.

În martie 2025, a fost interceptat un submarin artizanal plecat din Brazilia, utilizat exclusiv pentru transportul de droguri.

Date alarmante: volumul capturilor este în creștere în Portugalia

Conform statisticilor oficiale, în anul precedent au fost capturate peste 23 de tone de cocaină în apele din Portugalia. Practic este cel mai mare volum din 2006 până acum. Poliția nu a confirmat dacă aceste cifre reflectă o creștere a traficului sau o eficiență sporită a intervențiilor, însă amploarea capturilor arată că rutele maritime din Atlantic rămân esențiale pentru rețelele internaționale de crimă organizată.

În manșa tur, disputată pe teren propriu, Dinamo s-a impus în minimum de seturi, scor 3-0 (25-21, 25-20, 25-23), în doar 94 de minute.

Răzvan Mihalcea a fost eroul partidei, reușind 9 blocaje decisive și 11 puncte în total. Mircea Peța a fost cel mai prolific marcator al meciului, cu 13 puncte.

Poitiers, echipă cu internaționali din mai multe țări, pornește cu avantajul moral al terenului propriu și al unui lot cotat mai bine.

Dar, Dinamo are avantajul victoriei din tur. Campioana României are nevoie de doar două seturi pentru a se califica direct în sferturi, evitând astfel „setul de aur”, decisiv pentru a avansa.

Câștigătoarea duelului se va confrunta în sferturi cu învingătoarea dintre VFB Friedrichshafen (Germania) și Achel (Belgia). Belgienii au câștigat manșa tur, scor 3-1.

Tot marți seară, în CEV Cup la volei feminin, CSO Voluntari joacă, în deplasare, manșa tur din optimi, contra formației poloneze Radom.

Partida este programată de la ora 19:30.

Premierul Ilie Bolojan a spus, la RFI, că o parte din directorii de companii din România nu au performat pe măsura funcției pe care o dețin, pe măsura câștigurilor pe care le-au avut, din cauza abordărilor greșite ale ministerelor, care, „probabil, dorind să-l susțină pe un personaj sau altul pe aceste poziții, le-au creat contracte de management în care criteriile de performanță sunt la un nivel foarte redus și aproape la o activitate mediocră își îndeplinesc criteriile de performanță”.

Bolojan afirmă că acești manageri sunt încă în funcție, dar le-a tăiat drepturile salariale care depășau o anumită limită. Le0au fost tăiate sumele variabile în anumite zone în așa fel încât să se ajungă la un nivel decent.

„Aici sunt două categorii de manageri. Sunt managerii care își fac datoria, care trebuie plătiți la valoarea rezultatelor lor și sunt acești manageri, dar v-am spus, cu contracte blindate, făcute prost în anii anteriori, pe care dacă ministerele nu îi presează, dacă nu le stabilesc noi indicatori de performanță în așa fel încât să-i alerge puțin, să-și facă datoria, nu o să-i schimbe din aceste funcții. Și reforma companiilor de stat nu poate fi făcută de pe o zi pe alta, trebuie înțeles asta, dar am început acest lucru, am luat aceste măsuri. Și prin ceea ce se face, prin presiunea care se pune asupra lor, prin faptul că bugetele lor vor fi aprobate în primul trimestru, iar în aceste bugete vom pune presiune să-și îmbunătățească activitatea în așa fel încât la finalul anului să se poată face o evaluare, sunt convins că va fi o presiune pusă pe ei. Sunt două posibilități, să-și respecte acești noi indicatori, situațiw în care vor rămâne în funcție, sau să nu-l respecte, situație în care, într-adevăr, pot fi schimbați”, a spus Ilie Bolojan.

Premierul a mai spus căp salariile managerilor companiilor de stat „chiar și acum reduse, sunt mari”.

„Dar gândiți-vă cât erau înainte. Și aici ai anumite posibilități pentru a le reduce în condiții legale. Dacă încerci să faci alte lucruri, risca prin procese, prin sentințe care sunt ulterior adoptate de un complet sau altul, să trebuiască nu doar să le reduci salariul, ci să le dai și banii înapoi. Și cred că acest lucru trebuie să-l facem în așa fel încât să generăm o minimă echitate de salarizare, atât în sectorul public, dar și între public și privat”, a mai spus premierul.

Premierul Ilie Bolojan a vorbit, marți, la RFI, despre tensiunile din coaliția de guvernare și atacurile repetate venite din partea liderilor PSD.

Întrebat cum se simte în fața etichetărilor repetate din partea colegilor de coaliție – Sorin Grindeanu, Claudiu Manda, Lia Olguța Vasilescu, Alfred Simonis și alții – care l-au numit „lăutar” și „kamikaze”, Bolojan a răspuns că are trei responsabilități majore pentru țară: ajustarea bugetară, relansarea economică și menținerea stabilității coaliției.

„Nu este foarte confortabil”

„Nu este foarte confortabil să te întâlnești cu oameni în ședințe care se comportă absolut rațional și după aceea pe posturile de televiziune, în declarații publice sau prin postări, îi vezi că au un comportament total diferit”, a declarat premierul.

Bolojan a subliniat că a încercat în toată această perioadă să nu potențeze conflictele și să se concentreze pe rezolvarea problemelor reale ale țării, evitând să răspundă „cu aceeași monedă” la atacuri.

„Gândiți-vă, când cineva se uită la ceea ce se declară în spațiu public, dacă n-ar participa la ședințele de coaliție, ar crede că ne-am scos ochi acolo”, a spus șeful Executivului, referindu-se la distorsionarea realității din ședințele de coaliție.

Nu exclude guvernul minoritar

Întrebat direct dacă ar fi mai bine fără PSD în coaliție, Bolojan a răspuns că aritmetica parlamentară de astăzi impune această formulă pentru a avea o majoritate stabilă.

Totuși, a precizat că un guvern minoritar ar fi „o situație limită” pe care personal nu o încurajează atâta timp cât este posibil altfel.

„Nu poți face reforme cu blocaje permanente”

Pus în fața afirmației jurnalistului conform căreia „cu PSD la guvernare nu puteți să faceți reformele pe care vă doriți”, Bolojan a admis că multe măsuri ar fi fost deja adoptate dacă toate partidele ar fi respectat protocolul coaliției și programul de guvernare.

„Multe lucruri care au fost adoptate într-o anumită formă ar fi fost adoptate într-o altă formă. Problema aici este una de politici de responsabilitate”, a explicat premierul.

Întrebat dacă este nevoie de o modificare a protocolului coaliției, Bolojan a răspuns că „problema principală sunt oamenii care trebuie să respecte un contract”.

„Este vorba despre responsabilitate și despre seriozitate”, a conchis șeful Executivului.

Ilie Bolojan a explicat, la RFI România, că până la finalul acestei săptămâni se va lua o decizie cu privire la modul în care cele două proiecte de legi vor fi trecute prin Parlament.

„Există posibilitatea angajării răspunderei sau adoptarea prin ordonanță de urgență și vom închide acest lucru până la finalul acestei săptămâni, în așa fel încât în cel mai scurt timp posibil să putem demara procedura de promovare a acestor legi. Ele sunt importante în ceea ce privește pregătirea bugetului pe anul acesta, în așa fel încât efectele lor să poată fi coantificate în buget, având în vedere că ne propunem să reducem ținta de deficit la o valoare care este peste 6%, 6,2-6,3% din PIB, un angajament pe care țara noastră și l-a luat în anii trecuți”, a precizat premierul.

Reducerea costurilor cu dobânzile

Acesta a arătat că urmărește o traiectorie prin care să reducă costurile pe care România le plătește cu dobânzile, astfel încât banii economiei să se ducă către direcțiile de dezvoltare ale țării.

„Adoptarea prin ordonanță de urgență, dacă este posibilă, face ca legislația să apară într-un timp foarte scurt, sigur existând riscul modificării ulterioare în Parlament, partea de angajarea răspunderii evite riscul modificării ulterioare, dar este o procedură care poate să dureze 2-3 săptămâni, inclusiv o posibilă contestație la Curtea Constituțională, și vedem ce se întâmplă cu legislația legată de pensiile magistraților, unde, datorită amânărilor consecutive pe care Curtea Constituțională le-a decis, riscăm, din păcate, să pierdem cele peste 200 de milioane de euro care reprezintă jalonul din PNRR în banii pe care i-avem reținuți pentru neîndeplinirea acestei măsuri de reformă a pensiilor magistraților”, spune Bolojan.

Două proiecte de lege distincte

Premierul a mai precizat că, după o analiză pe această temă, va fi adoptată formula care face cea mai rapidă promulgare a celor două pachete de lege. Totodată, acesta a explicat că vor fi susținute două proiecte de legi distincte.

„În așa fel încât să avem și partea de reduceri de cheltele în administrație, dar să avem și pachetul de măsuri economice care, după apariția acestui proiect de lege, urmează să fie pus în practică printr-o serie de hotărâri de guvern care ar urma să stabilească exact regulile și condițiile pe care companiile trebuie să le respecte pentru a beneficia de aceste formule de sprijină”, a declarat Bolojan.

În cazul în care se va merge pe varianta ordonanței de urgență, va exista o ordonanță pentru reforma administrației și alta pentru măsurile de relansare economică, iar dacă se va alege angajarea răspunderii, aceasta se va face tot pe două proiecte distincte, reprezentând două asumări separate.

Măsura se aplică din luna februarie, potrivit conducerii Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ). Inspectorii vor extrage eșantioane de control pentru verificările tehnice din zootehnie, în cadrul controlului oficial al producției.

ANZ: Controalele nu sunt sancțiuni

Verificările vizează respectarea procedurilor de ameliorare și se desfășoară pe tot parcursul anului, în cazul fermelor care au acest tip de activitate. Autoritatea precizează că procedura este una cunoscută fermierilor și nu reprezintă o măsură de sancționare, ci un control de rutină.

„Este foarte important ca fiecare fermier să se simtă nu obligat, ci apărat de legea din România. Procedurile trebuie să fie la îndemâna oricui și să poată fi accesate ușor, pentru că până la urmă sunt făcute pentru fermieri”, a declarat directorul general al ANZ, Florinel Bîrcă, citat de Agrointel.ro.

„Nu avem calitate, nu vom sta pe piață”

Șeful ANZ a atras atenția și asupra importanței respectării procedurilor de ameliorare în contextul concurenței internaționale, în special în perspectiva acordului comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur. „Veți vedea în perioada următoare că cea care va face diferența și datorită acelui acord semnat de Europa va fi calitatea. Nu vom avea calitate, nu vom sta pe piață”, a spus acesta.

Bîrcă a subliniat că eșantioanele de control sunt stabilite aleatoriu, dar și pe baza analizei de risc:„Atât în APIA, de unde eu vin, cât și la ANZ, se fac aleatoriu, 25% și 70%, 75% prin analiză de risc”.